Saulo—Te hoê farii maitihia na te Fatu
E TAATA patoi taparahi taata o Saulo no Tareso i te mau pǐpǐ a te Mesia. Ua faataa râ te Fatu i te hoê oraraa taa ê no ˈna a muri aˈe. E titauhia Saulo ia riro ei tia faahiahia no te mea ta ˈna i patoi uˈana na. Teie ta Iesu i parau: “E farii maitihia hoi oia [Saulo] na ˈu, ei hopoi i tau iˈoa i mua i te aro o te mau Etene ra, e i te hui arii ra, e i te tamarii hoi a Iseraela ra.”—Ohipa 9:15.
Ua taui roa te oraraa o Saulo ei “taata faatura ore, MN” i to ˈna aroharaahia mai e to ˈna riroraa ei “farii maitihia” na te Fatu ra o Iesu Mesia. (Timoteo 1, 1:12, 13) Ua faaohipa o Saulo i te puai i turai ia ˈna ia apiti i roto i te pehiraa o Setephano i te ofai e i te tahi atu â mau hamani-ino-raa i te mau pǐpǐ a Iesu, no te mau tapao taa ê roa i to ˈna riroraa mai te aposetolo Kerisetiano Paulo. Papu maitai e ua ite Iesu i te mau huru maitatai i roto ia Saulo. Teihea mau huru? O vai o Saulo? Nafea to ˈna huru oraraa i te faariroraa ia ˈna ei taata e au ia faaohipahia no te faahaere i te haamoriraa mau i mua? E haapii anei tatou i te tahi mea i roto i to ˈna hiˈoraa?
Te huru oraraa o te utuafare o Saulo
I te haapoheraahia o Setephano i muri iti noa ˈˈe i te Penetekose 33 T.T., e “taata apî” o Saulo. I to ˈna papairaa ia Philemona i te mau area matahiti 60-61 T.T., e “taata paari” oia. (Ohipa 7:58; Philemona 9) Te parau ra te feia ite e, ia au i te taioraa i te faito matahiti i mutaa iho, tei roto te hoê taata “apî” i te 24 e tae atu i te 40 matahiti, area te hoê “taata paari” tei roto ïa i te 50 e tae atu i te 56 matahiti. No reira, ua fanauhia paha o Saulo tau matahiti noa i muri aˈe i te fanauraa o Iesu.
I taua tau ra, e faaea te mau ati Iuda i te mau vahi e rave rahi o te ao nei. Te haruraa, te faatîtîraa, te afai-tîtî-raa, te tapihooraa, e te hinaaro e reva, tera ïa te tahi mau tumu i purara ˈi ratou mai Iudea ˈtu. Noa ˈtu e tei rotopu to ˈna utuafare i te mau ati Iuda i purara, ua haapapu o Saulo i to ratou haapao maitai i te Ture, ua parau oia e “i peritomehia vau i te rui vau ra, e ati Iseraela, i te opu o Beniamina, e Hebera na te Hebera; e i te haapaoraa i te ture ra, e Pharisea ïa.” Hoê â to Saulo iˈoa Hebera e to te hoê melo tiaraa teitei o to ˈna opu fetii—te arii matamua o Iseraela. Ei taata Roma tumu, e iˈoa Latino atoa to Saulo no Tareso, o Paullus.—Philipi 3:5; Ohipa 13:21; 22:25-29.
I te mea e e taata Roma tumu o Saulo, e tapao faaite ïa e ua noaa mai i te hoê o to ˈna mau tupuna tane i te tiaraa melo huiraatira. Nafea? Mea rahi te ravea. Taa ê atu i te riroraa ei melo huiraatira tumu, e nehenehe te reira e horoahia i te tahi mau taata aore ra pǔpǔ no te tahi mau ohipa maitatai anei, aore ra no te tahi noa opuaraa politita, aore ra ei haamauruururaa no te tahi mau ohipa taa ê i ravehia no te Hau. E nehenehe te hoê tavini e pee ia ˈna ia hoo mai i to ˈna tiamâraa i te hoê Roma, aore ra te hoê tavini i faatiamâhia e te hoê melo huiraatira Roma, e riro ei taata Roma. Mea na reira atoa te hoê faehau tahito e faarue ai i te mau nuu Roma. E nehenehe te feia tumu e faaea ra i te mau aihuaraau Roma e riro ei melo huiraatira i muri iho. Te parau-atoa-hia ra e i te tahi mau area taime, mea moni roa ia hoo mai i te tiaraa melo huiraatira. Aita tatou i ite nafea te utuafare o Saulo i te riroraa ei melo huiraatira.
Ua ite tatou e no Tareso o Saulo, e oire pu teie no te mataeinaa Roma, o Kilikia (i te pae apatoa no Turekia i teie nei). Noa ˈtu e mea rahi te ati Iuda e faaea ra i reira, ua ite atoa o Saulo i te hiroa tumu Etene. Mea matauhia te oire rahi ruperupe o Tareso ei pu no te haapiiraa Heleni. Te manaˈohia ra e tei rotopu to ˈna huiraatira i te senekele matamua i te 300 000 e te 500 000. E pu tapihooraa teie i nia i te purumu rahi i rotopu ia Asia Iti, Suria, e Mesopotamia. Ua ruperupehia o Tareso no te ohipa tapihooraa e te hotu maitai o te fenua e haaati ra, o te horoa mai i te maa huero, te uaina, e te lino. I roto i ta ˈna hamaniraa ahu tere maitai e hamanihia ˈi te ahu huruhuru puaaniho e ravehia no te mau fare ie.
Te haapiiraa a Saulo
Ua rave Saulo, aore ra Paulo, i te mau faanahoraa maitatai no ˈna iho e ua hamani i te mau fare ie no te turu i ta ˈna mau ohipa mitionare. (Ohipa 18:2, 3; 20:34) Mea matauhia te ohipa hamani fare ie i to ˈna oire tumu, o Tareso. Na to ˈna paha metua tane i haapii ia Saulo i te ohipa hamani fare ie i to ˈna apîraa ra.
Ua riro atoa to Saulo ite i te mau reo—to ˈna ite i te reo Heleni iho â râ, e paraparau-rahi-hia i te Hau emepera Roma—ei mea faufaa i roto i ta ˈna ohipa mitionare. (Ohipa 21:37–22:2) Te parau ra te feia hiˈopoa i ta ˈna mau papai e mea papu roa ta ˈna reo Heleni. E ere ta ˈna pueraa parau no te tau tahito ra aore ra i te mea papai-noa-hia, hoê â râ te reira e ta te Septante, te huriraa Heleni i te mau Papai Hebera ta ˈna i faahiti aore ra i faataa pinepine. Ia au i teie haapapuraa, te manaˈo ra te feia ite e rave rahi e ua fanaˈo o Saulo i te hoê aˈe haapiiraa maitai matamua i te reo Heleni i roto paha i te hoê fare haapiiraa ati Iuda. “I mutaa ihora, e ere te hoê haapiiraa maitai aˈe—te haapiiraa iho â râ i te reo Heleni—i te mea tamoni ore; ei faatureraa, e titauhia na mua te tahi turu i te pae materia,” ta te taata ite o Martin Hengel ïa e parau ra. Te faaite ra ïa te haapiiraa a Saulo, e no roto oia i te hoê utuafare ona.
Peneiaˈe, i te 13raa o to ˈna matahiti aore ra iti mai, ua tamau noa o Saulo i ta ˈna haapiiraa i Ierusalema, tau 840 kilometera i te atea i to ˈna fare. Ua haapiihia oia i te avae o Gamaliela, te hoê orometua haapii matau-roa-hia e te faatura-rahi-hia i te tutuu a te mau Pharisea. (Ohipa 22:3; 23:6) Na roto i taua mau haapiiraa ra, e tuea ra i te hoê haapiiraa tuatoru i teie mahana, ua nehenehe atura oia e tapae i te tiaraa teitei i roto i te haapaoraa ati Iuda.a
Te mau aravihi i faaohipa-maitai-hia
I te mea e ua fanauhia oia i roto i te hoê utuafare ati Iuda i roto i te hoê oire Heleni e Roma, tei roto ïa Saulo e toru pǔpǔ taata. Eita e ore e na te hoê huru oraraa ua rau te nunaa e te reo i tauturu ia ˈna ia faaau i “te mau mea atoa i te taata atoa nei.” (Korinetia 1, 9:19-23) Maoti to ˈna tiaraa melo huiraatira Roma i nehenehe ai oia i muri iho e paruru i ta ˈna taviniraa i mua i te ture e e afai i te parau apî maitai i mua i te mana teitei roa ˈˈe i roto i te Hau emepera Roma. (Ohipa 16:37-40; 25:11, 12) Parau mau, ua ite Iesu i faatiahia i te oraraa, te haapiiraa, e te huru o Saulo, teie ta ˈna i parau ia Anania: “E haere oe, e farii maitihia hoi oia na ˈu, ei hopoi i tau iˈoa i mua i te aro o te mau Etene ra, e i te hui arii ra, e i te tamarii hoi a Iseraela ra. E faaite hoi au ia ˈna i te rahiraa o to ˈna pohe no to ˈu nei iˈoa.” (Ohipa 9:13-16) I to ˈna aratairaahia na te eˈa tia, ua faaohipahia te itoito o Saulo no te haaparare i te poroi o te Basileia i te mau tuhaa fenua atea.
Ua riro te maitiraa Iesu ia Saulo no te hoê ohipa taa ê ei tupuraa otahi i roto i te aamu o te mau Kerisetiano. Te vai ra râ to te mau Kerisetiano taitahi no teie nei tau to ratou iho aravihi e mau huru maitatai o te nehenehe e faaohipa-maitai-hia no te haaparare i te parau apî maitai. I to Saulo taaraa i ta Iesu i hinaaro ia rave oia, aita oia i otohe. Ua rave oia i tei maraa ia ˈna no te turu i te mau faufaa o te Basileia. O outou atoa anei?
[Nota i raro i te api]
a No te ite eaha te haapiiraa ta Saulo i fanaˈo mai ia Gamaliela ra, a hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 15 no Tiurai 1996, mau api 26-29.
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 30]
Te tapaoraa e te haapapuraa i te tiaraa melo huiraatira Roma
Na Auguso i haamau i te tapaoraa i te mau tamarii tiamâ a te huiraatira Roma na roto e piti ture i horoahia i te mau matahiti 4 e te 9 T.T. E tia ia ravehia te tapaoraa i roto na mahana e 30 o te fanauraa. I roto i te mau mataeinaa, e tia i te hoê utuafare ia rave i te hoê faaiteraa i mua i te hoê haava i roto i te piha ohipa parau monoraa e tano, e mea tiamâ te tamarii e e melo huiraatira Roma oia. E tapao-atoa-hia te iˈoa o te mau metua, e tamahine anei aore ra e tamaroa te tamarii, to ˈna iˈoa, e te mahana fanauraa. Na mua ˈtu i te haamauraahia teie mau ture, e faaapîhia te tapaoraa i te huiraatira i roto i te mau mataeinaa, te mau aihuaraau, e te mau tuhaa fenua atoa no Roma i te mau pae matahiti atoa maoti te hoê papairaa iˈoa.
E nehenehe ïa te mau tiaraa e haapapuhia na roto i te hiˈoraa i te hoê haapueraa parau i haaputu-maitai-hia. E noaa mai te mau api parau haapapuraa o taua mau tapaoraa ra i nia i te mau iri raau tufetu e amo-rima-hia. I te manaˈoraa o te tahi feia ite, ua nehenehe paha o Paulo e horoa i te hoê parau haapapuraa i to ˈna tiaraa melo huiraatira Roma. (Ohipa 16:37; 22:25-29; 25:11) I te mea e hiˈohia na te tiaraa melo huiraatira Roma fatata mai te hoê “tiaraa moˈa” e ei ravea atoa e fanaˈo ai te hoê taata i te mau haamaitairaa e rave rahi, e hara ino roa ïa ia faahuru ê i taua mau api parau ra. Ia faahuru ê te hoê taata i to ˈna tiaraa, e haapohehia ïa oia.
[Faaiteraa i te tumu]
Historic Costume in Pictures/Dover Publications, Inc., New York
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 31]
Te iˈoa Roma o Saulo
E toru aˈe tuhaa to te iˈoa o te mau tane huiraatira Roma atoa. Te vai ra to ˈna iˈoa matamua, te paˈeraa (i taaihia i to ˈna opu fetii, aore ra gens), e te hoê iˈoa mairi. O Caius Julius Caesar te hoê hiˈoraa tuiroo. Aita te Bibilia e horoa ra i te mau iˈoa Roma taatoa, te faaite maira râ te mau faahororaa a te ao nei e te iˈoa mau o Ageripa, o Marcus Julius Agrippa ïa. O Galio, o Lucius Junius Gallio ïa. (Ohipa 18:12; 25:13) Te tahi mau hiˈoraa Bibilia o na iˈoa hopea e piti o te hoê taata, o Ponotio Pilato (papairaa i raro), Serigio Paulo, Kalaudio Lusia, e o Porio Phesito.—Ohipa 4:27; 13:7; 23:26; 24:27.
Eita e nehenehe e faataa papu e o Paullus anei te iˈoa aore ra te paˈeraa o Saulo. E ere i te mea varavara ia mairihia te hoê taata na roto i te tahi atu iˈoa e to ˈna utuafare e te feia ta ˈna i matau. E nehenehe atoa te hoê iˈoa e ere i to te Roma mai ia Saulo e faaohipahia ei iˈoa mono. “Eita roa ˈtu te iˈoa ra [Saulo] e au i te hoê iˈoa Roma,” ta te hoê taata ite ïa e parau ra, “maoti râ i te hoê iˈoa tumu i horoahia ei signum oia hoi ei iˈoa ê atu no te hoê melo huiraatira Roma, e tano maitai ïa.” I te mau vahi mea rahi te reo, na te huru tupuraa e faataa teihea iˈoa ta te hoê taata e maiti.
[Faaiteraa i te tumu]
Hohoˈa na te Israel Museum, ©Israel Antiquities Authority