Te haavîraa uˈana—Fatata roa i te hope e a muri noa ˈtu!
“Te haamǎtaˈu nei te haavîraa uˈana i te nunaa”—The New York Times, Hau Amui no Marite.
“Te haavîraa uˈana i te fare”—O Globo, Beresilia.
“Te pee nei te mau vahine na te ao nei i te haavîraa uˈana”—The Globe and Mail, Kanada.
TE FAAITE mau nei teie mau upoo parau o te mau vea no Marite Apatoerau e Apatoa i te hoê tupuraa aehuehu e ati aˈe te ao nei. Mai ta te Faanahoraa a te Ao nei no te Oraora-maitai-raa i faaite aita i maoro aˈenei, “ua maraa rahi roa te mau huru haavîraa uˈana atoa i teie mau ahuru matahiti i mairi aˈenei.”
E hiˈo anaˈe i te tahi mau numera faufaa roa:
Taparahiraa taata. I Marite Latino e i te mau motu Antilles, e pohe ino to na taata 1 250 i te mahana hoê. Ei faahopearaa, “i roto i te afaraa o teie tuhaa fenua, o te taparahiraa taata te piti o te tumu e pohe ai te mau taurearea 15-24 matahiti.”
Te haavîraa uˈana i nia i te tamarii. Te hamani-ino-raa i te tamarii i te pae tino, i te pae taatiraa, e i te pae o te mau manaˈo horuhoru, e mau fifi ïa e farereihia ra na te ao atoa nei. Ei hiˈoraa, “te faaite ra te tahi mau titorotororaa i te taata paari i ravehia i roto e rave rahi mau fenua tapihaa e 10 %–15 % o te mau tamarii tei maferahia—te rahiraa, e mau tamahine ïa.”
Te haavîraa uˈana i nia i te mau vahine. I muri aˈe i to ratou titorotororaa no nia i te mau faatura-ore-raa i te tiaraa o te taata na te ao atoa nei i te matahiti 1997, ua haapapu te mau taata maimi e “o te haavîraa uˈana i te fare te hoê o te mau tumu rahi e pepe ai te mau vahine fatata i roto i te mau fenua atoa o te ao nei.” (Human Rights Watch World Report 1998) I teie nei, te parauhia ra te haavîraa uˈana i te fare, o tei parare roa e o tei ore râ i tabula-paatoa-hia, “te ati haamamûhia o te senekele 20.”—The Globe and Mail, Kanada.
Ua “î” atoa te fenua “i te haavîraa uˈana, MN” i te tau o Noa. (Genese 6:9-12) Ua faaora râ Iehova i teie “taata i [“poro,” MN] i te parau-tia ra” e to ˈna utuafare “a hopoi mai ai oia i te diluvi i teie nei ao paieti ore ra.” E rave te Atua i te hoê â ohipa i to tatou nei tau. E faaora o ˈna i “te feia paieti,” a haamou ai o ˈna i te mau taata haavî e te iino, e faariro atu ai i teie fenua ei paradaiso i roto i te ao apî ta ˈna i tǎpǔ mai. (Petero 2, 2:4-9; 3:11-13) Aita anei outou e oaoa ra i te ite e e fatata roa te haavîraa uˈana i te hope e a muri noa ˈtu?