Te amuiraa Kerisetiano—Te hoê pu faaitoitoraa
UA INOINO o Popi, te hoê vahine i roto i te 20raa o to ˈna matahiti no te hoê fifi utuafare mauiui mau no te mea aita e aparauraa tahaa i rotopu ia ˈna e to ˈna nau metua.a I muri aˈe i to ˈna haamahoraraa i to ˈna mafatu i te hoê matahiapo Kerisetiano e ta ˈna vahine, ua papai o ˈna ia raua e: “Mauruuru roa no te raveraa i te taime no te tauaparau ia ˈu. Aita orua e ite ra i te faufaaraa no ˈu ia haapao orua ia ˈu. Te haamauruuru nei au ia Iehova no to ˈna horoaraa mai i te tahi mau taata o ta ˈu e nehenehe e tiaturi e o ta ˈu e nehenehe e paraparau atu.”
Ua topa o Toula, te hoê vahine tei riro ei vahine ivi aita i maoro aˈenei e piti tamarii taurearea ta ˈna, i roto i te fifi no te hepohepo i te pae o te mau manaˈo horuhoru e te fifi i te pae faanavairaa faufaa. Ua fanaˈo tamau o ˈna e ta ˈna mau tamarii i te farereiraa faaitoito mau o te tahi nau hoa faaipoipo o te amuiraa. I muri aˈe i to ˈna faarururaa ma te manuïa i to ˈna fifi, ua hapono o ˈna i te hoê tareta ia raua, o te parau ra e: “E haamanaˈo noa vau ia orua i roto i ta ˈu mau pure. Te haamanaˈo nei au i te rahiraa o te mau taime i tauturu e i turu ai orua ia ˈu.”
Te manaˈo ra anei outou e i te tahi taime te “teiaha” ra outou i raro aˈe i te mau faateimaharaa a teie nei ao? (Mataio 11:28) Ua faaino anei “te taime e te tupuraa manaˈo-ore-hia” i to outou oraraa e te tahi mau tupuraa mauiui mau? (Koheleta 9:11, MN) E ere o outou anaˈe. Teie râ mai ta e rave rahi feia o te mauiui ra i ite aˈena, e nehenehe atoa outou e ite i te hoê tauturu papu i roto i te amuiraa Kerisetiano a te mau Ite no Iehova. I te senekele matamua o to tatou nei tau, ua ite te aposetolo Paulo e ua “haamahanahana” te tahi mau hoa faaroo ia ˈna. (Kolosa 4:10, 11) E nehenehe outou e ite atoa i te reira.
Faaitoitoraa e tauturu
I roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano, ua hurihia te taˈo ra “amuiraa” mai roto mai te taˈo Heleni ra ek·kle·siʹa, oia te auraa te hoê pǔpǔ taata amui. Tei roto atoa te manaˈo o te tahoêraa e te tautururaa te tahi e te tahi.
Te tapea nei te mau Kerisetiano mau i te parau mau o te Parau a te Atua e te faaite nei ratou i te parau apî maitai o to ˈna ra Basileia. (Timoteo 1, 3:15; Petero 1, 2:9) Teie râ, te horoa atoa ra te amuiraa i te faaitoitoraa e te tauturu i te pae varua no te mau melo tei amui mai. E nehenehe te hoê taata e ite i roto i te hoê pǔpǔ hoa o te here ra, o te tâuˈa ra e o te haapao ra, o te ineine e o te hinaaro ra e tauturu e tamahanahana ia vetahi ê i te mau taime hepoheporaa.—Korinetia 2, 7:5-7.
Ua ite noa iho â te feia haamori ia Iehova i te maitai e te ino ore i roto i ta ˈna amuiraa. Ua faaite te papai salamo e ua ite o ˈna i te oaoa e te ino ore i rotopu i te nunaa amui a te Atua. (Salamo 27:4, 5; 55:14; 122:1) Hoê â huru i teie mahana, te amuiraa Kerisetiano o te hoê ïa tahoêraa o te tahi mau hoa faaroo o te patu e te faaitoito te tahi i te tahi.—Maseli 13:20; Roma 1:11, 12.
Ua haapiihia te mau melo o te amuiraa ia ‘hamani maitai i te taata atoa, ia rahi atu râ i to te fetii faaroo ra.’ (Galatia 6:10) Te turai ra te haapiiraa niuhia i nia i te Bibilia o ta ratou e fanaˈo ra ia faaite i te aroha taeae e te here hohonu i te tahi e te tahi. (Roma 12:10; Petero 1, 3:8) E faaite iho â te mau taeae e mau tuahine paari i te pae varua i to ratou maitai, to ratou feruriraa hau, e to ratou aroha mau. (Ephesia 4:3) Maoti i te riro noa ei feia haamori noa, te faaite nei ratou e te tâuˈa ra ratou ia vetahi ê ma te here.—Iakobo 1:27.
No reira ˈtura ïa, i roto i te amuiraa te ite ra te feia o te mauiui ra i te huru mahanahana mai i roto i te hoê utuafare. (Mareko 10:29, 30) Te haapaari nei te manaˈo e tei roto ratou i te hoê pǔpǔ tahoê e te here ia ratou. (Salamo 133:1-3) Na roto i te arai o te amuiraa, te horoa nei “te tavini haapao maitai e te paari” i te “maa [i te pae varua] i te hora mau ra.”—Mataio 24:45.
Te tauturu no ǒ mai i te mau tiaau here
E nehenehe te mau melo o te amuiraa Kerisetiano e tiaturi e e itea mai ia ratou i te mau tiai mamoe î i te here, te taa ia vetahi ê e te aravihi i te horoa i te tauturu e te faaitoitoraa i te pae varua. E “faarǔrǔraa i te vero ra, e mai te pupuniraa i te mataˈi rahi ra,” te mau tiai mamoe e huru maitatai mai teie to ratou. (Isaia 32:1, 2) Te haapao ra te mau matahiapo nominohia e te varua, aore ra te mau tiaau, i te nǎnǎ a te Atua, te faaitoito nei i tei maˈihia e te hepohepo, e te imi ra oia i te faahoˈi tei moe.—Salamo 100:3; Petero 1, 5:2, 3.
Papu maitai, e ere te tino matahiapo o te amuiraa i te hoê pǔpǔ taote aore ra taata rapaau o te nehenehe e faaora i te mau maˈi i te pae tino aore ra i te pae feruriraa ta te mau hoa faaroo e faaruru ra. I roto i teie faanahoraa o te mau mea, “te hiaai” noa ra te feia maˈi “i te hoê taote.” (Luka 5:31, MN) Teie râ, e nehenehe teie mau tiai mamoe e tauturu i te feia e fifi to ratou i te pae varua. (Iakobo 5:14, 15) E mai te peu e e nehenehe, e horoa te mau matahiapo i te tauturu na roto i te tahi atu ravea.—Iakobo 2:15, 16.
O vai to muri mai i taua faanahoraa î i te here? O te Atua ra o Iehova iho! Te faataa ra te peropheta o Ezekiela ia Iehova o te parau ra e: “Na ˈu iho nei e imi i tau mau mamoe, e ia itea ˈtu ratou . . . Ua faaora ia ratou i te mau vahi atoa i purara ˈi ratou . . . Na ˈu e faaamu i tau nǎnǎ, e ua faataoto ia ratou i raro.” E haapao atoa te Atua i te mamoe paruparu e tei maˈihia.—Ezekiela 34:11, 12, 15, 16.
Te tauturu mau i te taime au
Te vai ra anei i roto i te amuiraa Kerisetiano te tauturu mau? Oia mau, e faaite te mau hiˈoraa i muri nei i te mau huru tupuraa atoa i reira te amuiraa i haapapu ai e e nehenehe ta ˈna e tauturu.
◆ Te ereraa i te hoê hoa here. Ua pohe te tane a Anna i te hoê maˈi tamau. Te parau ra oia e: “Mai reira mai, ua riro vau mai te hoê farii no te here mahanahana o te mau taeae Kerisetiano.” “Ua haamahanahana te mau parau tauturu maitai e faaitoito a to ˈu mau hoa faaroo, tae noa ˈtu ta ratou tauahiraa putapû, i to ˈu mafatu maoti i te haaparuparu, e te haamauruuru nei au ia Iehova. Ua faariro to ratou here ia ˈu mai te hoê taata tei tauturu-rahi-hia, faateitei-roa-hia, haapaohia ma te mǎrû.” Ua faaruru atoa paha outou i te tupuraa peapea mau o te ereraa i te hoê hoa here tei pohe. I taua mau taime ra, e nehenehe te mau melo o te amuiraa e horoa i te tamahanahanaraa titau-rahi-hia e te tauturu i te pae o te mau manaˈo horuhoru.
