VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w99 15/3 api 21-23
  • Eiaha tatou e haaparuparuhia e te haapeapearaa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eiaha tatou e haaparuparuhia e te haapeapearaa
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Teihea te otia o te haapeapearaa
  • Mose i mua ia Pharao
  • Ma te haavî i to outou mau manaˈo
  • Te vai ra te tauturu
  • “E tiaturi i te Atua”
  • A huri i to outou ahoaho atoa i nia ia Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • A huri i to ahoaho atoa i nia ia Iehova
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2016
  • E nafea te Bibilia e tauturu ai i te tane e ahoaho ra?
    Tumu parau rau
  • Te ahoaho
    A ara mai na! 2016
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
w99 15/3 api 21-23

Eiaha tatou e haaparuparuhia e te haapeapearaa

“EIAHA e tapitapi i to ananahi ra, na ananahi hoi e tapitapi i ta ˈna iho. O te mahana o to ˈna iho ino atire ïa.” (Mataio 6:34) Mea papu e mea ohie ia faaohipa i taua aˈoraa ra ta Iesu i horoa no tatou paatoa e ora nei i roto i teie ao ru noa e te totaiete ahoaho.

E nehenehe mau anei râ ta tatou e ore e haapeapea no nia i to tatou mau fifi, ta tatou mau faaotiraa, mau ohipa, e mau hopoia? E mau mirioni taata tei hepohepo, tei ahoaho, e tei teimaha. No reira te mau raau tamârǔ i riro ai ei imiraa moni ehia rahiraa mirioni dala Marite.

Teihea te otia o te haapeapearaa

E tia ia tatou ia faanaho e ia faaineine ia tatou no ta tatou mau ohipa, mau hopoia, mau faaotiraa e mau fifi—te mea ru anei aore ra te vai atu â. Te faaitoito nei te Bibilia ia tatou ia “parahi i raro, a taio ai i te taoˈa e oti ai” hou a faaô atu ai i roto i te tahi ohipa rarahi. (Luka 14:28-30) Oia atoa, te faitoraa i te mau maitiraa tano, te hiˈopoaraa i te mau faahopearaa o te nehenehe e tupu mai, e te tuatapaparaa i te haamâuˈaraa i te pae o te taime, te puai, e te moni.

A hiˈopoa maite ai te hoê taata eaha te tupu, eita e nehenehe aore ra e ere i te mea maitai ia tamata i te feruri i te mau tupuraa atoa. Ei hiˈoraa, no te haapaoraa i te vai-maitai-raa o te utuafare, e hiˈopoa paha outou eaha te rave ia ura te auahi i roto i to outou fare. E hoo e e tamau paha outou i te mau taoˈa faaara au auahi e te mau tupohe auahi. E faanaho e e faaineine paha outou i te mau eˈa hororaa i rapae i te mau vahi atoa o te fare. Teie râ, eaha te taa-ê-raa i rotopu i te faanahoraa ohie e te au noa e te haapeapearaa rahi e te tano ore? E tupu teie haapeapearaa ia haamata outou i te peapea i nia e rave rahi tupuraa manaˈohia, e mea feruri-noa-hia paha te rahiraa o te reira. E nehenehe paha te mau manaˈo mauiui e faateimaha ia outou, ma te haapapu ia outou e aita paha outou i haapao i te tahi mea aore ra aita outou i rave i te mau mea atoa no te paruru i to outou utuafare. E nehenehe teie ahoaho ta outou iho i faatupu e faateimaha roa i to outou feruriraa, a ore atu ai outou e varea i te taoto.

Mose i mua ia Pharao

Ua horoa te Atua ra o Iehova na ta ˈna ra peropheta o Mose i te hoê hopoia fifi. Na mua, e tia ia Mose ia haere atu i mua i te mau ati Iseraela e ia haapapu ia ratou e ua maiti Iehova ia ˈna no te aratai ia ratou i rapaeau ia Aiphiti. I muri iho, e tia ia Mose ia tia ˈtu i mua ia Pharao e ia ani ia vaiiho oia i te mau ati Iseraela ia haere. I te pae hopea, e tia ia Mose ia aratai i te mau nahoa rahi mirioni taata na roto i te medebara i roto i te hoê fenua e faaeahia ra e te mau taata iino. (Exodo 3:1-10) E nehenehe pauroa te reira e haamǎtaˈu roa ia ˈna, ua faatia anei râ o Mose i teie hopoia ia faaî i to ˈna feruriraa e te haapeapearaa faufaa ore?

Ma te papu, ua tapitapi o Mose no nia e rave rahi tupuraa. Ua ani oia ia Iehova e: “Ia tae râ vau i te tamarii a Iseraela ra, e ia parau atu vau ia ratou e, I tonohia mai au e te Atua o to outou mau metua ia outou nei, ia na ô mai râ ratou ia ˈu e, O vai te iˈoa? e nahea ˈtu vau ia ratou?” Ua pahono Iehova ia ˈna. (Exodo 3:13, 14) Ua haapeapea atoa Mose no nia i te ohipa e tupu mai te peu e eita o Pharao e tiaturi ia ˈna. Ua pahono â Iehova i te peropheta. Te hoê fifi hopea—ua farii o Mose e e “ere [oia] i te taata parau [“ohie,” MN].” Nafea te reira e nehenehe ai e faatitiaifarohia? Ua horoa Iehova ia Aarona ei auvaha no Mose.—Exodo 4:1-5, 10-16.

Faaineinehia e te mau pahonoraa i ta ˈna mau uiraa e te faaroo i te Atua, ua rave Mose mai ta Iehova i faaue. Maoti i te haamauiui ia ˈna iho e te mau manaˈo haamǎtaˈu no nia i te ohipa e tupu ia farerei oia ia Pharao, ua “rave maite” o Mose. (Exodo 7:6, MN) Ahiri oia i faatia i te mau haapeapearaa ia faatere ia ˈna, e nehenehe te reira e faaino mau i te faaroo e te mǎtaˈu ore e titauhia no te amo i ta ˈna hopoia.

E hiˈoraa te aifaito o Mose no te raveraa i ta ˈna hopoia no te mea ta te aposetolo Paulo i parau te “feruriraa haapao maitai, MN.” (Timoteo 2, 1:7; Tito 2:2-6) Ahiri aita o Mose i faaohipa i te feruriraa haapao maitai, ua ohie oia i te faateimahahia e te rahiraa o ta ˈna hopoia o ta ˈna paha e ore e farii.

Ma te haavî i to outou mau manaˈo

Nafea outou, ia faaruru atu outou i te mau tamataraa o to outou faaroo aore ra te mau haafifiraa i roto i to outou oraraa o te mau mahana atoa? E mǎtaˈu noa anei outou ma te manaˈo i te mau fifi e te mau tautooraa e fa mai? Aore ra, e hiˈo anei outou i te reira ma te hoê manaˈo aifaito? Mai ta vetahi e parau ra, ‘Eiaha e haere atu na nia i te eˈaturu a tae mai ai oe.’ Inaha, aita paha e titauhia ia na nia i taua eˈaturu feruri-noa-hia ra! No te aha ïa e haamauiui ai e te tahi mea o te ore roa paha e tupu? Te na ô ra te Bibilia e: “E oto tei te aau o te taata ra, e piˈo ïa i raro.” (Maseli 12:25) Mea pinepine teie te faahopearaa, e faataere te hoê taata i roto i te raveraa i te hoê faaotiraa, ma te tuu i te mau mea i te hiti e ia maoro roa ˈtu â.

Te mea atâta roa ˈtu â, o te ino ïa i te pae varua ta te haapeapearaa faufaa ore e nehenehe e faatupu. Ua faaite Iesu Mesia e e nehenehe te mauruuru no “te parau o te basileia” e haamoe-roa-hia e te mana haavare o te taoˈa e “te haapeapearaa o teie faanahoraa o te mau mea, MN.” (Mataio 13:19, 22) Mai te mau tara o te nehenehe e tapea i te mau ohi ia paari mai e ia hotu mai, e nehenehe te haapeapearaa vî ore e tapea ia tatou ia haere i mua i te pae varua e ia faatupu i te hotu no te arue i te Atua. Ua tapea te hepohepo ino ta ratou iho i faatupu i vetahi ia pûpû ia ratou iho no Iehova. Ua haapeapea ratou, ‘Eaha ˈtura ïa mai te peu e aita vau e faatura i ta ˈu pûpûraa?’

Te parau maira te aposetolo Paulo ia tatou e i roto i ta tatou tamaˈi i te pae varua, e tutava tatou i te “faatîtîraa ˈtu i te mau manaˈo atoa i te faaroo i te Mesia ra.” (Korinetia 2, 10:5) E oaoa roa to tatou enemi rahi ra o te Diabolo ra o Satani i te hauti i nia i to tatou mau haapeapearaa no te haaparuparu ia tatou i te pae tino, i te pae o te mau manaˈo hohonu e i te pae varua. Mea aravihi oia i roto i te faaohiparaa i te mau manaˈo feaa no te ume o te ore e vai ara ra. No reira o Paulo i faaara atoa ˈi i te mau Kerisetiano eiaha hoi e “tuu i ta te diabolo ra vahi ia ô mai.” (Ephesia 4:27) Ei “atua o teie nei ao,” ua manuïa o Satani i te ‘haapouri i te [“feruriraa,” MN] o te feia faaroo ore.’ (Korinetia 2, 4:4) Ia ore roa ˈtu tatou e vaiiho ia ˈna ia faatere i to tatou feruriraa!

Te vai ra te tauturu

Ia faaruru oia i te mau fifi, e nehenehe te hoê tamarii e haere i to ˈna metua tane here e e fanaˈo oia i te aratairaa e te tamahanahanaraa. Oia atoa, e nehenehe tatou e haafatata ˈtu i to tatou Metua i te raˈi ra o Iehova, e to tatou mau fifi. Inaha, te titau manihini nei Iehova ia tatou ia huri i ta tatou mau hopoia e mau haapeapearaa i nia ia ˈna. (Salamo 55:22) Mai te hoê tamarii o tei ore e haapeapea faahou no nia i to ˈna mau fifi i muri aˈe i te horoaraahia ia ˈna te mau haapapuraa no ǒ mai i to ˈna metua tane ra, eiaha tatou e huri noa i ta tatou mau hopoia i nia ia Iehova ra, ia vaiiho atu râ te reira ia ˈna ra.—Iakobo 1:6.

Nafea ia huri i to tatou mau haapeapearaa i nia ia Iehova? Te pahono nei te Philipi 4:6, 7 e: “Eiaha outou e ahoaho noa ˈtu i te mau mea atoa nei; e faaite hua râ i to outou hinaaro i te mau mea atoa nei i te Atua, i te pure, i te aniraa ˈtu ma te haamaitai. E na te hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei, e faaitoito mai i to outou aau, e to outou manaˈo i te Mesia nei ia Iesu.” Oia, ei pahonoraa i ta tatou mau pure tutuu ore e mau taparuraa, e nehenehe Iehova e horoa na tatou i te hau i roto o te paruru i to tatou feruriraa ia haafifihia e te mau haapeapearaa faufaa ore.—Ieremia 17:7, 8; Mataio 6:25-34.

No te ohipa ia au i ta tatou mau pure, eiaha tatou e faaatea ê ia tatou iho i te pae tino anei aore ra i te pae feruriraa. (Maseli 18:1) Teie râ, e tia ia tatou ia hiˈo i te mau faaueraa tumu e te mau aratairaa a te Bibilia no nia i to tatou fifi, ia ape hoi tatou i te tiaturi i to tatou iho maramarama. (Maseli 3:5, 6) E nehenehe te feia apî e te feia paari e huri tia ˈtu i nia i te Bibilia e te mau papai a te Taiete Watch Tower no te rahiraa haamaramaramaraa no te rave i te mau faaotiraa e no te faaruru i te mau fifi. Hau atu, i roto i te amuiraa Kerisetiano, e fanaˈo tatou i te paari e te aravihi o te mau matahiapo e te tahi atu mau Kerisetiano paari o te hinaaro noa nei e paraparau ia tatou. (Maseli 11:14; 15:22) E pinepine e nehenehe te feia o te ore e faaô ma te horuhoru i roto i to tatou fifi e ua ite ratou i te manaˈo o te Atua i nia i te hoê tupuraa, e tauturu ia tatou ia hiˈo i to tatou mau fifi ia au i te hoê hiˈoraa taa ê. E noa ˈtu eita ratou e rave i te mau faaotiraa no tatou, e nehenehe ratou e riro ei pu rahi no te faaitoitoraa e no te tururaa.

“E tiaturi i te Atua”

Eita te hoê taata e nehenehe e patoi e te vai ra te hepohepo ia faaruru tatou i to tatou mau fifi mau i te mau mahana atoa ma te ore e apitihia i te reira e te taiâraa i te mau haapeapearaa manaˈo-noa-hia. Mai te peu e te haamǎtaˈu ra e mea huru ê te haapeapearaa no nia i te mea e nehenehe e tupu, e fariu tia ˈtu ïa tatou ia Iehova ra na roto i te pure e te taparuraa. A fariu i nia i ta ˈna Parau e i nia i ta ˈna faanahonahoraa no te aratairaa, te paari, e te feruriraa haapao maitai. E ite ïa tatou e e noa ˈtu eaha te tupuraa e nehenehe e fa mai, te vai ra te tauturu no te faaruru i te reira.

Ma te faateimahahia e ma te rurutaina hoi, ua himene te taata papai salamo e: “Eaha oe i taiâ ˈi, e tau [“nephe,” MN]? eaha oe i tiarepu ai i roto ia ˈu nei? e tiaturi i te Atua; e haamaitai â vau ia ˈna, ei ora ïa no ˈu, e ei Atua no ˈu.” (Salamo 42:11) Mai te reira atoa to tatou manaˈo.

Oia mau, a faanaho no te ohipa e nehenehe mau e tupu e a vaiiho tei manaˈo-ore-hia ia Iehova ra. “E huri i to outou [“haapeapearaa,” MN] atoa i nia ia ˈna; oia hoi te tiai mai ia outou.”—Petero 1, 5:7.

[Hohoˈa i te api 23]

E huri anei outou i ta outou mau hopoia e to outou mau haapeapearaa i nia ia Iehova, mai ia Davida?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono