E tiamâ te mau taata atoa
“Te parau nei hoi au, e ore teie nei mau pohe e au ia faito i te maitai e faaitehia mai ia tatou nei. Te hinaaro rahi o te mau mea hamanihia nei ma te faaoao, te tiai nei ïa i te faaiteraahia mai o te tamarii a te Atua. (Ua faarirohia hoi te mau mea hamanihia nei ei mea faufaa ore noa, e ere ra i te mea hinaaro, na ˈna râ na tei faariro ei mea faufaa ore noa [i nia i te niu o te tiaturiraa],) e faaorahia hoi te mau mea hamanihia nei i te [faatîtîraa] ra o te pohe, ia noaa te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua ra. Ua ite hoi tatou e, te uuru tahi nei te mau mea atoa i hamanihia nei ma te mauiui fanau ra e tae roa aˈenei i teie nei mahana.”—ROMA 8:18-22; MN.
I ROTO i teie nei tuhaa o ta ˈna rata i te mau Kerisetiano no Roma, te horoa ra te aposetolo Paulo i te hoê haapotoraa taa ê mau o te tumu e erehia ˈi te mau oraraa i te tiamâraa mau e e tapao-pinepine-hia ˈi e te manaˈo faufaa ore e te oto. Ua faataa atoa o ˈna nafea tatou e nehenehe ai e fanaˈo i te tiamâraa mau.
“Teie nei mau pohe”
Aita Paulo e faaiti ra i “teie nei mau pohe” ia parau o ˈna e eita te reira “e au ia faito i te maitai e faaitehia mai ia tatou nei.” I te tau o Paulo e i muri iho atoa, ua mauiui rahi mau te mau Kerisetiano i raro aˈe i te faatereraa haavî a te feia mana no Roma, o tei ore e tâuˈa i te tiaraa taata. I te hoê taime, ua tiaturi o Roma e ua riro te mau Kerisetiano ei enemi no te Hau, ua hamani ino oia ia ratou. Te parau ra te taata tuatapapa aamu J. M. Roberts e: “Ma te papu, e rave rahi Kerisetiano i roto i te oire pu [Roma], tei pohe ma te riaria mau i nia i te tahua taputô aore ra tei tutui-oraora-hia.” (Shorter History of the World) No taua mau taata ra tei faaruru i te hamani-ino-raa a Néron, te faahiti ra te tahi atu parau faataa e: “Ua rîhia te tahi, ua nirahia te tahi atu i nia i te iri o te animala e ua auauhia e te mau urî, ua tapoˈihia te tahi atu â i te tapau e tuamahia no te faaohipa ia ratou mai te mau mori hinu ora ia poiri anaˈe mai.”—New Testament History, na F. F. Bruce.
Ua hinaaro paha ïa taua mau Kerisetiano matamua ra ia ora mai ratou i teie huru haavîraa, aita râ ratou i ineine i te ofati i te mau haapiiraa a Iesu no te fanaˈo i te reira. Ua tapea noa ratou i to ratou tiaraa amui ore, ei hiˈoraa, i roto i te aroraa i rotopu i te mana faatere Roma e te feia aro no te tiamâraa ati Iuda mai te mau Zélote. (Ioane 17:16; 18:36) No te mau Zélote, “e ere te tauaparauraa no nia i te tiairaa i te mahana rahi o te Atua ta teie ati e ani ra.” Ua parau ratou e, te mea i titauhia, o te hoê ïa “patoiraa uˈana i te enemi,” Roma. (New Testament History) Mea taa ê te manaˈo o te mau Kerisetiano matamua. Ua riro “te tiairaa i te mahana rahi o te Atua” no ratou ei tiaturiraa papu noa. Ua papu ia ratou e aita ˈtu ravea maoti râ o te ohiparaa a te Atua anaˈe te nehenehe e faahope roa i “teie nei mau pohe” e e afai mai i te tiamâraa mau o te vai maoro atu. (Mika 7:7; Habakuka 2:3) Teie râ, hou tatou a hiˈo ai nafea te reira e tupu atu, e hiˈo mai tatou na mua no te aha i ‘faarirohia ˈi te mau mea hamanihia nei ei mea faufaa ore noa.’
‘Faarirohia ei mea faufaa ore’
Te parau ra o Benjamin Wilson i roto i te Emphatic Diaglott e, i ǒ nei e ere “te mau mea hamanihia nei” i “te mau animala e te mau mea hauti ore” mai ta vetahi e parau ra, o te “huitaata taatoa” râ. (A faaau e te Kolosa 1:23.) O oia te utuafare taata taatoa nei—pauroa te taata i rotopu ia tatou o te tiai ra i te tiamâraa. Ua “faarirohia” tatou “ei mea faufaa ore” no te ohipa a to tatou mau metua matamua. ‘E ere i te mea hinaaro’ e tatou aore ra ei faahopearaa no te hoê maitiraa ta tatou iho i rave i tupu ai te reira. Ua fanaˈo tatou i to tatou tiaraa. Ia au i te hiˈoraa a te mau Papai, ua hape o Rousseau ia ˈna i parau e “ua fanauhia te taata ma te tiamâ.” Ua fanauhia tatou pauroa i raro aˈe i te faatîtîraa a te hara e te huru tia ore, faatîtîhia, na te hoê faanahoraa tei î i te inoino e te faufaa ore.—Roma 3:23.
No te aha te reira? No te mea ua hinaaro to tatou mau metua matamua, o Adamu raua Eva e riro “mai te Atua,” ia noaa ia raua te tiamâraa ia maiti, na raua iho e faaoti eaha te mea maitai e eaha te mea ino. (Genese 3:5) Aita raua i ite i te hoê parau faufaa no nia i te tiamâraa. O te Poiete anaˈe te fanaˈo i te tiamâraa taatoa. O oia te Arii o te Ao taatoa nei. (Isaia 33:22; Apokalupo 4:11) Te tiamâraa o te taata, e tiamâraa ïa ma te mau otia. No reira te pǐpǐ ra o Iakobo i faaitoito ai i te mau Kerisetiano no to ˈna tau ia arataihia e “te ture tia roa o te tiamâ ra.”—Iakobo 1:25.
Ua tano mau â Iehova i te tiavaruraa ia Adamu raua Eva i rapae i to ˈna utuafare o te ao taatoa, e ua pohe raua ei faahopearaa. (Genese 3:19) Eaha râ no to raua mau huaai? Ma te aroha rahi, noa ˈtu e e nehenehe noa raua e tufa i te huru tia ore, te hara e te pohe, ua faatia noa o Iehova ia fanau raua i te tamarii. No reira, “ua taea-atoa-hia te taata atoa e te pohe.” (Roma 5:12) O te auraa ïa o te parau ra e ua ‘faariro’ te Atua i te mau mea hamanihia “ei mea faufaa ore noa.”
“Te faaiteraahia mai o te tamarii a te Atua”
Ua faariro o Iehova i te mau mea hamanihia ei mea faufaa ore noa “i nia i te niu o te tiaturiraa” e i te hoê mahana e noaa faahou te tiamâraa o te huitaata maoti te mau ohipa a “te tamarii a te Atua.” O vai ma teie mau “tamarii a te Atua”? O te mau pǐpǐ ïa a Iesu Mesia o tei fanauhia i roto i te hara e te huru tia ore mai te toea o “te mau [taata] hamanihia.” Na roto i to ratou fanauraa, aita to ratou e tiaraa e parahi i roto i te utuafare viivii ore e te tia roa o te ao taatoa a te Atua. Te rave nei râ o Iehova i te hoê ohipa faahiahia no ratou. Maoti te tusia taraehara a Iesu Mesia, e faatiamâ Oia ia ratou i te hara tumu e e faariro oia ia ratou ei mea ‘tia,’ aore ra ei mea viivii ore i te pae varua. (Korinetia 1, 6:11) I reira e farii oia ia ratou ei mau “tamarii a te Atua,” a faahoˈi mai ai ia ratou i roto i to ˈna utuafare o te ao taatoa.—Roma 8:14-17.
Ei tamarii na Iehova, e hopoia hanahana ïa ta ratou. E riro ratou “ei tahuˈa na to matou Atua, e e riro ia matou te hau i teie nei ao” i pihai iho ia Iesu Mesia ei tuhaa o te Basileia aore ra faatereraa o te Atua i te raˈi ra. (Apokalupo 5:9, 10; 14:1-4) E faatereraa teie tei haamau-maitai-hia i nia i te mau faaueraa tumu o te tiamâraa e te parau-tia—eiaha râ i nia i te haavîraa e te faatereraa haavî. (Isaia 9:6, 7; 61:1-4) Te parau ra te aposetolo Paulo e e tauturu teie mau tamarii a te Atua no Iesu, te ‘huaai a Aberahama’ i tǎpǔ-atea-hia mai. (Galatia 3:16, 26, 29) Ia au i te reira tiaraa, e tuhaa faufaa roa ta ratou i roto i te faatupuraa i te tǎpǔ ta te Atua i parau ia Aberahama. Te hoê tuhaa o teie parau tǎpǔ o te mea ïa na roto i te arai o te huaai (aore ra, te tamarii) a Aberahama “e maitai [ai] te mau fenua atoa o te ao nei.”—Genese 22:18.
Eaha te haamaitairaa ta ratou e hopoi atu i te huitaata nei? Te apiti ra te mau tamarii a te Atua i roto i te faatiamâraa i te taatoaraa o te utuafare taata nei i te mau faahopearaa ino mau o te hara a Adamu e i roto i te faahoˈiraa i te huitaata i te huru tia roa. E nehenehe te taata “no te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau nunaa atoa,” e haamaitai ia ratou iho na roto i te faatupuraa i te faaroo i roto i te tusia taraehara a Iesu Mesia e na roto i te auraroraa i te mana arii o to ˈna ra Basileia. (Apokalupo 7:9, 14-17; 21:1-4; 22:1, 2; Mataio 20:28; Ioane 3:16) Mea na reira to “te mau mea atoa i hamanihia” e fanaˈo faahou ai i “te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua ra.” E ere roa ˈtu i te hoê tiamâraa taotiahia, taime poto i te pae politita, e tiamâraa râ mai te mau mea atoa o te faatupu i te mauiui e te ahoaho i te utuafare taata nei mai te taime i patoi ai o Adamu raua Eva i te mana arii o te Atua. E ere i te mea maere e, ua nehenehe te aposetolo Paulo e parau e “e ore teie nei mau pohe” e au ia faito i te taviniraa maitai ta te feia taiva ore e rave!
Afea roa “te faaiteraahia mai o te tamarii a te Atua” e haamata ˈi? Fatata roa i teie nei, i te taime e haapapu ai Iehova i te taatoaraa e o vai mau na te tamarii a te Atua. E tupu te reira ia faatiahia teie mau “tamarii” i roto i te ao varua, a apiti ai e o Iesu Mesia i roto i te tamâraa i teie fenua i te ino e te mauiui i roto i te tamaˈi a te Atua o Aramagedo. (Daniela 2:44; 7:13, 14, 27; Apokalupo 2:26, 27; 16:16; 17:14; 19:11-21) Te ite ra tatou i te tahi mau haapapuraa e haaati ra ia tatou o te faaite e te ora nei iho â tatou i te “anotau hopea,” i reira te faaoromai o te Atua i te orureraa hau e ta ˈna faahopearaa ino mau e hope ai.—Timoteo 2, 3:1-5; Mataio 24:3-31.
Oia mau, mai ta te aposetolo Paulo e parau ra, “te uuru tahi nei te mau mea atoa i hamanihia nei ma te mauiui fanau ra e tae roa aˈenei i teie nei mahana”—e ere râ no te hoê tau maoro roa. E ite te mau mirioni e ora ra i teie nei e “e tia ˈi te mau mea atoa nei, ta te Atua i parau mai i te vaha o te mau peropheta moˈa atoa no ˈna mai te matamua mai â,” e ô atoa i roto, te haamau-faahou-raa o te hau, te tiamâraa, e te parau-tia no te taatoaraa o te utuafare taata nei.—Ohipa 3:21.
Te tiamâraa mau i te pae hopea
Eaha te tia ia outou ia rave no te fanaˈo i teie “tiamâ maitai o te tamarii a te Atua”? Ua parau o Iesu Mesia e: “I mau maite outou i ta ˈu parau, e pǐpǐ mau ia outou na ˈu i reira. E ite ïa outou i te parau mau, e na te parau mau outou e faatiamâ.” (Ioane 8:31, 32) O te ravea teie no te tiamâraa—te haapiiraa e te faaohiparaa i te mau faaueraa e te mau haapiiraa a te Mesia. E afai mai te reira i te hoê faito tiamâraa i teie nei iho â taime. I te tau no a muri aˈe, e afai mai te reira i te tiamâraa mau i raro aˈe i te faatereraa a Iesu Mesia. Te haerea paari o te iteraa ïa i te “parau” a Iesu na roto i te hoê haapiiraa i te Bibilia. (Ioane 17:3) Mai te mau Kerisetiano matamua, a apiti tamau e te amuiraa o te mau pǐpǐ mau a te Mesia. Ia na reira outou, e nehenehe outou e fanaˈo i te mau parau mau o te faatiamâ o ta Iehova e pûpû ra na roto i te arai o ta ˈna faanahonahoraa i teie mahana.—Hebera 10:24, 25.
A “tiai” noa ˈi outou “i te faaiteraahia mai o te tamarii a te Atua,” e tia ia outou ia tiaturi mai te aposetolo Paulo i roto i te parururaa e te tautururaa a te Mesia, noa ˈtu e e au ra e eita e nehenehe e haapaiuma i te mau fifi aore ra te mau ohipa tia ore. I muri aˈe i to ˈna tauaparauraa no nia i te faaiteraa mai i te mau tamarii a te Atua, ua ani o Paulo e: “Na te aha e faataa ê ia tatou i te aroha o te Mesia ra? na te maˈi anei, e na te ahoaho, e na te hamani ino, e na te poia, e na te veve, e na te ati, e na te ˈoˈe anei?” (Roma 8:35) Oia mau, ua tamau-noa-hia te mau Kerisetiano o te tau o Paulo, no te faaohipa i te mau taˈo a Rousseau, i te “faatîtîhia” na te hoê huru aore ra te tahi atu mau mana haavî. Ua “taparahihia” ratou ‘aore i faaea, mai te mamoe i haapaohia no te pohe ra.’ (Roma 8:36) Ua farii anei ratou e ia faateimahahia ratou?
Te papai ra o Paulo e: “E ore, e riro te re i taua mau mea atoa nei ia tatou, i tei aroha mai ia tatou nei.” (Roma 8:37) E upootia anei ratou noa ˈtu te mau mea atoa ta te mau Kerisetiano matamua e faaoromai ra? Nafea ïa? Te pahono ra oia e: “Ua ite mau hoi au e, e ore te pohe, e ore hoi te ora, e ore te mau melahi, e ore hoi te hui arii, e ore te mau mea mana, e ore te mau mea e vai nei, e ore hoi te mau mea e tupu a muri atu, e ore te teitei, e ore hoi te haehaa, e e ore atoa te mau mea i hamanihia nei, e tia ia faataa ê ia tatou i te aroha o te Atua, i roto i to tatou Fatu ia Iesu Mesia ra.” (Roma 8:38, 39) E nehenehe atoa ‘te re e riro’ ia outou noa ˈtu ‘te maˈi, te ahoaho, e te hamani ino’ o ta outou paha e faaruru ra i teie nei. Te haapapu maitai ra te here o te Atua e fatata roa—ua fatata roa i teie nei—“e faaorahia hoi [tatou] i te [mau] faatîtîraa [atoa] . . . , ia noaa te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua ra.”
[Hohoˈa i te api 6]
“Te uuru tahi nei te mau mea atoa i hamanihia nei ma te mauiui fanau ra e tae roa aˈenei i teie nei mahana”
[Hohoˈa i te api 7]
‘E faaorahia te mau mea hamanihia nei i te faatîtîraa, ia noaa te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua ra’