Te Feia haere haapiiraa teitei—Na te haapiiraa Bibilia i faataa ê ia ratou
UA FAAROO ANEI OUTOU I TE PARAU O TE FEIA HAERE HAAPIIRAA TEITEI?
MEA TAA Ê TEIE PǓPǓ FAAROO ITI HOLANE O TE SENEKELE 17 I TE MAU EKALESIA I HAAMAUHIA I TAUA TAU RA. NAFEA ÏA, E EAHA TA TATOU E NEHENEHE E HAAPII NO NIA IA RATOU? NO TE ITE I TE PAHONORAA, E HOˈI RII ÏA TATOU I MURI.
I TE matahiti 1587, ua tae atu Jacob Arminius (aore ra, Jakob Harmensen) i te oire no Amsterdam. E ere i te mea fifi no ˈna ia imi i te ohipa, no te mea e mea faahiahia mau ta ˈna curriculum vitæ. I te 21raa o to ˈna matahiti, ua noaa ta ˈna parau tuite i te Fare haapiiraa tuatoru no Leyde i Holane. I muri iho, ua faaea oia e ono matahiti i te maoro i Helevetia no te tuatapapa i te faaroo i raro aˈe i te aratairaa a Théodore de Bèze, tei mono i te Porotetani Reforomatio o Ioane Kalavino. Eita e maerehia ia farii te mau Porotetani i Amsterdam ia nominohia o Arminius e 27 matahiti ei orometua no ratou! Tau matahiti râ i muri iho, ua tatarahapa e rave rahi melo o te ekalesia i ta ratou maitiraa. No te aha?
Te tumu parau e ua faataa-ê-na-hia te mau mea atoa
I muri iti noa ˈˈe i to Arminius riroraa mai ei orometua, ua tupu te peapea i rotopu i te mau Porotetani no Amsterdam no nia i te haapiiraa e ua faataa-ê-na-hia te mau mea atoa. Ua riro teie haapiiraa ei haapiiraa tumu a te haapaoraa a Kalavino, teie râ, ua manaˈo te tahi mau melo o te ekalesia e te hoê Atua i faataa ê na i te ora no te tahi noa e i te utua no vetahi ê atu, mea etaeta ïa oia e te tano ore. Ua manaˈo te mau pǐpǐ a Kalavino e e faaafaro o Arminius, i te mea e na Bèze i haapii ia ˈna, i te feia aimârô. Aita râ, ua turu aˈera Arminius i te feia aimârô, ua peapea roa te mau pǐpǐ a Kalavino. I te matahiti 1593, no te mea e ua uˈana roa te peapea, ua vahihia te mau Porotetani o te oire na roto e piti pǔpǔ—te feia e turu ra i te haapiiraa e te feia e patoi ra i te reira, oia hoi te feia au noa.
I roto tau matahiti noa, ua amahamaha aˈera te mau Porotetani i roto i te fenua taatoa no taua peapea ra. I te pae hopea, i te avaˈe Novema 1618, ua faanahohia ˈtura te hoê farereiraa. Ua titau aˈera te mau pǐpǐ a Kalavino, i paturuhia e te nuu e te huiraatira, i te feia aimârô (te mau Remonstranta i taua tau ra) no te hoê apooraa rahi, te Apooraa Porotetani no Dordrecht. I te hoperaa te putuputuraa, ua parauhia te mau tia Remonstrant atoa ia maiti: E tarima i te hoê parau horeo eiaha e poro faahou, aore ra e faarue mai i te fenua. Ua maiti te rahiraa e reva. Ua mono aˈera te mau pǐpǐ etaeta a Kalavino i te mau tia Remonstrant i reva. Ua upootia mai te haapaoraa a Kalavino—i te manaˈoraa ïa o te apooraa.
Faraa mai e maraaraa o te Feia haere haapiiraa teitei
Mai i te tahi atu mau vahi, aita ta te amuiraa Remonstrant i roto i te oire iti no Warmond, i pihai iho ia Leyde, e orometua faahou. Taa ê atu râ i te tahi atu mau vahi, aita te amuiraa i farii ia monohia te apooraa. Hau atu â, ua hoˈi te hoê tia Remonstrant i Warmond noa ˈtu e e nehenehe oia e pohe i te matahiti 1620 no te haapao i te amuiraa, aita râ te tahi mau melo o te amuiraa i farii ia ˈna. Ua haamata taua mau taata ra i te faatupu huna i ta ratou mau putuputuraa faaroo, ma te ore e tauturuhia e te tahi orometua. I muri iho, ua parauhia teie mau putuputuraa te mau haapiiraa teitei e te feia e apiti atu, te Feia haere haapiiraa teitei.
Noa ˈtu e ua fa matamua mai te Feia haere haapiiraa teitei no te mea aita ta ratou e orometua eiaha no te tahi manaˈo tumu i te pae faaroo, ua taui oioi taua huru tupuraa ra. Ua parau Gijsbert van der Kodde, melo no te amuiraa, e na roto i te putuputuraa ma te ore e tiaauhia e te tahi raatira faaroo, te faaau maite ra ïa te pǔpǔ i nia i te Bibilia e te huru faanahoraa o te mau Kerisetiano matamua hau aˈe i te mau ekalesia i haamauhia. Ua parau oia e ua fa mai te pǔpǔ o te mau upoo faatere haapaoraa i muri aˈe i te poheraa o te mau aposetolo no te faanaho i te mau ohipa no te feia aita e hinaaro ra e haapii i te tahi toroa.
I te matahiti 1621, ua faatupu Van der Kodde e te tahi mau melo e turu ra i to ˈna manaˈo i ta ratou mau putuputuraa i te oire tapiri no Rijnsburg.b Tau matahiti i muri iho, a mono ai te manaˈo farii noa i te hamani-ino-raa faaroo, ua atutu te parau o te mau putuputuraa a te Feia haere haapiiraa teitei e ati aˈe te fenua e ua ume mai i “te mau taata ua rau to ratou huru tupuraa,” mai ta Siegfried Zilverberg, taata tuatapapa aamu, e parau ra. Te vai ra te mau Remonstrant, Mennonite, Socinien, e te feia tuatapapa i te faaroo atoa. E feia faaapu vetahi. E mau rohipehe vetahi ê atu, e feia nenei, e taote, e e feia tapihoo. Ua turu te philosopho ra o Spinoza (Benedictus de Spinoza), te orometua haapii ra o Johann Amos Comenius (aore ra, Jan Komenský), e te taata peni hohoˈa tuiroo o Rembrandt van Rijn i teie pǔpǔ. Ua ohipa te mau manaˈo taa ê o taua feia paieti ra i nia i te tupuraa mai te mau tiaturiraa a te Feia haere haapiiraa teitei.
I muri aˈe i te matahiti 1640, ua rahi oioi mai teie pǔpǔ ieie. Ua aano oioi te mau haapiiraa teitei i Rotterdam, Amsterdam, Leeuwarden, e i te tahi atu mau oire. Te faaite ra te Orometua haapii i te aamu ra o Andrew C. Fix e i rotopu i te mau matahiti 1650 e 1700, “ua rahi mai te Feia haere haapiiraa teitei . . . i roto hoê o te mau puai faaroo faufaa e te mana roa ˈˈe i Holane i te senekele 17.”
Te mau tiaturiraa a te Feia haere haapiiraa teitei
I te mea e o te maramarama, te manaˈo farii noa, e te tiamâraa e paraparau te mau tapao a te Feia haere haapiiraa teitei, e tiamâraa to te Feia haere haapiiraa teitei taitahi ia tiaturi i te mau mea taa ê. Ua taatihia râ ratou e te tahi mau tiaturiraa papu matauhia. Ei hiˈoraa, e haafaufaa te Feia haere haapiiraa teitei atoa i te haapiiraa Bibilia taitahi. E tia i te melo taitahi, ta te hoê ïa o te Feia haere haapiiraa teitei i papai, ia “maimi no ˈna iho e eiaha e ite i te Atua na roto i te tahi atu taata.” O ta ratou ïa i rave. Ia au ia Jacob van Slee, taata tuatapapa aamu a te ekalesia i te senekele 19, mea ite aˈe te Feia haere haapiiraa teitei i te Bibilia, i te tahi atu mau pǔpǔ faaroo o taua tau ra. Ua haapopou atoa te feia patoi i te Feia haere haapiiraa teitei no to ratou ite i te faaohipa i te Bibilia ma te aravihi.
Teie râ, rahi noa ˈtu te Feia haere haapiiraa teitei i te tuatapapa i te Bibilia, rahi noa ˈtu ratou i te tiaturi i te mau mea tei taa ê i ta te mau ekalesia i haamauhia. Te faataa ra te tahi mau faahororaa no te senekele 17 e tae atu i te senekele 20 i te tahi o ta ratou mau tiaturiraa:
Te Ekalesia matamua. Ua papai te Taata haere haapiiraa teitei e taata tuatapapa i te faaroo o Adam Boreel i te matahiti 1644 e i te faaôraa ˈtu te ekalesia matamua i roto i te mau ohipa politita i te tau o te Emepera ra o Kotatino, ua faaore ïa te reira i ta ˈna faufaa i fafau e te Mesia e ua erehia i te faauruaraa a te varua moˈa. Ei faahopearaa, o ta ˈna ïa i parau faahou, ua rahi noa mai te mau haapiiraa hape e tae roa ˈtu i to ˈna ra tau.
Te Reforomatio. Aita te Reforomatio o te senekele 16, i ravehia e Lutero, Kalavino, e vetahi ê atu, i nahonaho maitai no te faaapî i te ekalesia. Ia au i te Taata haere haapiiraa teitei e taote rahi o Galenus Abrahamsz (1622-1706), ua faaino roa ˈtu â te Reforomatio i te huru tupuraa i te pae faaroo, inaha ua faatupu te reira i te peapea e te riri rahi. E tia hoi i te faaapîraa mau ia taui i te mafatu, aita râ te Reforomatio i na reira.
Te Ekalesia e te mau Upoo faatere haapaoraa. Mea viivii te mau ekalesia i haamauhia, no teie nei ao te reira, e aita e fanaˈo ra i te mana faatere o te Atua. Te ohipa maitai aˈe ta te hoê taata haapao i te faaroo e nehenehe e rave, o te faarueraa ïa i ta ˈna ekalesia ia ore oia e apiti atu i ta ˈna mau hara. Ua parau te Feia haere haapiiraa teitei e aita te tiaraa o te orometua e tuati ra i te mau Papai e “te faaino ra te reira i te maitai i te pae varua o te ekalesia Kerisetiano.”
Basileia e Paradaiso. Ua papai hoê o te feia i haamau i te haapiiraa teitei no Amsterdam, o Daniel de Breen (1594-1664), e e ere te Basileia o te Mesia i te hoê basileia pae varua e vai ra i roto i te mafatu o te hoê taata. Ua parau te Orometua haapii ra o Jacob Ostens, e Taata haere haapiiraa teitei i Rotterdam, e “ua tiai te mau patereareha i te mau tǎpǔ no te fenua.” Ua tiai atoa te Feia haere haapiiraa teitei i te taime e faarirohia ˈi te fenua nei ei paradaiso.
Toru Tahi. Ua haapae vetahi Feia haere haapiiraa teitei tuiroo, i vare i te mau tiaturiraa Socinien, i te Toru Tahi.c Ei hiˈoraa, ua papai o Daniel Zwicker (1621-1678) e “eita e fariihia” te tahi haapiiraa aita e tu ra i te maramarama, mai te Toru Tahi, “e mea hape atoa.” I te matahiti 1694, ua neneihia te hoê Bibilia, i hurihia e te Taata haere haapiiraa teitei o Reijnier Rooleeuw. Teie ta ˈna huriraa i te tuhaa hopea o te Ioane 1:1: “E e atua te parau” eiaha râ mai ta te orthodoxe: “E o te Atua te parau.”d
Te mau putuputuraa i te mau hebedoma atoa
Noa ˈtu e aita te Feia haere haapiiraa teitei e afaro maitai ra i nia i te mau tiaturiraa, fatata hoê â huru tereraa ta ratou mau haapiiraa teitei i roto i te mau oire taa ê. Te faaite ra te taata tuatapapa aamu ra o Van Slee e i te omuaraa o te pǔpǔ Feia haere haapiiraa teitei, aita te mau putuputuraa i faaineine-oioi-hia. Ua manaˈo te Feia haere haapiiraa teitei e ia au i te mau parau a te aposetolo Paulo no nia i te faufaaraa ia “tohu i te parau, MN” e nehenehe te mau tane atoa e paraparau tahaa roa ˈtu i te taime haapiiraa. (Korinetia 1, 14:1, 3, 26) Ei faahopearaa, e pinepine e po roa e hope ai te mau putuputuraa e e “vareahia” vetahi i tae mai “i te taoto.”
I muri iho, ua nahonaho roa ˈtu â te mau putuputuraa. Eita te Feia haere haapiiraa teitei e putuputu noa i te mau Sabati, i te mau po atoa râ i roto i te hebedoma. Ia nehenehe te taata orero e te amuiraa e faaineine na mua i te mau putuputuraa atoa o te matahiti, e papaihia te mau irava Bibilia e hiˈopoahia e te mau reta matamua o te iˈoa o te feia orero i nia i te hoê porotarama i neneihia. I muri aˈe i te haamataraa o te putuputuraa na roto i te himene e te pure, e faataa te hoê taata orero i te mau irava Bibilia. Ia oti anaˈe, e uiui oia i te mau tane ia faaite mai i to ratou manaˈo no nia i te tumu parau i tauaparauhia mai nei. I muri iho, e faaite te piti o te taata orero nafea ia faaohipa i taua noa mau irava ra. E faaoti te putuputuraa na roto i te pure e te himene.
E ravea apî ta te Feia haere haapiiraa teitei i te oire no Harlingen, i te mataeinaa no Frise, no te faatupu i ta ratou mau putuputuraa i roto i te taime i faataahia. Ia mairi te taime paraparauraa a te hoê taata orero, e aufau ïa oia i te tahi tuhaa moni iti.
Te mau tairururaa nunaa
Ua ite atoa te Feia haere haapiiraa teitei i te faufaaraa o te mau haaputuputuraa rarahi atu â. No reira mai te matahiti 1640, e tere atu te Feia haere haapiiraa teitei e ati aˈe te fenua e piti taime i te matahiti (i te tau uaaraa tiare e i te tau veavea) i Rijnsburg. Te papai ra te taata tuatapapa aamu ra o Fix e maoti taua mau haaputuputuraa ra e “matau ai” ratou “i te mau manaˈo, te mau manaˈo hohonu, te mau tiaturiraa, e te mau ohipa a to ratou mau taeae no te mau vahi atoa.”
E tarahu vetahi Feia haere haapiiraa teitei ratere i te mau piha o te feia o te oire iti, area vetahi ra, e faaea ïa i te Groote Huis, aore ra Fare Rahi, e aorai teie e 30 piha fatuhia e te Feia haere haapiiraa teitei. E 60 e tae atu i te 70 taata o te faatamaahia i reira. Ia paia ratou, e nehenehe te feia mataitai e ori haere na roto i te aua rahi o te aorai no te hiˈo ‘i te mau ohipa a te Atua, e paraparau mǎrû, aore ra e feruri hohonu.’
Noa ˈtu e aita te taatoaraa o te Feia haere haapiiraa teitei i manaˈo e mea faufaa te bapetizoraa, e rave rahi tei na reira. Ua riro ïa te bapetizoraa ei tuhaa no taua mau haaputuputuraa rarahi ra. Te parau ra te taata tuatapapa aamu ra o Van Slee e e ravehia te bapetizoraa i te poipoi Mahana maa. Ia oti te himene e te pure, e hohorahia te hoê oreroraa parau no nia i te faufaaraa ia taumihia i raro i te pape. I muri iho te taata orero e ani ai i te feia e hinaaro e bapetizo ia faˈi i to ratou faaroo mai teie, “Te tiaturi nei au e o Iesu Mesia te Tamaiti a te Atua ora.” Ia oti te pure i muri aˈe i te oreroraa parau, e haere pauroa te feia i tae mai i te vahi bapetizoraa e e ite atu ai i te mau tane e te mau vahine e tuturi ra i roto i te vahi hopuraa, ia tae hoi te pape i to ratou tapono ra. I reira te taata e faabapetizo e turai mǎrû ai i te upoo o te pǐpǐ apî i mua e i raro i te pape. Ia oti anaˈe, e hoˈi pauroa ratou i to ratou parahiraa no te tahi atu oreroraa parau.
I te avatea Mahana maa i te hora 5 i te ahiahi, e haamata te putuputuraa mau na roto i te hoê taioraa Bibilia poto, hoê himene, e te hoê pure. Ia vai ineine noa te hoê taata orero, e faanaho te mau tino haapiiraa no Rotterdam, Leyde, Amsterdam, e no Holane Apatoerau te tahi i muri i te tahi i te feia orero no te tairururaa taitahi. Ua faataahia te poipoi Sabati no te oroa Euhari a te Fatu. I muri aˈe i te oreroraa parau, te pure, e te himene, e amu te mau tane e te mau vahine i muri iho i te pane e e inu i te uaina. E rave rahi oreroraa parau e hohorahia i te po Sabati, e i te poipoi Monire e haere mai te taatoaraa no te oreroraa parau hopea. Te parau ra o Van Slee e mea ohie te rahiraa o te mau oreroraa parau e hohorahia i taua mau tairururaa ra, o te haafaufaa ra i te faaohiparaa i roto i te mau faataaraa.
Mea oaoa no te oire iti no Rijnsburg ia faatupuhia teie mau haaputuputuraa i ǒ ratou. Ua papai te hoê taata mataitai no te senekele 18 e maoti te taeraa mai te feia ěê, o te haamâuˈa i te moni no te hoo mai i te maa e te inu, i noaa ˈi te moni a te oire iti. Hau atu â, i muri aˈe i te tairururaa taitahi, e horoa te Feia haere haapiiraa teitei i te tahi tuhaa moni na te feia veve no Rijnsburg. Eita e ore e ua erehia te oire iti i te oreraa taua mau putuputuraa ra i te matahiti 1787. I muri aˈe i te reira, ua iti mai te Feia haere haapiiraa teitei. No te aha?
No te aha ratou i iti mai ai
I te hopea o te senekele 17, ua tupu te peapea i nia i te tuhaa a te maramarama i roto i te haapaoraa. Ua manaˈo vetahi Feia haere haapiiraa teitei e mea faufaa aˈe te maramarama o te taata i te mau faaiteraa a te Atua, aita râ vetahi ê atu i farii. I te pae hopea, ua faaamahamaha ˈtura te peapea i te taatoaraa o te Feia haere haapiiraa teitei. I muri noa iho i te poheraa na feia patoi rahi o na pae e piti, i tahoê faahou ai ratou. Noa ˈtu râ, i muri aˈe i teie amahamaharaa “ua taui” ratou, ta te taata tuatapapa aamu ra o Fix ïa e parau ra.
No te maraaraa atoa o te manaˈo farii noa i roto i te mau ekalesia Porotetani i te senekele 18 i iti mai ai te Feia haere haapiiraa teitei. I te mea e ua farii-rahi-hia te mau manaˈo tumu o te maramarama e te farii noa a te Feia haere haapiiraa teitei e te rahiraa o te totaiete, “ua moe te maramarama otahi o te haapaoraa a te Feia haere haapiiraa teitei i te haamataraa o te senekele o te mau maramarama.” I te hopea o te senekele 18, ua apo mai te mau Mennonite e te tahi atu mau pǔpǔ faaroo i te rahiraa o te Feia haere haapiiraa teitei.
I te mea e aita te Feia haere haapiiraa teitei i hinaaro ia hoê te manaˈo i roto i ta ratou pǔpǔ, ua rahi aˈe ïa te mau manaˈo taa ê ia ratou. Ua farii ratou i te reira, e aita ratou i faahua parau e ua “ati maite” ratou ‘ma te manaˈo hoê,’ mai ta te aposetolo Paulo i faaue i te mau Kerisetiano. (Korinetia 1, 1:10) I reira atoa râ, ua tiai te Feia haere haapiiraa teitei i te taime e tupu mau ai te mau tiaturiraa tumu Kerisetiano, mai te hoêraa te manaˈo.
I te mea e aita i rahi roa te ite mau i te tau o te Feia haere haapiiraa teitei, ua vaiiho mai ratou i te hoê hiˈoraa ta te mau haapaoraa e rave rahi i teie mahana e nehenehe e tapao. (A faaau e te Daniela 12:4.) Te tuea ra to ratou haafaufaaraa i te haapiiraa Bibilia e te aˈoraa a te aposetolo Paulo: “E hiˈopoa maite i te mau mea atoa.” (Tesalonia 1, 5:21) Na roto i te haapiiraa Bibilia taitahi, ua ite o Jacob Arminius e vetahi ê atu e aita roa ˈtu te tahi mau haapiiraa e mau peu faaroo i haapao-maoro-hia na i niuhia i nia i te Bibilia. I to ratou taaraa i te reira, aita ratou i mǎtaˈu i te faataa ê mai ia ratou i te haapaoraa i haamauhia. E na reira atoa anei outou?
[Nota i raro i te api]
a I te matahiti 1610, ua faatae te feia aimârô i te hoê parau avauraa haamanahia (e api parau teie e faaite ra i te mau tumu o ta ratou patoiraa) i te feia faatere Holane. I muri aˈe i te reira, ua parauhia ratou te mau Remonstrant.
b No teie oire iti i parau-atoa-hia ˈi te Feia haere haapiiraa teitei, te mau Rijnsburgeois.
c A hiˈo i te A ara mai na! o te 22 no Novema 1988, api 19, “Te mau Socinien—No te aha ratou i ore ai e farii i te Toru Tahi?” (Farani).
d Het Nieuwe Testament van onze Heer Jezus Christus, uit het Grieksch vertaald door Reijnier Rooleeuw, M.D. (Te Faufaa Apî a to tatou Fatu o Iesu Mesia, i hurihia mai te reo Heleni e Reijnier Rooleeuw, M.D.)
[Hohoˈa i te api 24]
Rembrandt van Rijn
[Hohoˈa i te api 26]
Oire iti no Warmond i reira te Feia haere haapiiraa teitei i te fa-matamua-raa mai, e te Anavai no De Vliet i reira te bapetizoraa e ravehia ˈi
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 23]
I muri: Courtesy of the American Bible Society Library, New York