Te hinaaro nei te mau taata atoa e tiamâ
“Ua fanauhia te taata ma te tiamâ, e i te mau vahi atoa te faatîtîhia ra o ˈna,” o ta te philosopho Farani ïa o Jean-Jacques Rousseau i papai i te matahiti 1762. Fanauhia ma te tiamâ. Auê ïa manaˈo maitatai! Teie râ mai ta Rousseau i tapao, e mau mirioni taata i roto i te aamu o tei ore i ite aˈenei i te tiamâraa. Tera râ, ua ora ratou mai te tahi mau ‘tîtî,’ tapeahia i roto i te hoê faanahoraa o tei faaere ia ratou i te oaoa e te mauruuru tamau i roto i te oraraa.
E MAU mirioni i teie mahana o te manaˈo ra e “te faatere nei te taata i te taata no to ˈna iho pohe.” (Koheleta 8:9, MN) I roto i ta ratou maimiraa i te mana, aita aore ra mea iti roa to te mau taata aore ra vahine teoteo faaiteraa i te manaˈo tatarahapa ia ofati anaˈe ratou i te tiamâraa o vetahi ê. “Ua haapohe te tahi mau pǔpǔ haapohe e 21 taata,” o ta te hoê ïa parau taa maitai e faahiti ra. Te parau ra te tahi atu no te hoê “taparahiraa taata rahi,” i rotopu i te mau mutoi ‘o tei haapohe i te tahi mau vahine, te mau tamarii e te feia ruhiruhia patoi ore e paruru-ore-hia, ma te tâpû i te arapoa, ma te puhipuhi i nia i te upoo o te feia tivila i tapeahia, e ma te pee i te ohipa taninaraa i te fenua ma te vavahi i te mau oire iti e ma te topita i te tahi mau taime.’
E ere i te mea maere e te hinaaro mau ra te taata i te tiamâraa mai te haavîraa e te aro nei ratou no te reira! Te parau mau peapea râ o te mea ïa e, ia aro-anaˈe-hia no te tiamâraa o te hoê taata e haafifi te reira i te tiaraa e te tiamâraa o te tahi atu. I roto i taua ohiparaa ra, te faatusiahia ra ma te ore e feaa te mau tane, vahine, tamarii hapa ore, ua “faatiahia” to ratou pohe ma te faaite e, e tumu faufaa e te tia to te reira. Ei hiˈoraa, i te matahiti i mairi aˈenei, i Irelane, ua haapohe te hoê pereoo totoahia tei hunahia e te “feia aro no te tiamâraa” e 29 feia hapa ore e tia noa ra e ua haapepe hau atu i te hanere taata i roto i te oire iti no Omagh.
‘Faatîtî-noa-hia’ râ
Ia oti anaˈe te aroraa, eaha te noaa mai? I te taime e upootia ˈi te “feia aro no te tiamâraa” i roto i ta ratou mau aroraa, e noaa paha ia ratou te tahi tiamâraa taotiahia. Teie nei râ, ua tiamâ mau anei ratou? E ere anei i te mea tano ia parau e i roto i te mau totaiete tiamâ roa ˈˈe o te ao parau-noa-hia te ao tiamâ, te ‘faatîtî-noa-hia’ râ te taata e te tahi mau fatu ino mai te veve, te huru tia ore, te maˈi, e te pohe? Nafea te hoê taata e nehenehe ai e parau e ua tiamâ mau o ˈna a tamau noa ˈi te tahi mau ohipa i te faatîtî ia ˈna?
Ma te tano mau, ua faataa te papai Bibilia tahito ra o Mose i te oraraa o te taata e rave rahi, i roto i te roaraa o te aamu e i teie anotau atoa. E nehenehe paha tatou e ora e 70 aore ra e 80 ahuru matahiti, ua parau oia e, “e riro râ taua etaeta ra ei rohirohi e ei taiâraa.” (Salamo 90:10) E taui anei te reira? E nehenehe anei tatou pauroa e ora i te tahi mau oraraa mauruuru mau, tiamâ i te ati e te mǎtaˈu ta te taata e rave rahi e mauiui ra i teie mahana?
Te parau ra te Bibilia e, e! Te parau ra oia no “te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua ra.” (Roma 8:21) E hiˈo maitai mai tatou i taua tiamâraa ra, ta te aposetolo Paulo i faahiti i te senekele matamua i roto i te hoê rata ta ˈna i papai i te mau Kerisetiano no Roma. I roto i taua rata ra, te faataa maitai ra o Paulo nafea tatou taitahi e nehenehe ai e fanaˈo i “te tiamâ maitai” mau, o te vai maoro atu.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 3]
No roto mai i te buka ra Beacon Lights of History, Vol. XIII