VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w99 15/3 api 3-9
  • Te mahana hopea o te oraraa taata o Iesu

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te mahana hopea o te oraraa taata o Iesu
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Po Mahana maha 14 no Nisana
  • Te hoê oroa taa ê
  • I roto i te ô i Getesemane
  • Poipoi Mahana pae 14 no Nisana
  • Te hoê pohe mauiui mau
  • Te ora faahou nei!
  • Nafea te reira e ohipa ˈi i nia ia outou
  • Te haamanaˈo-faahou-raa i te mau mahana hopea o Iesu i nia i te fenua nei
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • “Ua tae i te hora”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
  • Buka Bibilia numera 43—Ioane
    “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa”
  • Faaineineraahia e hunaraahia to Iesu tino
    Iesu te eˈa, te parau mau, te ora
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
w99 15/3 api 3-9

Te mahana hopea o te oraraa taata o Iesu

I te taperaa mahana i te Mahana pae 14 no Nisana 33 T.T., te faaineine ra te hoê pǔpǔ tane e vahine i te huna i te hoê hoa here. Ua afai mai hoê o te mau tane, o Nikodemo, i te tahi mau taoˈa faanoˈanoˈa no te faaineine i te tino no te hunaraa. Ua afai mai te hoê taata o Iosepha to ˈna iˈoa i te tahi ahu vavai mâ no te tapoˈi i te tino mutumutu e te pepe.

O VAI teie mau taata, e o vai ta ratou e huna ra? E ohipa anei te reira i nia ia outou? No te pahono i teie mau uiraa, e hoˈi tatou i te haamataraa o teie mahana faufaa mau.

Po Mahana maha 14 no Nisana

Te tia mǎrû ra te atiraa avaˈe maramarama i nia ia Ierusalema. Te faafaaea ra te oire tei î i te taata i muri aˈe i te hoê mahana ohipa roa. I teie arui, ua î te reva i te hauˈa o te pinia mamoe tei euhia. Oia, te faaineine ra e rave rahi tausani taata i te hoê tupuraa taa ê—te oroa matahiti o te Pasa.

I roto i te hoê piha aano no te mau manihini, te ite ra tatou ia Iesu e ta ˈna mau aposetolo 12 i nia i te hoê amuraa maa tei faaineinehia. A faaroo na! Te paraparau ra o Iesu. “Hinaaro rahi roa to ˈu i te amu i teie nei pasa, o vau e outou atoa, a pohe atu ai au,” o ta ˈna ïa e parau ra. (Luka 22:15) Ua ite Iesu e te hinaaro ra to ˈna mau enemi i te pae faaroo e haapohe ia ˈna. Hou râ te reira e tupu ai, e tupu te tahi ohipa faufaa roa i taua arui ra.

I muri aˈe i te faatupuraahia te Pasa, e faaite Iesu e: “E haavare mai te hoê o outou na ia ˈu.” (Mataio 26:21) E haapeapea te reira i te mau aposetolo. O vai ra ïa teie? I muri aˈe i te tahi mau tauaparauraa, e parau Iesu ia Iuda Isakariota e: “Ta oe e rave ra ia peepee i te rave.” (Ioane 13:27) Noa ˈtu e aita te toea e ite ra, o Iuda te taata haavare. E haere o ˈna e faatupu i ta ˈna opuaraa hairiiri i nia ia Iesu.

Te hoê oroa taa ê

I teie nei e haamau Iesu i te hoê oroa apî—o te faahaamanaˈo i to ˈna poheraa. Ma te rave i te hoê tâpû pane, e faaoti Iesu i te hoê pure haamauruururaa e vavahi ihora i te reira. Na ô atura oia e, “A rave, a amu.” “O tau tino teie e horoahia na outou nei.” I muri aˈe i to ratou amuraa i te tahi tuhaa o te pane, e rave Iesu i te hoê hapaina uaina e faaoti atura i te hoê pure haamaitairaa no te reira. “A inu outou atoa,” o ta Iesu ïa e parau ia ratou ma te faataa e: “Teie nei aˈua, o te faufaa apî ïa i to ˈu nei toto, e haamaniihia no outou nei.” E haapii o ˈna i ta ˈna 11 aposetolo haapao maitai e toe ra e: “E na reira outou ei manaˈoraa ia ˈu.”—Mataio 26:26-28; Luka 22:19, 20; Korinetia 1, 11:24, 25.

I taua arui ra, e faaineine maitai Iesu i ta ˈna mau aposetolo no te mau ohipa e tiai ra ia ratou e e haapapu oia i to ˈna here no ratou. E faataa oia e: “Ia horoa te taata i to ˈna iho ora no to ˈna ra mau taua, aita roa e taata aroha ê atu i tei reira. O outou to ˈu taua ia haapao outou i te mau parau atoa ta ˈu i parau atu ia outou na.” (Ioane 15:13-15) Oia mau, ua faaite te mau aposetolo e ua riro ratou ei hoa mau ma te vai fatata noa ia Iesu a tamatahia ˈi oia.

Maoro roa i te po—peneiaˈe ua mairi te tuiraa po—e faaoti Iesu i te hoê pure o te ore e moehia, i muri aˈe i te reira e himene ratou i te tahi mau himene arueraa ia Iehova. I muri iho, ma te turamahia e te atiraa avaˈe, e haere ratou i rapaeau i te oire e na roto i te faa o Kederona.—Ioane 17:1–18:1.

I roto i te ô i Getesemane

Eita e maoro, e tae Iesu e te mau aposetolo i roto i te ô i Getesemane. Ma te faarue e vau aposetolo i te uputa o te ô, e aratai Iesu ia Petero, Iakobo, e Ioane i te atea ê na roto i te mau tumu olive. “Ua ati roa tau varua i te mauiui rahi pohe,” o ta ˈna ïa e parau i na tootoru. “E parahi outou i ǒ nei, e ara.”—Mareko 14:33, 34.

E tiai na aposetolo e toru a haere ai Iesu i roto atu â i te ô e pure. Ma te oto rahi e te roimata, e taparu o ˈna e: “E tau Metua, ia tia ia oe ra, e hopoi ê atu i teie nei aˈua.” E hopoia rahi tei nia i te mau tapono o Iesu. Auê te hepohepo no ˈna ia manaˈo eaha ta te mau enemi o Iehova e parau ia rîhia Ta ˈna Tamaiti fanau tahi mai te hoê taata ohipa ino ra! Te manaˈo e haapeapea hau atu â ia Iesu, o te mea ïa e e faahapahia to ˈna Metua i te raˈi ra mai te peu e eita o ˈna e faaruru i teie tamataraa mauiui mau. No te hohonu o te pure e te mauiui rahi o Iesu e riro roa to ˈna hou ei mau topata toto e topa i nia i te repo.—Luka 22:42, 44.

No oti noa maira te toru o te pure a Iesu, e inaha, te tapiri maira te tahi mau taata e te mau mori e te mau lamepa. Te taata i mua roa o Iuda Isakariota ïa, o te haere tia ˈtu i nia ia Iesu. “E Rabi, ia ora na” o ta ˈna ïa e parau ma te hôˈi ia Iesu. “E Iuda, e haavare mai oe i te Tamaiti a te taata nei i te hôˈi?” o ta Iesu ïa e pahono atu.—Mataio 26:49; Luka 22:47, 48; Ioane 18:3.

E taa taue noa i te mau aposetolo te ohipa e tupu ra. E tapeahia to ratou Fatu e hoa here! E haru atura o Petero i te hoê ˈoˈe e tâpû ihora i te tariˈa o te tavini a te tahuˈa rahi. “Atira na,” o ta Iesu ïa e oioi i te parau. Ma te tuu i ta ˈna rima i mua, e faaora o ˈna i te tavini e faaue atura ia Petero e: “A oomo i to ˈoˈe i roto i te vehî; o te rave hoi i te ˈoˈe ra, e pohe ïa i te ˈoˈe.” (Luka 22:50, 51; Mataio 26:52) Haru atura te raatira o te nunaa e te mau faehau ia Iesu e ruuruu ihora ia ˈna. No to ratou riaria e to ratou taa ore, faarue ihora te mau aposetolo ia Iesu e horo ê atura i roto i te pouri.—Mataio 26:56; Ioane 18:12.

Poipoi Mahana pae 14 no Nisana

Ua mairi te tuiraa po, ua tae i te aahiata Mahana pae. Na mua roa, e arataihia Iesu i te fare o te Tahuˈa Rahi tahito ra o Ana, e mana e e puai rahi noa râ to ˈna. E uiui o Ana ia ˈna e i muri iho e tono atura ia ˈna i te fare o te Tahuˈa Rahi ra o Kaiapha i reira hoi te Sunederi i te putuputuraa.

I teie nei, te imi ra te mau upoo faatere haapaoraa i te tahi mau ite no te faahapa ia Iesu. Teie râ, aita te mau parau a te mau ite e tuea ra te tahi e te tahi. I te roaraa o taua taime ra, e mamû noa o Iesu. Ma te tamata i te tahi atu ravea, e ani Kaiapha e: “Te faatǎpǔ nei au ia oe i te Atua ora ra, e e faaite mai oe ia matou, e o oe anei te Mesia, te Tamaiti a te Atua?” Eita te reira e nehenehe e patoihia, no reira Iesu e pahono ai ma te itoito e: “O vau ïa; e e ite outou i te Tamaiti a te taata i te parahiraa i te rima atau o te Atua mana, e te haereraa mai na roto i te ata o te raˈi ra.”—Mataio 26:63; Mareko 14:60-62.

“Ua faainaina Atua oia!” o ta Kaiapha ïa e tuô ra. “Eaha ˈtu â to tatou ite?” E poara te tahi i to ˈna mata e e tutuha roa ˈtu i nia ia ˈna. E moto te tahi ia ˈna e taora ˈtu i te parau ino ia ˈna. (Mataio 26:65-68; Mareko 14:63-65) I te poipoi mahana pae, e putuputu faahou te Sunederi, e au ra e te hinaaro ra ratou e faahuru tiamâ i te haavaraa i ravehia i te po i te pae o te ture. Ma te itoito, e parau faahou Iesu e o o ˈna te Mesia, te Tamaiti a te Atua.—Luka 22:66-71.

I muri iho, e aratai te mau tahuˈa rarahi e te feia paari ia Iesu ia tamatahia oia e Ponotio Pilato, te tavana Roma ra no Iudea. E pari ratou ia Iesu i te haapiˈo i te nunaa, te faaoreraa i te taoˈa aufau na Kaisara, e “te parauraa ia ˈna iho e, o te Arii ra oia o te Mesia.” (Luka 23:2; a faaau e te Mareko 12:17) I muri aˈe i to ˈna uiuiraa ia Iesu, e parau atu o Pilato e: “Aore roa e hara i itea e au i teie nei taata.” (Luka 23:4) I to Pilato faarooraa e no Galilea o Iesu, e tono oia ia ˈna i mua ia Heroda Anetipa, te taata faatere i Galilea, tei Ierusalema hoi oia no te oroa Pasa. Aita o Heroda e hinaaro ra ia faatupuhia te parau-tia. E hinaaro noa o ˈna e ia faatupu o Iesu i te tahi semeio. I te mea e eita o Iesu e haamâha i to ˈna hinaaro e e mamû noa oia, e faaooo atura o Heroda e ta ˈna mau faehau ia ˈna e faahoˈi atura ia ˈna ia Pilato ra.

“Eaha ta ˈna hara i rave?” o ta Pilato ïa e ani faahou ra. “Aita a ˈna hara i itea e au e au ai ia ˈna te pohe: e papai noa ˈtu vau ia ˈna, a tuu atu ai.” (Luka 23:22) E rave oia e ia rutuhia Iesu e te hoê tairi e rave rahi taura o tei haamutumutu maitai i te tua o Iesu. E taumi atu ai te mau faehau i te hoê hei taratara i nia i to ˈna upoo. E faaooo ratou e e tairi ratou ia ˈna e te hoê aeho paari, a taumi faahou atu â ˈi i te hei taratara i roto i to ˈna upoo. I mua i taua mau hamani-ino-raa o te ore e nehenehe e faataahia, e tapea noa o Iesu i to ˈna tura e to ˈna puai.

E tuu faahou o Pilato ia ˈna—peneiaˈe te tiaturi ra oia e e faatupu te huru o Iesu tei haamauiuihia i te tahi manaˈo aroha—i mua i te tiaa taata. “Inaha” o ta Pilato ïa e parau, “i aratai mai nei au ia ˈna ia outou nei, ia ite outou e, aita roa o ˈna ino i itea ia ˈu.” Teie râ e pii te mau tahuˈa rarahi e: “[A rî ia ˈna i nia i te raau! A rî atu!]” (Ioane 19:4-6; MN) I te mea e e onoono noa ˈtu â te tiaa taata, e farii o Pilato e tuu ia Iesu ia ratou ra ia rîhia oia.

Te hoê pohe mauiui mau

I teie nei ua tae i te afaraa o te poipoi, fatata roa paha te avatea. E arataihia Iesu i te vahi parauhia Golagota. E patitihia te tahi mau naero rarahi i nia i te rima e te avae o Iesu i nia i te hoê pou haamauiuiraa. Aita e taˈo no te faataa i te mauiui a mutu ai te mau vahi i patitihia i te naero no te teiaha o te tino ia faatiahia te pou haamauiuiraa. E putuputu mai te hoê tiaa rahi taata e mataitai ia Iesu e na taata ohipa ino e piti ia rîhia. E rave rahi te faaino ra ia Iesu. E tâhitohito te mau tahuˈa rarahi e te tahi atu e: “Ua faaora oia ia vetahi ê; eita e tia ia faaora ia ˈna iho.” E faaooo atoa te mau faehau e na taata ohipa ino e piti tei rîhia ia Iesu.—Mataio 27:41-44.

I te avatea, i muri aˈe i to Iesu vairaa i nia i te pou no te hoê taime, e tupu taue te hoê haapoiriraa huru ê no ô mai i te Atua ra no te hoê maororaa e toru hora.a Na te reira paha e turai i te hoê o te mau taata rave hara ia aˈo atu i te tahi. I muri iho, ma te fariu i nia ia Iesu, na ô atura: “E haamanaˈo mai oe ia ˈu ia tae oe i to oe ra basileia.” Auê ïa faaroo maere mau ia fatata mai te pohe! “[Oia mau, te parau atu nei au ia oe i teie mahana],” o ta Iesu ïa e pahono atu, “Ei [te] paradaiso ïa oe e o vau atoa.”—Luka 23:39-43; MN.

Fatata i te hora toru i te avatea, e ite Iesu e fatata roa te hopea no ˈna. E parau o ˈna e, “Ua poihâ vau.” I muri iho ma te hoê reo puai, e pii o ˈna e: “E tau Atua, e tau Atua, eaha oe i faarue mai ai ia ˈu?” Te taa ra ia Iesu e, mai te mea ra e, ua tatara to ˈna Metua i to ˈna paruru ia nehenehe to ˈna haapao maitai e tamatahia e tae roa ˈtu i te hopea, e te faahiti ra o ˈna i te mau parau a Davida. E tuu te tahi taata i te hoê rimu i uhihia i roto i te vinega i nia i te vaha o Iesu. E ia inu oia i taua vinega ra, e parau Iesu e: “Ua oti.” I reira e pii oia ma te reo puai e, “E tau Metua, te tuu atu nei au i tau varua i to rima na,” e piˈo oia i to ˈna upoo i raro, e pohe atura.—Ioane 19:28-30; Mataio 27:46; Luka 23:46; Salamo 22:1.

I te mea e ua maoro roa i te avatea, e rave-oioi-hia te mau faanahoraa no te huna ia Iesu hou te Sabati (15 no Nisana) e haamata ˈi i te toparaa mahana. Tei ia Iosepha no Arimataio, te hoê melo tuiroo no te Sunederi o tei riro hoi ei pǐpǐ huna no Iesu, te parau faatia no te huna ia ˈna. O Nikodemo, te hoê melo atoa no te Sunederi o tei faaite i to ˈna faaroo ia Iesu ma te huna, te tauturu atoa ra ma te afai mai e 33 kilo mura e aloe. Ma te haapao maitai, e tuu ratou i te tino o Iesu i roto i te hoê menema apî i pihai noa ˈtu.

Te ora faahou nei!

Te poiri noa râ i te aahiata Sabati i to Maria i Magadala e te tahi atu mau vahine haereraa ˈtu i te menema o Iesu. A hiˈo na! Ua turaihia te ofai mai mua ˈtu i te menema. Eaha, aita e tino faahou i roto i te menema! E horo Maria i Magadala e faaite ia Petero e ia Ioane. (Ioane 20:1, 2) No reva noa ˈtura oia e te fa maira te hoê melahi i mua i te tahi atu vahine. E parau oia e: “Eiaha orua e mǎtaˈu.” E faaue atoa oia e: “A haere oioi na orua a parau atu i ta ˈna mau pǐpǐ, e ua tia faahou oia mai te pohe mai.”—Mataio 28:2-7.

A haere oioi ai raua, e inaha o vai ta raua e farerei maoti hoi o Iesu! “A haere a parau atu i tau mau taeae,” o ta ˈna ïa e parau ia raua. (Mataio 28:8-10) I muri iho â, tei te menema o Maria i Magadala e taˈi ra a fa mai ai o Iesu ia ˈna ra. Aita o ˈna e nehenehe e tapea i to ˈna oaoa e horo atura e faaite i te parau apî oaoa i te mau pǐpǐ. (Ioane 20:11-18) Inaha, e pae taime i taua Sabati ra o te ore e moehia, to Iesu i faatia-faahou-hia faraa ˈtu i mua e rave rahi mau pǐpǐ, ma te haapapu e, oia mau, te ora faahou ra o ˈna!

Nafea te reira e ohipa ˈi i nia ia outou

Nafea te mau ohipa i tupu a 1 966 matahiti aˈenei e ohipa ˈi i nia ia outou o te ora nei i te uputa o te senekele 21? Te faataa ra te hoê taata i ite mata i teie mau tupuraa e: “Ua itea to te Atua aroha ia tatou nei, o te Atua i tono mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi i te ao nei, ia ora tatou ia ˈna. O te aroha mau teie, e ere râ e na tatou i aroha ˈtu i te Atua, oia râ tei aroha mai ia tatou nei, e ua tono mai i ta ˈna Tamaiti ei taraehara i ta tatou nei hara.”—Ioane 1, 4:9, 10.

I roto i teihea auraa i riro ai te pohe o Iesu ei “taraehara”? E taraehara no te mea e faatupu te reira i te mau taairaa e te Atua. Ua orure te taata matamua, o Adamu, i te hau i te Atua e mai reira mai, ua tufa o ˈna i te hara e te pohe i ta ˈna huaai. I te tahi aˈe pae, ua horoa o Iesu i to ˈna ora ei hoo no te hara e te pohe o te huitaata nei, a horoa ˈi i te hoê niu ia nehenehe te Atua e faaite i to ˈna aroha e to ˈna farii maitai. (Timoteo 1, 2:5, 6) Ma te faaohipa i te faaroo i nia i te tusia taraehara o Iesu, e nehenehe outou e faaorahia mai i te utua ta outou i tufa no ô mai i te taata hara ra o Adamu. (Roma 5:12; 6:23) Ei faahopearaa, e horoa te reira i te ravea no te faatupu i te tahi mau taairaa piri roa e to outou Metua î i te here i te raˈi ra, o te Atua ra o Iehova. Ma te haapoto noa, e nehenehe te tusia hanahana o Iesu e faafanaˈo i te ora mure ore ia outou.—Ioane 3:16; 17:3.

E tauaparauhia teie mau tumu parau e te tahi atu i te po Mahana maha 1 no Eperera, i te mau ahuru tausani vahi e ati aˈe teie nei ao ia putuputu te mau mirioni taata no te faahaamanaˈo i te poheraa o Iesu Mesia. Te titau-manihini-hia ra outou ia tae mai. E oaoa te mau Ite no Iehova no to outou vahi i te faaite atu ia outou i te vahi e te hora e nehenehe ai outou e apiti atu. Ma te feaa ore, ia tae noa ˈtu outou, e rahi atu â to outou mauruuru no te mau ohipa ta to tatou Atua î i te here e ta ta ˈna Tamaiti here i rave i te mahana hopea o te oraraa taata o Iesu.

[Nota i raro i te api]

a E ere te haapoiriraa tei tupu i te hoê haapoiriraa mahana inaha ua pohe o Iesu i te tau atiraa avaˈe. Tau minuti noa te mau haapoiriraa mahana e e tupu noa te reira ia tae te avaˈe i rotopu i te fenua e te mahana i te avaˈe apî.

[Tapura/Hohoˈa i te api 7]

TE POHE E TE TIA-FAAHOU-RAA O IESU

33 NO NISANA T.T. TE MAU TUPURAA TE TAATA RAHI ROA ˈˈEb

14 Ahiahi Te oroa Pasa; e horoi Iesu 113, par. 2

Mahana maha i te avae o ta ˈna mau e tae atu i te

aposetolo; e haere Iuda i 117, par. 1

rapae e haavare ia Iesu; e

haamau te Mesia i te oroa

Haamanaˈoraa i to ˈna poheraa

(e faatupuhia te reira i teie

matahiti i te Mahana maha 1 no

Eperera, i muri aˈe i te toparaa

mahana); faaitoitoraa no te

faaineine i ta ˈna mau aposetolo

no to ˈna revaraa

Mai te tuiraa I muri aˈe i te pure e te 117 e tae atu

po e tae atu i mau himene arueraa, e haere i te 120

te aahiata Iesu e ta ˈna mau aposetolo i

te ô i Getesemane; e pure Iesu

ma te oto rahi e te roimata; e

tae mai Iuda Isakariota e te

hoê nahoa rahi taata e haavare

ia Iesu; e maue ê te mau

aposetolo ia ruuruuhia Iesu e

tonohia ˈtu ai i mua ia Ana;

afaihia Iesu i te Tahuˈa Rahi

ra o Kaiapha no te tia ˈtu i

mua i te Sunederi;

faautua-pohe-hia; hamani-ino-hia

i te parau e i te pae tino; e

haavare ite ore o Petero ia Iesu

e toru taime

Poipoi I te hitiraa o te mahana, e 121 e tae atu

Mahana pae tia faahou o Iesu i mua i i te 124

te Sunederi; arataihia i mua

ia Pilato; tonohia i mua ia

Heroda; faahoˈihia i mua ia

Pilato; huihia o Iesu, faainohia,

e hamani-ino-hia; faahepohia o

Pilato e tuu ia ˈna ia rîhia i

nia i te raau; afaihia e haapohe

i Golagota i te avatea

Mai te avatea Rîhia na mua rii i te 125, 126

e tae atu i te avatea; haapoiriraa mai te

taperaa mahana avatea e tae

atu i te hora toru i te taperaa

mahana, i te taime a pohe ai

Iesu; aueueraa fenua puai; e

mahae te paruru rahi o te hiero

na roto e piti tuhaa

Fatata i te E hunahia o Iesu i roto i 127, par. 1-7

toparaa mahana te hoê menema i roto i te ô

na mua ˈˈe i te Sabati

15 Ahiahi E haamata te Sabati

Mahana pae

Mahana maa E farii o Pilato e ia tiai 127, par. 8, 9

te tahi mau faehau i te

menema o Iesu

16 Sabati I te poipoi roa, e itehia e 127, par. 10

aita e tino faahou i roto i e tae atu i te

te menema o Iesu; e fa ˈtu 129, par. 10

o Iesu tei faatiahia i mua

(1) i te hoê pǔpǔ pǐpǐ vahine,

oia atoa o Salome, o Ioana, e o

Maria te metua vahine o Iakobo;

(2) ia Maria i Magadala; (3) ia

Keleopa e to ˈna hoa; (4) ia

Simona Petero; (5) i te hoê

haaputuputuraa aposetolo e

te tahi atu mau pǐpǐ

[Nota i raro i te api]

b Te mau numera tei faahitihia i ǒ nei no te haapapu ïa i te mau pene i roto i te buka ra Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei. No te tabula i reira te tatararaahia te mau faahororaa Bibilia no nia i te taviniraa hopea a Iesu, a hiˈo i te buka ra “Toute écriture est inspirée de Dieu et utile,” api 290. Ua neneihia teie mau buka e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono