VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w99 15/5 api 10-15
  • Te oaoaraa e na Iehova e faaite mai i to ˈna eˈa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te oaoaraa e na Iehova e faaite mai i to ˈna eˈa
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te faaite maira Iehova i te eˈa
  • Ua haere na vetahi na te eˈa o Iehova
  • No te aha vetahi i faarue ai i te eˈa o Iehova
  • Te hiˈoraa ino o Ahaza
  • Te mau ati Iuda e o Ieremia i Aiphiti
  • E haamaitai Iehova i te feia e haere ra na to ˈna eˈa
  • E tuhaa atoa ta outou i roto i te haavaraa o te ao taatoa nei
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
  • Faaiteraa hapa i te mau atua hape
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • E haere anei outou e te Atua?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2005
  • E faaite anei outou i te parau no nia i te Atua mau ra?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
w99 15/5 api 10-15

Te oaoaraa e na Iehova e faaite mai i to ˈna eˈa

“O te Atua [mau] ra, e [tia roa to ˈna eˈa]; e parau tamata-hua-hia ta Iehova parau.”—SAMUELA 2, 22:31; MN.

1, 2. (a) Eaha te hoê hinaaro tumu a te mau taata atoa? (b) To vai hiˈoraa e tia ia tatou ia pee?

E HINAARO iho â te mau taata atoa i te aratairaa. Oia mau, e hinaaro tatou i te tauturu no te aratai ia tatou i roto i te oraraa nei. Parau mau, ua horoa mai Iehova i te tahi maa maramarama e te hoê haava manaˈo no te tauturu ia tatou ia faataa ê i te mea tano i te mea hape. E tia râ i to tatou haava manaˈo ia haapiihia ia hinaaro tatou ia riro te reira ei aratai e tiaturihia. (Hebera 5:14) E e hinaaro to tatou feruriraa i te mau parau tano—oia atoa ia haapiihia i te faito i te reira parau—ia titauhia tatou ia rave i te mau faaotiraa maitatai. (Maseli 2:1-5) Noa ˈtu â te reira, no te huru papu ore o te oraraa, e nehenehe ta tatou mau faaotiraa e ore e manuïa mai tei hinaarohia. (Koheleta 9:11) Aita ta tatou iho e ravea maitai no te ite eaha ta to a muri aˈe e hopoi mai.

2 No teie tumu e te tahi atu â, ua papai te peropheta Ieremia e: “Ua ite hoi au, e Iehova, e ere tei te taata iho to ˈna haerea; e ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.” (Ieremia 10:23) Ua farii o Iesu Mesia, te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei, i te aratairaa. Ua parau oia e: “Eita e tia ta te Tamaiti ia rave oia anaˈe ihora, maori râ o ta ˈna i ite i te Metua i te raveraa ra; te mau mea atoa ta ˈna e rave ra, oia atoa ta te Tamaiti e rave.” (Ioane 5:19) E haerea paari mau ïa te peeraa ia Iesu e te tiaturiraa ia Iehova ia tauturu mai oia i te aratai i to tatou mau taahiraa! Ua himene te Arii Davida e: “O te Atua [mau] ra, e [tia roa to ˈna eˈa]; e parau tamata-hua-hia ta Iehova parau, o te paruru oia i te feia atoa e tiaturi ia ˈna ra.” (Samuela 2, 22:31; MN) Ia imi tatou i te haere na te eˈa o Iehova maoti i te pee i to tatou iho paari, e fanaˈo ïa tatou i te aratairaa tia roa. E hopoi mai te patoiraa i te eˈa o te Atua i te ati.

