Rashi—E taata tatara Bibilia i mana rahi na
EAHA hoê o te mau buka matamua i neneihia aˈenei na roto i te reo Hebera? O te hoê ïa tatararaa no nia i te Pentateuque (na buka e pae a Mose). Ua neneihia te reira i Reggio Calabria, i Italia, i te matahiti 1475. Na vai i papai? Na te hoê ïa taata i matauhia o Rashi.
No te aha teie tatararaa e fanaˈo ai i teie faahanahanaraa taa ê? I roto i ta ˈna buka ra Rashi—The Man and His World, te parau ra o Esra Shereshevsky e “ua riro” te tatararaa a Rashi “ei papai tumu i roto i te fare o te mau ati Iuda e i te fare tuatapaparaa. Aita e papai ati Iuda ê atu i fanaˈo aˈenei i teie huru arueraa . . . Hau atu i te 200 tatararaa hau i matauhia tei taai-roa-hia i te tatararaa a Rashi no nia i te Pentateuque.”
O te mau ati Iuda anaˈe anei tei tiaturi i te tatararaa a Rashi? Noa ˈtu e aita e rave rahi i ite i te reira, ua mana te tatararaa a Rashi no nia i te mau Papai Hebera i nia i te mau huriraa Bibilia tau senekele i te maoro. O vai râ o Rashi, e nafea te noaaraa mai ia ˈna taua mana rahi ra?
O vai o Rashi?
Ua fanauhia o Rashi i Troyes, i Farani, i te matahiti 1040.a Ei taurearea, ua haere oia i te mau fare haapiiraa faaroo ati Iuda i Worms e i Mayence i te Rhénanie. I reira, ua haapiihia oia e te tahi mau ati Iuda ite tuiroo roa ˈˈe i Europa. I te 25raa o to ˈna matahiti, ua tia ia ˈna ia hoˈi i Troyes no to ˈna iho mau huru tupuraa. I te mea e ua farii-aˈena-hia oia ei taata ite faahiahia mau, ua riro oioi maira oia ei raatira faaroo no te mau ati Iuda i reira e ua haamau atura i ta ˈna iho fare haapiiraa faaroo. I muri iho, ua mana maira teie pu haapiiraa apî ati Iuda hau aˈe i ta te mau orometua haapii a Rashi i Helemani.
I taua taime ra, ua fanaˈo te mau ati Iuda i Farani i te hau e te au maite taotiahia e to ratou taata-tupu o te parau ra e Kerisetiano ratou, ua nehenehe ïa o Rashi e rave i ta ˈna mau ohipa maimiraa ma te tiamâ rahi. Teie râ, e ere oia i te hoê taata ite i faaatea ê ia ˈna. Noa ˈtu to ˈna tiaraa teitei ei orometua haapii e ei raatira fare haapiiraa, e hamani uaina ta ˈna imiraa. Maoti to ˈna ite rahi i te mau ohipa tapihoo matauhia, ua nehenehe oia e farerei roa i te mau ati Iuda riirii, ua tauturu te reira ia ˈna ia taa i to ratou mau huru tupuraa. No te vahi atoa to reira Troyes i aravihi ai o Rashi. I te mea e te vai ra oia i te roaraa o te mau purumu tapihoo rahi, ua riro te oire ei pu i rau te nunaa, e maoti te reira i nehenehe ai Rashi e matau maitai i te mau raveraa e te mau peu a te mau nunaa e rave rau.
No te aha i hinaarohia ˈi te hoê tatararaa?
Mea matauhia te mau ati Iuda ei mau taata taio buka. Teie râ, e “buka” Hebera te Bibilia, e te paraparau ra te “mau taata” i teie nei i te mau reo Arabia, Farani, Helemani, Paniora, e te tahi atu â mau reo e rave rahi. Noa ˈtu e ua haapiihia te rahiraa o te mau ati Iuda i te reo Hebera mai to ratou nainairaa mai, aita ratou i taa maitai i te mau parau Bibilia e rave rahi. Hau atu â, tau senekele i te maoro, ua tapea te tahi peu puai i roto i te faaroo ati Iuda a te mau rabi i te taata ia tuatapapa i te auraa mau o te papai Bibilia. Ua pue noa te mau parau faaau e te mau aai no nia i te mau taˈo e te mau irava Bibilia. Ua papaihia e rave rahi o taua mau tatararaa e mau aamu ra i roto i te mau buka meumeu, i parau-amui-hia te Midrash.b
E taata ite i te Bibilia atoa te mootua a Rashi, o Rabbi Samuel ben Meir (Rashbam). I roto i ta ˈna tatararaa no nia i te Genese 37:2, ua parau oia e “ua turaihia te feia tatara tahito [hou ia Rashi] . . . ia vauvau i te mau aˈoraa (derashot), ta ratou i faariro ei fa faufaa roa ˈˈe, [teie râ] aita ratou i matau i te maimi hohonu i te auraa mau o te papai Bibilia.” Teie ta te Orometua haapii ra o A. Cohen (raatira nenei i te Soncino Books of the Bible) i papai no nia i teie peu: “E parau mau e ua haamau te mau Rabi i te hoê ture, eita e fariihia te tahi tatararaa aita e tuati ra i te peshat aore ra te auraa papu o te irava; aita râ ratou i tâuˈa roa i teie ture.” I roto i taua huru tupuraa faaroo ra, ua painu te ati Iuda riirii ia taio oia i te papai Bibilia e ua hinaaro i te tahi ravea haamaramaramaraa.
Te tapao e te mau ravea a Rashi
Te tapao a Rashi i roto i to ˈna oraraa taatoa, o te raveraa ïa e ia taa te mau ati Iuda atoa i te mau Papai Hebera. No reira, ua haamata oia i te haaputu i te mau buka iti tapaopaoraa no nia i te mau taˈo e te mau irava taa ê, i to ˈna manaˈoraa, mea fifi no te taata taio ia taa. Te faahiti ra te mau nota a Rashi i te mau faataaraa a ta ˈna mau orometua haapii e no roto atoa mai ta ˈna mau nota i to ˈna ite taatoa i te rahiraa papai a te mau rabi. I roto i ta ˈna mau maimiraa i te pae o te reo, ua faaohipa o Rashi i te mau pu haamaramaramaraa atoa e vai ra. Ua haapao maite oia nafea te mau tapao a te mau Massorète ia ohipa i nia i te taaraa i te auraa o te papai. No te faataa i te auraa o te hoê taˈo, e pinepine ta ˈna tatararaa no nia i te Pentateuque i te faahiti i te huriraa Aramea (Targoum d’Onqelos). Ua faaite Rashi i te faaau ohie e te aravihi i to ˈna tuatapaparaa na mua ˈtu i te mau ravea matau-ore-hia no te faataa i te mau taˈo tuatiraa, te mau parau taatiraa, te auraa o te mau ihoparau, e te tahi atu mau tuhaa o te tarame e te pueraa ture no te reo. Ua riro taua mau tatararaa ra ei tauturu faufaa no te taa i te pueraa ture no te reo e te tarame o te reo Hebera.
Taa ê atu i te peu rahi i roto i te faaroo ati Iuda a te mau rabi, ua imi noa na Rashi i te haamatara i te auraa mau ohie o te hoê irava. Eita râ te mau papai e rave rahi o te Midrash, i matau-maitai-hia e te mau ati Iuda, e nehenehe e haamoehia. Te hoê huru faahiahia o te tatararaa a Rashi, o ta ˈna ïa huru faaauraa i te mau papai o te Midrash o tei haapoiri pinepine na i te auraa mau o te irava Bibilia.
I roto i ta ˈna tatararaa i te Genese 3:8, te faataa ra o Rashi e: “E rave rahi mau midrashim aggadotc ta to matou Feia paari i faanaho aˈena ma te au i roto i te Bereshit Rabbah e te tahi atu mau pueraa papai o te Midrash. Te tapitapi taa ê nei râ vau no te auraa (peshat) papu o te irava, e no taua atoa mau aggadot ra mai ta te aamu Bibilia e faataa ra i roto i to ˈna huru tupuraa.” Na roto i te maitiraa e te neneiraa i taua noa mau midrashim ra, ta ˈna i manaˈo e e tauturu te reira i te haamaramarama i te auraa aore ra i te huru tupuraa o te hoê irava, ua faaore aore ra ua iriti Rashi i te midrashim i faatupu i te mau manaˈo patoi e te taa ore. Ei faahopearaa o teie neneiraa, ua matau roa ˈˈe te mau ui ati Iuda no muri iho i te mau maitiraa maitatai i te Midrash a Rashi.
Noa ˈtu e ua haapopou rahi oia i ta ˈna mau orometua haapii, aita o Rashi i mǎtaˈutaˈu i te patoi ia ratou ia manaˈo oia e aita ta ratou faataaraa e tuati ra i te manaˈo maramarama no nia i te hoê irava. Ia ore oia e taa i te tahi irava aore ra ia manaˈo oia e ua hape ta ˈna faataaraa no taua irava ra na mua ˈtu, ua ineine oia i te farii i te reira, ua faahiti atoa oia i te mau tupuraa e ua tauturu te feia ta ˈna i haapii i te faatitiaifaro i to ˈna manaˈo.
Ua mana to ˈna ra tau
E taata tano maitai o Rashi no to ˈna ra tau. Teie ta te hoê taata papai i parau: “Te turu rahi [a Rashi] i te oraraa ati Iuda, o ta ˈna ïa tatara-faahou-raa i te mau irava atoa e au na roto i te reo o taua tau ra, ma te maramarama maitai, te mahanahana e te aroha, ma te aravihi e te ite, ua faahanahanahia ta ˈna mau tatararaa ei buka moˈa e ua auhia ei papai oreroraa parau. Ua papai Rashi i te reo Hebera ma te ite maite e te ieie mai te mea ra e e reo Farani. I te mau taime atoa e erehia ia ˈna te taˈo Hebera papu, e rave ïa oia i te hoê taˈo Farani, ma te papai i te reira e te mau reta Hebera.” Ua riro teie mau taˈo Farani i papaihia e te mau reta Hebera—hau atu i te 3 500 i faaohipahia e Rashi—ei pu faufaa no te feia e tuatapapa ra i te ihireo e te faahitiraa parau o te reo Farani Tahito.
Noa ˈtu e ua haamata te oraraa o Rashi i roto i te hoê huru tupuraa hau, ua tupu te peapea i uˈana i rotopu i te mau ati Iuda e te feia e parau ra e e Kerisetiano ratou i te mau matahiti hopea o to ˈna oraraa. I te matahiti 1096, ua vavahi te Tamaˈi faaroo Matamua i te mau oire ati Iuda o te Rhénanie, i reira to Rashi haapiiraa. Tau tausani ati Iuda tei taparahi-pohe-hia. E au ra e ua hauti te mau parau apî o teie mau taparahi-pohe-raa i nia i te oraora-maitai-raa o Rashi (tei ino mǎrû noa e tae roa ˈtu i to ˈna poheraa i te matahiti 1105). Mai reira mai, ua itehia te hoê tauiraa rahi i roto i ta ˈna mau tatararaa Bibilia. O te Isaia pene 53 te tahi hiˈoraa faahiahia, e parau ra no nia i te tavini a Iehova e mauiui ra. Na mua ˈtu, ua faaau Rashi i teie mau irava i nia i te Mesia, mai te Talmud atoa. E au ra râ e i muri aˈe i te mau Tamaˈi faaroo, ua manaˈo oia e no te nunaa ati Iuda, i faaruru i te mauiui tano ore, teie mau irava. Ua riro te reira ei tauiraa faufaa i roto i te tatararaa ati Iuda o teie mau irava.d Ua haafariu ê ïa te haerea tano ore o te Amuiraa faaroo Kerisetiano e rave rahi taata, tae noa ˈtu te mau ati Iuda, i te parau mau no nia ia Iesu.—Mataio 7:16-20; Petero 2, 2:1, 2.
Nafea to ˈna manaraa i nia i te huriraa i te Bibilia?
Aita i maoro ua itehia te mana o Rashi i nia i te faaroo ati Iuda. No te mea e e pinepine o Nicolas de Lyre (1270-1349), e taata tatararaa Bibilia Franciscain Farani, i te faahiti i te mau manaˈo o “Rabbi Solomon [Rashi],” ua mairihia oia i te iˈoa ra “te Hohoˈa o Solomon.” Area te mau taata tatara e te mau taata huri e rave rahi, ua hema ïa i te mana o Lyre, tae noa ˈtu te feia i na mua ˈtu i te feia huri i te King James Version Beretane e te taata reforomatio ra o Martin Luther, i taui roa i te huriraa Bibilia na roto i te reo Helemani. No to Luther tiaturi rahi ia Lyra i matauhia ˈi i te parau e: “Ia ore o Lyre e hauti i te fira, eita ïa o Luther e ori.”
Ua hema roa o Rashi i te manaˈo rabi aita e tuati ra i te parau mau Kerisetiano. Na roto râ i to ˈna ite hohonu i te mau taˈo, te pueraa ture no te reo, e te tarame Hebera o te Bibilia e ta ˈna tutavaraa tamau no te ite maitai i te auraa mau papu o te irava, ua horoa o Rashi i te hoê pu faaauraa faufaa na te feia maimi e te feia huri i te Bibilia.
[Nota i raro i te api]
a “Rashi,” e iˈoa Hebera ïa tei amuihia e te mau reta matamua o te mau parau ra “Rabbi Shlomo Yitzḥaqi [Rabbi Solomon ben Isaac].”
b No roto mai te parau ra “Midrash” i te hoê parau tumu Hebera oia hoi te auraa “e maimi, e haapii, e hiˈopoa,” e te auraa rahi “e poro.”
c Te auraa mau o te parau ra aggadah (otini aggadot) oia ïa “faatiaraa parau” e te parauhia ra no te mau tuhaa aita i haamanahia i roto i te mau papai rabi, e pinepine te mau aai e ere no roto i te mau Papai o te mau taata Bibilia aore ra te mau aai o te mau rabi.
d No te tahi atu â mau haamaramaramaraa no nia i teie irava Bibilia, a hiˈo i te tumu parau tarenihia ra “Mon serviteur”: Qui est-il?, i te api 28 o te buka rairai ra Connaîtrons-nous un jour un monde sans guerre?, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 26]
Papai: Per gentile concessione del Ministero dei Beni Culturali e Ambientali