◆ Maˈi. Te haere pinepine nei Arthur, te hoê tiaau ratere no Polonia, e farerei i te mau amuiraa no Asia no ropu, no te haapaari ia ratou i te pae varua. I roto i te hoê o to ˈna mau tere, ua maˈihia o ˈna e ua fifi rii o ˈna no te haamâha i to ˈna rohirohi. “Te hinaaro nei au e parau atu ia outou nafea to te mau taeae e mau tuahine [no te hoê oire i Kazakhstan] haapaoraa ia ˈu,” o ta Arthur ïa e haamanaˈo ra ma te mauruuru mau. “Ua afai mai te mau taeae e mau tuahine, e rave rahi hoi o ta ˈu i ore i matau—e te feia anaanatae atoa—i te moni, te maa, e te raau. . . . E ua rave ratou i te reira na roto i te oaoa rahi.
“A feruri na i to ˈu mau manaˈo horuhoru i te faataeraahia mai te hoê vehi rata e moni to roto e teie rata i muri nei: ‘To ˈu taeae iti e, te faatae atu nei au ia oe i te tapao aroha mahanahana. Ua horoa mai o mama i te moni no te hoo i te ice cream, teie râ ua faaoti au e horoa ˈtu na oe no te hoo i te raau. Ia maitai oioi mai oe mai te peu e tia ia oe. Te hinaaro nei o Iehova ia tatou no te hoê taime roa ˈtu â. Farii mai i te tapao aroha. E a faahiti mai ia matou i te tahi mau aamu maitai roa ˈtu â, e te anaanatae. Vova.’” Oia mau, mai tei faaitehia i roto i teie tupuraa, e nehenehe te feia apî e te feia ruhiruhia o te amuiraa e horoa i te tauturu papu i te taime e tupu ai te maˈi.—Philipi 2:25-29.
◆ Hepohepo. Ua hinaaro mau iho â o Teri e tavini ei pionie, aore ra ei taata poro i te Basileia ma te taime taatoa. No te tahi ra mau fifi, ua faaea o ˈna i te tavini ei pionie. Te parau ra o ˈna e: “Ua faahapa vau ia ˈu iho no te tamataraa i te tavini mai te reira e aita hoi i hope ia ˈu hoê matahiti.” Ua tiaturi hape na o Teri e ua niuhia te farii maitai o Iehova i nia i te rahi o ta ˈna taviniraa ia ˈna. (A faaau e te Mareko 12:41-44.) Inoino roa aˈera oia, ua faataa ê o ˈna ia ˈna iho. Teie nei râ, ua fa mai te tauturu mau no ǒ mai i te amuiraa.
Te haamanaˈo ra Teri e: “Ua haere mai te hoê tuahine pionie paari aˈe no te tauturu e no te faaroo ia ˈu ia faataa i to ˈu mau manaˈo horuhoru. I to ˈu faarueraa i to ˈna fare, ua mǎmǎ mai au mai te huru ra e ua tatarahia te hoê ohipa teiaha i nia ia ˈu. Mai reira mai, ua horoa teie tuahine pionie e ta ˈna tane ei matahiapo i roto i te amuiraa, i te tauturu mau. I te mau mahana atoa te taniuniu nei raua ia ˈu no te ani eaha to ˈu huru. . . . Ua farii raua e ia apiti atu vau i roto i ta raua haapiiraa utuafare i te tahi mau taime, o tei faahaamanaˈo ia ˈu i te faufaaraa ia tahoê noa te utuafare.”
E ere i te mea maere no e rave rahi—noa ˈtu e e Kerisetiano pûpûhia—ia hepohepo, paruparu, e ia vai ratou anaˈe i to ratou pae. Auê ïa tatou i te mauruuru no te tauturu here mau e te miimii ore e vai ra i roto i te amuiraa o te Atua!—Tesalonia 1, 5:14.
◆ Ati rau. A feruri na e tei roto outou i te hoê utuafare e maha melo tei erehia i te mau mea atoa i te paapaaraa to ratou fare. Aita râ i maoro, ua fanaˈo ratou i te mea ta ratou e parau nei e “te hoê tupuraa faaitoito mau o te haaputapû ia matou e a muri noa ˈtu e e aroha mau to roto i te nunaa o Iehova.” Te faataa nei ratou e: “Fatata i taua iho taime ra, e rave rahi mau taeae e mau tuahine tei taniuniu mai no te faaitoito e te faaite i to ratou tapao aroha. Ua taˈi noa te niuniu. Ua taˈi matou ma te aau mehara no te haapeapearaa e te here mau e te putapû o te mau taata atoa.”
Aita i maoro, ua faanahohia te hoê pǔpǔ rahi taeae na te mau matahiapo o te amuiraa, e i roto noa tau mahana, ua patu ratou i te hoê fare apî no teie utuafare. Ua parau te hoê vahine tapiri e: “Ahiri outou i ite! Ua rau te huru o te taata i ohipa i ǒ—e mau tane, mau vahine, mau ereere e te mau Paniora!” E tapao mau teie o te here taeae.—Ioane 13:35.
Ua horoa atoa te mau taeae Kerisetiano i te ahu, te maa, e te moni na taua utuafare ra. Te parau nei te metua tane e: “Ua tupu te reira i te tau o te Noela i reira te mau taata e pûpû ai i te mau ô, e nehenehe râ matou e parau ma te haavare ore e, aita e taata i fanaˈo i te horoa maitai mau ta matou i farerei.” E te parau faahou mai nei te utuafare e: “Te moe mǎrû noa ˈtura ia matou te auahi e te monohia ra te reira e te mau ohipa maitai e te mau hoa maitatai. Te faatae nei matou i to matou mauruuru i to matou Metua î i te here i te raˈi ra o Iehova, no teie huitaeae faahiahia mau e te tahoê i te fenua nei, e te oaoa roa nei matou i te riroraa ei melo no taua huitaeae ra!”
Parau mau, eita e nehenehe e na reira, e eiaha atoa e tiaturi i te reira i roto i te mau ati atoa. Te faaite nei râ teie hiˈoraa i te tauturu ta te amuiraa e nehenehe e horoa.
Te paari no nia mai
E rave rahi tei ite mai i te tahi atu huru tauturu e itoito i roto i te amuiraa Kerisetiano. Eaha te reira? Te mau papai i faaineinehia e “te tavini haapao maitai e te paari.” O te mau vea iho â râ Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! No te horoa i te mau aˈoraa maramarama e te ohie ia faaohipa, ua niuhia teie mau papai i nia i te paari o te Atua e vai ra i roto i te Bibilia. (Salamo 119:105) Te horoahia ra te haapiiraa o te mau Papai maoti te mau maimiraa haapao maitai e te mana no nia i te mau tumu parau mai te hepohepo o te feruriraa, te oraraa mai mai te maferaraa, te mau fifi rau i te pae totiale e faanavairaa faufaa, te mau tautooraa e farereihia e te mau taurearea, e te mau fifi e au i te mau fenua e haere ra i mua. Hau atu â, e paturu teie mau papai i te eˈa o te Atua mai te eˈa maitai roa ˈˈe e aratai i te ora.—Isaia 30:20, 21.
I te mau matahiti atoa, te faataehia nei e rave rahi mau rata haamauruururaa i te Taiete Watch Tower. Ei hiˈoraa, no te hoê A ara mai na! no nia i te haapoheraa ia ˈna iho, ua papai te hoê taurearea no Rusia e: “No to ˈu hepohepo rahi . . . e rave rahi taime to ˈu manaˈoraa e haapohe ia ˈu. Ua haapaari teie tumu parau i to ˈu tiaturiraa e e tauturu mai te Atua ia ˈu no te faatitiaifaro i ta ˈu mau fifi. Te hinaaro nei o ˈna e ia ora vau. Te haamauruuru nei au ia ˈna no ta ˈna tauturu tei horoahia mai na roto i te arai o teie tumu parau.”
Mai te peu e mea fifi roa ia ohipa e teie rahiraa mau fifi i roto i teie ao, e nehenehe outou e papu e ua riro te amuiraa Kerisetiano ei haapuraa papu mau. No reira, mai te peu e te haaparuparu ra teie nei medebara o teie nei faanahoraa aroha ore i to outou itoito, e nehenehe outou e ite i te hoê vahi haumǎrû i roto i te faanahoraa a Iehova. I muri aˈe i te iteraa i teie huru tauturu, e nehenehe atoa paha outou e faaite i to outou mau manaˈo horuhoru mai teie vahine Kerisetiano tei faaruru ma te manuïa i te maˈi ino mau o ta ˈna tane e o tei papai e: “No te here e te haapeapearaa faaitehia ia matou nei, te manaˈo nei au e ua amo Iehova ia matou i roto i to ˈna rima i te tupuraa teie ati. Auê ïa to ˈu mauruuru i te riroraa ei melo o te faanahonahoraa maitatai mau a Iehova!”
[Nota i raro i te api]
a Ua tauihia te mau iˈoa.
[Hohoˈa i te api 26]
E nehenehe tatou e tauturu i te feia maˈi, te feia e oto ra, e te tahi atu