Te faaite maira Iehova i te eˈa

3. Nafea to Iehova aratairaa ia Adamu e o Eva, a horoa ˈi i teihea mau tapao na raua?

3 A hiˈo na ia Adamu e o Eva. Noa ˈtu to raua huru hara ore, te hinaaro ra raua i te aratairaa. Aita Iehova i vaiiho e na Adamu e faaoti i te mau mea atoa no ˈna iho i roto i te ô nehenehe i Edene. Ua horoa râ te Atua i te ohipa na ˈna. A tahi, e tia ia Adamu ia mairi i te iˈoa o te mau animala. I muri iho, ua horoa Iehova i te mau fa roa na Adamu e o Eva. Na raua e haavî i te fenua, e e faaî iho i to raua mau tamarii, e e aupuru i te mau animala o te fenua nei. (Genese 1:28) E ohipa i te rahi, e paradaiso na te ao atoa nei râ ta te reira e horoa mai, i reira te huitaata tia roa e ora ˈi ma te au e te mau animala i poietehia. Auê ïa tapao faahiahia e! Hau atu â, a haere noa ˈi Adamu e o Eva ma te haapao maitai na te eˈa o Iehova, e fanaˈo ïa raua i te aparauraa e o ˈna. (A faaau e te Genese 3:8.) E haamaitairaa faahiahia mau ïa—te fanaˈoraa i te taairaa mutu ore e te Poiete!

4. Nafea to Adamu e o Eva faaiteraa e ua erehia raua i te tiaturi e te haapao maitai, e eaha te mau faahopearaa ino?

4 Ua opani Iehova i na taata matamua eiaha raua e amu i to te raau e ite ai i te maitai e te ino e vai ra i Edene, e na te reira e horoa i te ravea na raua e faaite e e faaroo anei raua—e hinaaro anei raua e haere na te eˈa o Iehova. (Genese 2:17) Eita râ e maoro e tamatahia to raua faaroo. I to Satani haereraa mai e ta ˈna mau parau haavarevare, mea titauhia ia faaite Adamu e o Eva i te haapao maitai ia Iehova e ia tiaturi i Ta ˈna mau tǎpǔ ia hinaaro raua e tamau noa i te faaroo. Ma te peapea, ua erehia raua i te haapao maitai e te tiaturi. I to Satani pûpûraa i te tiamâraa na Eva e pari-haavare-raa ia Iehova i te haavare, ua vare oia, faaroo ore atura i te Atua. Ua pee Adamu ia ˈna i roto i te hara. (Genese 3:1-6; Timoteo 1, 2:14) Mea rahi roa te mau mea i erehia e raua. Ahiri raua i haere noa na te eˈa o Iehova, ua rahi noa ˈtu â ïa to raua oaoa a rave-mǎrû-noa ˈi raua i to ˈna hinaaro. I teie nei râ, ua î roa to raua oraraa i te inoino e te mauiui e ia pohe noa ˈtu raua.—Genese 3:16-19; 5:1-5.

5. Eaha te opuaraa roa a Iehova, e nafea oia e tauturu ai i te feia haapao maitai ia ite ia tupu te reira?

5 Noa ˈtu râ, aita Iehova i taui i ta ˈna opuaraa, oia hoi, ia tae i te hoê mahana e riro mai te fenua ei nohoraa paradaiso no te huitaata tia roa e te hara ore. (Salamo 37:11, 29) E aita oia i faataupupu aˈenei i te horoa i te aratairaa tia roa na te feia e haere ra na to ˈna eˈa e e tiai ra no te ite i te tupuraa o taua tǎpǔ ra. No te feia e tariˈa to ratou no te faaroo, tei muri noa mai te reo o Iehova ia ratou a parau ai e: “Teie te eˈa: e na reira i te haere, [“o outou e te taata,” MN].”—Isaia 30:21.

