Patuhia i nia i te niu Etene
O TE Panthéon i Roma, i Italia, te hoê o te mau fare faahoruhoru mau e mataitaihia e te mau ratere. O teie fare faahiahia i te pae o te paturaa Roma te hoê o te mau fare varavara o te vai noa maira mai to ratou huru tahito. Ua haamatahia oia e Ageripa i te matahiti 27 H.T.T., e ua patu-faahou-hia e Adrien i te matahiti 120 T.T. Te hoê ohipa faahiahia o teie fare, o to ˈna ïa tapoˈi menemene e 43 metera i te aano, ua hemo noa oia i to teie nei tau. E hiero Etene te Panthéon na mua ˈˈe, te hoê “vahi no te mau atua atoa,” o te auraa hoi te reira o teie taˈo tumu Heleni. I teie mahana, te faariro-noa-hia ra ei fare pure Katolika Roma. Nafea teie huru tauiraa maere mau i tupu ai?
I te matahiti 609 T.T., ua avari faahou te Pâpa Boniface IV i teie hiero mea maoro aita e faaohipa-faahou-hia ra ei fare pure “Kerisetiano.” I taua taime ra, ua horoahia te iˈoa Notre-Dame de la Rotonde. Ia au i te hoê tumu parau tei neneihia i te matahiti 1900 i roto i te vea Italiano Jésuite La Civiltà Cattolica, te tumu i na reira ˈi o Boniface, no te “faahanahana ïa i te feia atoa o te Kerisetianoraa i hamani-ino-hia, aore ra te mau peata atoa, na mua roa râ te Metua vahine Paretenia o te Atua.” Te faaite ra te mau iˈoa ta te Ekalesia Katolika Roma i horoa i te Panthéon i teie mahana—Sainte-Marie-des-Martyrs aore ra, i te tahi mau taime, Notre-Dame de la Rotonde—i teie manaˈo e ore e tano i te mau papai.—A faaau e te Ohipa 14:8-15.
No te faatano i te Panthéon i to ˈna faaohiparaa apî, “e ere i te mea ohipa rahi,” o ta teie noâ tumu parau e faataa ra. “Ua pee o Boniface i te mau faatureraa ohie e te maitai o tei haamau-aˈena-hia e Grégoire Peata Rahi [Pâpa Grégoire I], o tei na mua ˈtu ia ˈna, te hoê aito e te hoê hiˈoraa i roto i te faaohiparaa i te mau hiero Etene no te haamoriraa Kerisetiano.” Eaha ïa teie mau faatureraa?
I roto i te hoê rata papaihia i te hoê mitionare tei tonohia i te mau Etene no Beretane ra i te matahiti 601 T.T., ua horoa o Grégoire i teie faaueraa: “Eiaha e vavahi i te mau hiero o te mau idolo o taua fenua ra; a vavahi noa râ te mau idolo e vai ra i roto . . . Mai te peu e mea maitai taua mau hiero ra i te hamaniraahia, mea titauhia ia tauihia te reira eiaha no te haamori i te mau demoni no te tavini râ i te Atua mau ra.” Teie hoi te manaˈo o Grégoire, mai te peu e e ite te mau Etene e aita to ratou mau hiero tahito i vavahihia, e turai te reira ia ratou ia tamau noa i te haere atu i roto. Ua papai te Pâpa e, i te mea e ua matau te mau Etene i “te haapohe e rave rahi mau puaatoro ei tusia na te mau demoni,” te tiaturihia ra i teie nei e “eita ratou e faatusia faahou i te mau animala na te diabolo, e taparahi râ ratou i te mau animala no to ratou iho oaoa ei arueraa i te Atua.”
Ua “patoi” atoa te haapaoraa Katolika Roma i te haamoriraa Etene na roto i te paturaa, i pihai iho noa mai i te mau hiero tahito, i te tahi mau fare pure pûpûhia na te mau peata “Kerisetiano.” Ua fariihia te tahi mau oroa tahito e ua horoahia te hoê auraa “Kerisetiano.” No te faahiti i te reira ia au te mau parau a La Civiltà Cattolica: “Ua ite maitai te feia ite atoa o teie nei tau e ua taaihia te tahi mau peu tumu e oroa faaroo i te tahi mau peu e haerea Etene. Mea au roa hoi na te taata taua mau peu ra, e ua aˈa maitai hoi te mau peu tumu atoa e e tuhaa rahi to te reira i roto i te oraraa o te huiraatira e o te taata taitahi o te ao tahito. Aita te Ekalesia Katolika Roma, no to ˈna maitai e to ˈna paari atoa, e manaˈo ra e e tia ia ˈna ia faaore i te reira; na roto râ i te horoaraa i te hoê auraa Kerisetiano, te faateiteiraa e te faaapîraa i te reira, ua mana o ˈna i nia i te reira maoti te tahi mau ravea puai e te mǎrû atoa râ, ia noaa ia ˈna ma te ore e faahuehue te mau nephe o te nunaa e o te feia ite atoa.”
Hoê o te mau hiˈoraa matau-maitai-hia o te fariiraa i te hoê oroa Etene, o te Noela iho â ïa. I te auraa mau, te 25 no Titema, o te taio mahana ïa i reira to Roma i tahito ra e haapao ai i te dies natalis Solis Invicti, oia hoi, “te mahana fanauraa o te mahana pohe ore.”
No to ˈna hinaaro ia noaa ia ˈna te mafatu o te mau Etene, aita te ekalesia i pee i te parau mau. Ua faatia o ˈna i te anoiraa o te mau faaroo e te fariiraa i te mau tiaturiraa huru ê e te mau peu “mea au roa na te taata.” Te faahopearaa, o te hoê ïa ekalesia hotu ore e te apotata, e te taa ê roa i te mau haapiiraa o te Kerisetianoraa mau. Ia au i te reira, e ere paha i te mea maere ia riro mai te hoê hiero Roma tahito no “te mau atua atoa”—te Panthéon—ei fare pure Katolika Roma pûpûhia no Maria e te mau “peata” atoa.
Teie râ, ia papu maitai e eita e navai ia taui te pûpûraa o te hoê hiero aore ra te iˈoa o te hoê oroa no te faariro i te ‘haamoriraa i te mau demoni ei taviniraa i te Atua mau ra.’ “Eaha to te hiero o te Atua ra atiraa ˈtu i te idolo?” o ta te aposetolo Paulo ïa i ani. “Te na ô maira Iehova, E haere mai outou i rapae au mai roto mai ia ratou ra, ia taa ê outou, e eiaha e rave noa ˈtu i te mea viivii ra; e na ˈu e farii atu ia outou, e ei metua vau no outou, e ei tamarii tamaroa outou na ˈu e ei tamarii tamahine, te parau maira Iehova tei tia ia ˈna te mau mea atoa ra.”—Korinetia 2, 6:16-18.