Ua haere na vetahi na te eˈa o Iehova

6. O vai na taata i te tau matamua tei haere na te eˈa o Iehova, e eaha te mau faahopearaa?

6 Ia au i te faatiaraa a te Bibilia, mea iti roa te mau huaai o Adamu e o Eva tei haere na te eˈa o Iehova. O Abela te matamua o ratou. Noa ˈtu e ua pohe oioi oia, ua pohe oia ma te hiˈo-maitai-hia e Iehova e no reira, te vai ra to ˈna tiaturiraa papu e fanaˈo i te ‘tia-faahou-raa o te feia parau-tia’ i te tau i haapaohia e te Atua. (Ohipa 24:15) E ite atu oia ia tupu te opuaraa rahi a Iehova no te fenua e te huitaata. (Hebera 11:4) Te tahi atoa tei haere na te eˈa o Iehova, o Enoha ïa, e itehia ta ˈna parau tohu no nia i te hopea o teie faanahoraa o te mau mea i roto i te buka a Iuda. (Iuda 14, 15) Aita atoa Enoha i ora e ia hope roa to ˈna pue mahana. (Genese 5:21-24) Teie râ, ‘ua ite oia e, te mauruuru ra te Atua ia ˈna.’ (Hebera 11:5) I to ˈna faarueraa, mai ia Abela, ua papu ia ˈna e e tia-faahou-raa to ˈna i rotopu i te feia e ite atu ia tupu te mau opuaraa a Iehova.

7. Nafea to Noa e to ˈna utuafare faaiteraa i te taiva ore ia Iehova e te tiaturiraa ia ˈna?

7 A topa hohonu atu â ˈi te ao no mua ˈtu i te Diluvi i roto i te ino, ua riro noa ˈtu â te auraroraa ei tamataraa no te haapao-maitai-raa. A fatata ˈi te hopea o taua ao ra, o te hoê pǔpǔ iti noa te haere ra na te eˈa o Iehova. Ua faaroo o Noa e to ˈna utuafare i te Atua e ua tiaturi ratou i ta ˈna i parau. Ua rave ratou i te ohipa i faauehia ma te haapao maitai e aita ratou i vaiiho e ia noaa ratou i te mau peu iino a te ao no taua tau ra. (Genese 6:5-7, 13-16; Hebera 11:7; Petero 2, 2:5) E nehenehe tatou e mauruuru no to ratou auraroraa ma te haapao maitai e te tiaturi. Maoti te reira i ora mai ai ratou i te Diluvi e i riro mai ai ei mau tupuna no tatou.—Genese 6:22; Petero 1, 3:20.

8. No te nunaa o Iseraela, eaha te titauhia no te haere na te eˈa o te Atua?

8 Ia maoro rii, ua faaau Iehova i te hoê faufaa e te mau tamarii haapao maitai a Iakoba, riro mai nei ratou ei nunaa taa ê no ˈna. (Exodo 19:5, 6) Ua horoa Iehova i te aratairaa na te nunaa i ô i roto i ta ˈna faufaa na roto i te hoê Ture papaihia, te hoê autahuˈaraa e te mau parau tohu tamau. Tei te mau ati Iseraela râ te peeraa i taua aratairaa ra. Ua rave Iehova e ia faaara ta ˈna peropheta i te mau Iseraela e: “Inaha, te tuu nei au i te maitai e te ino i mua ia outou i teie nei mahana; ia faaroo outou i te mau parau a to outou Atua ra a Iehova, ta ˈu e parau atu ia outou i teie nei mahana, o te maitai ïa: e ia ore outou ia faaroo i te mau parau a to outou Atua ra a Iehova, ia ohipa ê râ outou i te eˈa ta ˈu e faaite atu ia outou i teie nei mahana, ia pee atu i te mau atua ěê aore i itea e outou ra, o te ino ïa.”—Deuteronomi 11:26-28.

No te aha vetahi i faarue ai i te eˈa o Iehova

9, 10. No teihea tupuraa i hinaaro ai te mau ati Iseraela i te tiaturi ia Iehova e te faahotu i te haapao maitai ia ˈna?

9 Mai ia Adamu e o Eva, mea titauhia i te mau Iseraela ia tiaturi ia Iehova e ia haapao maitai ia ˈna ia hinaaro ratou e tamau noa i te faaroo. E nunaa nainai roa o Iseraela e te haaatihia ra ratou e te mau nunaa tapiri feii haere noa. I te pae apatoa e tooa o te râ, te vai ra o Aiphiti e o Etiopia. I te pae apatoerau e hitia o te râ, te vai ra o Arama e o Asura. I pihai iho noa mai, te vai ra o Philiseti, Amona, Moabi e o Edoma. I te hoê taime aore ra i te tahi, ua riro aˈena teie mau fenua atoa ei enemi no Iseraela. Hau atu â, e haapaoraa hape anaˈe ta ratou pauroa, mea taaihia i te haamoriraa i te mau atua idolo, te peu hiˈohiˈo e i te tahi taime i te mau peu taatiraa faufau e te pûpûraa ino mau i te mau tusia tamarii. Te tiaturi ra te mau nunaa tapiri o Iseraela e e horoa mai to ratou mau atua i te utuafare rahi, te auhune ruperupe e te upootiaraa i te tamaˈi.

10 O Iseraela anaˈe te haamori ra i te Atua hoê roa, o Iehova. Ua tǎpǔ oia ia ratou i te mau haamaitairaa o te utuafare rahi, te auhune maitatai e te parururaa ia ratou i to ratou mau enemi ia haapao ratou i ta ˈna mau ture. (Deuteronomi 28:1-14) Ma te peapea, e rave rahi i Iseraela tei ore i na reira. I roto i tei haere na te eˈa o Iehova, e rave rahi tei mauiui no to ratou haapao maitai. Ua hamani-ino-hia te tahi pae, ua faaooohia, ua huihia, ua tapeahia i te fare tapearaa, ua pehihia i te ofai e ua taparahi-pohe-hia e to ratou hoa Iseraela. (Ohipa 7:51, 52; Hebera 11:35-38) E tamataraa mau ïa te reira no te feia haapao maitai! No te aha hoi te rahiraa i vai atea ˈi i te eˈa o Iehova? E piti hiˈoraa no roto mai i te aamu o Iseraela te nehenehe e tauturu ia tatou ia ite i to ratou manaˈo hape.

Te hiˈoraa ino o Ahaza

11, 12. (a) I to ˈna haamǎtaˈuraahia e to Arama, eaha ta Ahaza i ore i farii? (b) Eaha na pu e piti i reira to Ahaza imiraa i te haapuraa?

11 Ua faatere o Ahaza i te basileia apatoa no Iuda i te senekele 8 H.T.T. E ere ta ˈna faatereraa i te mea hau. I te hoê taime, ua tahoê o Arama e te basileia apatoerau no Iseraela no te aro ia ˈna, e “te aueue noa ra te aau o te arii, e te aau o te taata atoa ra.” (Isaia 7:1, 2) I to Iehova râ pûpûraa i te tauturu e titauraa ia Ahaza ia tamata ia ˈna, ua patoi taue atu o Ahaza! (Isaia 7:10-12) Ei faahopearaa, ua pau o Iuda i roto i te tamaˈi e e pau rahi to ratou.—Paraleipomeno 2, 28:1-8.

12 A patoi ai Ahaza i te tamata ia Iehova, aita ïa oia i teoteo roa no te ani i te tauturu i te arii no Asura. Ua tamau noâ Iuda i te haamauiuihia e to ratou mau nunaa tapiri. I to Asura atoa fariuraa mai e aro ia Ahaza e e ‘faatupu i te ati i nia ia ˈna,’ “ua hopoi” te arii “i te tusia i te mau atua no Damaseko, o tei tairi mai ia ˈna ra; ua na ô aˈera hoi oia, No te mea, ua tauturu mai te mau atua o te mau Arama ra ia ratou, e hopoi au i te tusia ia ratou, ia tauturu mai hoi ratou ia ˈu.”—Paraleipomeno 2, 28:20, 23.

13. Eaha ta Ahaza i faaite i to ˈna fariuraa i nia i te mau atua no Arama?

13 I muri iho â, ua parau Iehova ia Iseraela e: “O vau to Atua ra, o Iehova; o tei faaite ia oe i te mea e maitai ai oe ra; o tei aratai ia oe na te eˈatia maitai ia haere oe ra. Ahiri oe i faaroo mai i te mau faaue na ˈu e; ua riro ïa to oe [hau] mai te pape pue ra; e ta oe [parau-tia] mai te are moana ra.” (Isaia 48:17, 18; MN) Na roto i te fariuraa i nia i te mau atua no Arama, ua faaite o Ahaza e ua atea ê roa oia i te ‘eˈatia maitai ia haere oia ra.’ Ua vare roa oia i te huru feruriraa o te mau nunaa, a tiaturi ai i ta ratou mau haapuraa hape maoti râ ia Iehova.

14. No te aha aita ta Ahaza e otoheraa i to ˈna fariuraa i nia i te mau atua hape?

14 Ua ite-aˈena-hia e e “mau atua faufaa ore” te mau atua o te mau nunaa, tae noa ˈtu o to Arama. (Isaia 2:8, MN) Na mua ˈˈe, i te tau faatereraa a te Arii Davida, ua ite-maitai-hia e e hau ê roa Iehova i te mau atua o to Arama i to ratou riroraa ei tavini na Davida. (Paraleipomeno 1, 18:5, 6) O Iehova anaˈe, “o te Atua . . . no te mau atua, e o te Tavana hoi no te mau tavana; e Atua rahi, e te mana, e te mǎtaˈu,” te nehenehe e horoa i te haapuraa mau. (Deuteronomi 10:17) O Ahaza râ, ua fariu ê ïa ia Iehova e ua imi i te haapuraa i ǒ te mau atua o te mau nunaa ra. Mea ino mau te mau faahopearaa no Iuda.—Paraleipomeno 2, 28:24, 25.

Te mau ati Iuda e o Ieremia i Aiphiti

15. Nafea te mau ati Iuda i Aiphiti i te tau o Ieremia i hara ˈi?

15 No te taiva rahi o to ˈna nunaa, i te matahiti 607 H.T.T., ua farii Iehova ia haamou to Babulonia ia Ierusalema e to ˈna hiero. Ua hopoi-tîtî-hia te rahiraa o to te nunaa i Babulonia. Area vetahi pae ra ua vaiihohia ïa i muri, i roto ia ratou te vai ra te peropheta ra o Ieremia. I to te Tavana Gedalia haapoheraahia, ua horo ê teie pǔpǔ i Aiphiti e ua rave ratou ia Ieremia na muri ia ratou. (Te mau arii 2, 25:22-26; Ieremia 43:5-7) I ǒ, ua haamata aˈera ratou i te pûpû i te tusia na te mau atua hape. Ua aˈo atura Ieremia i te mau ati Iuda haapao ore, ua faaetaeta râ ratou. Aita ratou i farii e fariu i nia ia Iehova e ua mârô ratou e e tamau â ratou i te tutui i te mea noˈanoˈa na “te arii vahine o te raˈi ra.” No te aha? No te mea o te reira ta ratou e ta to ratou mau metua i rave ‘i te mau oire o Iuda, e te mau aroâ i Ierusalema ra, a rahi ai ta ratou maa, e te maitai hoi to ratou, e aore i ite i te ati.’ (Ieremia 44:16, 17) Ua faahua parau atoa te mau ati Iuda e: “Mai te faaoreraa maira o taua tutuiraa mea noˈanoˈa na te arii vahine o te raˈi ra, e ia ore hoi te niniiraa i te tusia inu na ˈna ra, o to matou ïa ereraa i te mau mea atoa nei, e ua pau matou i te tairihia i te ˈoˈe, e ua pohe hoi i te poia.”—Ieremia 44:18.

16. No te aha e ua hape mau â te huru feruriraa o te mau ati Iuda i Aiphiti?

16 Mea maiti mau ïa ratou i ta ratou e hinaaro e haamanaˈo! Eaha mau na te mau tupuraa? Ua pûpû mau â te mau ati Iuda i te tusia i te mau atua hape i te fenua ta Iehova i horoa na ratou. I te tahi taime, mai i te tau o Ahaza, ua mauiui ratou no taua taivaraa ra. “Eita” râ Iehova “e riri vave” i te nunaa i ô i roto i ta ˈna faufaa. (Exodo 34:6; Salamo 86:15) Ua tono oia i ta ˈna mau peropheta e aˈo ia ratou ia tatarahapa. I te tahi taime, mai te peu e mea haapao maitai te arii, e haamaitai Iehova ia ˈna, e e fanaˈo atoa te nunaa i taua haamaitairaa ra, noa ˈtu e mea haapao ore te rahiraa o ratou. (Paraleipomeno 2, 20:29-33; 27:1-6) Ua hape mau ïa taua mau ati Iuda i Aiphiti ra i te parauraa e no ǒ mai te ruperupe ta ratou i fanaˈo i to ratou hoˈiraa i to ratou fenua, i te mau atua hape ra!

17. No te aha Iuda i erehia ˈi i to ˈna fenua e to ˈna hiero?

17 Hou te matahiti 607 H.T.T., ua aˈo Iehova i te nunaa o Iuda e: “E faaroo mai outou i to ˈu nei reo; e riro ïa vau ei Atua no outou i reira, e riro hoi outou ei taata no ˈu; e haere hoi outou na te eˈa ta ˈu i faaue ia outou, ia maitai hoi outou na.” (Ieremia 7:23) Ua erehia te mau ati Iuda i to ratou hiero e to ratou fenua no te mea iho hoi e aita ratou i farii e haere ‘na te eˈa ta Iehova i faaue ia ratou.’ E haapapu anaˈe i te ape i taua hape ino mau ra.

E haamaitai Iehova i te feia e haere ra na to ˈna eˈa

18. Eaha te tia i te feia e haere ra na te eˈa o Iehova ia rave?

18 I teie mahana, mai i te tau tahito, e titauhia te taiva ore no te haere na te eˈa o Iehova—te faaoti-papu-raa e haamori ia ˈna anaˈe. E titauhia te tiaturi—te tiaturi taatoa e e mea papu te mau tǎpǔ a Iehova e e tupu iho â. E titauhia te auraro no te haere na te eˈa o Iehova—te peeraa i ta ˈna mau ture ma te ore e haapehao e te tapearaa i ta ˈna mau titauraa teitei. “E parau-tia Iehova; e au mau â oia i te mau ohipa parau-tia.”—Salamo 11:7, MN.

19. Eaha te mau atua e haamorihia ra e te taata e rave rahi i teie mahana, e eaha te mau faahopearaa?

19 Ua tiaturi Ahaza i te mau atua no Arama no te haapuraa. Ua tiaturi te mau ati Iseraela i Aiphiti e e hopoi mai te “arii vahine o te raˈi ra,” te hoê ruahine haamori-rahi-hia i te pae Hitia o te râ no Ropu i tahito ra, i te ruperupe materia na ratou. I teie mahana, e ere te mau atua e rave rahi i te mau idolo mau. Ua faaara Iesu no nia i te taviniraa i te “Taoˈa rahi” maoti râ ia Iehova. (Mataio 6:24, MN) Ua parau te aposetolo Paulo no nia i te “nounou taoˈa, e haamori idolo ïa.” (Kolosa 3:5) Ua parau atoa oia no nia i te feia o “te opu hoi to ratou atua.” (Philipi 3:19) Oia, tei roto te moni e te mau taoˈa materia i te mau atua haamori-rahi-hia i teie mahana. Oia mau, ‘te tiaturi nei’ te rahiraa—e tae noa ˈtu e rave rahi feia e haapaoraa ta ratou—“i te taoˈa rahi [“papu,” MN] ore.” (Timoteo 1, 6:17) E rave rahi o te rohi nei i te tavini i teie mau atua, e te ohi nei vetahi i te moni—a faaea ˈi i roto i te mau fare maitai roa, a fanaˈo ai i te mau tauihaa moni rahi, e a amu ai i te maa faahiahia. Aita râ te taatoaraa e fanaˈo ra i teie ruperupe. E te vai ra tei onahia o te ite mai i te pae hopea e aita e faufaaraa to teie mau mea. Mea papu ore, eita e vai maoro e eita te reira e haamâha i te hinaaro i te pae varua.—Mataio 5:3.

20. Eaha te huru faito noa e tia ia tatou ia tapea?

20 Parau mau, e tia ia tatou ia faa-huru-ohie a ora ˈi tatou i te mau mahana hopea o teie faanahoraa o te mau mea. E hinaaro tatou e rave i te mau taahiraa au noa no te aupuru i to tatou utuafare i te pae materia. Ia haafaufaa rahi aˈe râ tatou i te huru oraraa faahiahia, te imiraa i te moni aore ra i te mau mea mai te reira maoti râ i te taviniraa i te Atua, ua topa ïa tatou i roto i te haamoriraa idolo ra te huru e aita ïa tatou e haere faahou ra na te eˈa o Iehova. (Timoteo 1, 6:9, 10) Eaha râ mai te peu e te farerei ra tatou i te fifi i te pae o te oraora-maitai-raa, o te moni aore ra te tahi atu â? Eiaha tatou ia riro mai taua mau ati Iuda ra i Aiphiti tei pari e no to ratou taviniraa ia Iehova to ratou mau fifi. Eiaha, e tamata anaˈe ia Iehova, te mea ïa aita o Ahaza i rave. A fariu ma te taiva ore i nia i te Atua ra o Iehova no te aratairaa. A faaohipa i ta ˈna aratairaa ma te tiaturi, e a pure e ia noaa te puai e te paari no te faaruru i te mau tupuraa atoa. E a tiai atu ai i te mau haamaitairaa a Iehova ma te tiaturi.

21. Eaha te mau haamaitairaa e noaa i te feia e haere ra na te eˈa o Iehova?

21 I te roaraa o te aamu o Iseraela, ua haamaitai rahi Iehova i te feia i haere na to ˈna eˈa. Ua himene te Arii Davida e: “A aratai oe ia ˈu, e Iehova, i ta oe ra parau-tia; no tau mau enemi nei.” (Salamo 5:8) Ua horoa Iehova i te upootiaraa na ˈna i nia i te mau nunaa tapiri o tei haapeapea ia Ahaza a muri aˈe. I te tau o Solomona, ua haamaitaihia Iseraela i te hau e te ruperupe ta te mau ati Iuda i mihi i Aiphiti a muri aˈe. Ua horoa atoa Iehova i te upootiaraa i nia ia Asura na to Ahaza tamaiti ra o Hezekia. (Isaia 59:1) Oia, aita te rima o Iehova i paruparu aˈenei no to ˈna feia haapao maitai tei ore i taahi “i te eˈa o te feia rave hara,” o te au râ i te ture a te Atua. (Salamo 1:1, 2) E parau mau noâ te reira. Nafea râ tatou e papu ai i teie mahana e te haere ra tatou na te eˈa o Iehova? E tuatapapahia te reira i roto i te tumu parau i muri nei.

Te haamanaˈo ra anei outou?

◻ Eaha te mau huru maitatai e titauhia no te haere na te eˈa o Iehova?

◻ No te aha e mea hape te manaˈo o Ahaza?

◻ Eaha te vahi hape o te huru feruriraa o te mau ati Iuda i Aiphiti?

◻ Nafea tatou e nehenehe ai e haapaari i to tatou faaoti-papu-raa e haere na te eˈa o Iehova?

[Hohoˈa i te api 13]

Ua tiaturi o Ahaza i te mau atua no Arama maoti râ ia Iehova

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono