VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w99 1/2 api 25-29
  • Te oaoaraa ia Iehova noa ˈtu te mau tamataraa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te oaoaraa ia Iehova noa ˈtu te mau tamataraa
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hoê haamataraa haihai
  • Te tahi atu â mau tamataraa e mau oaoaraa
  • Te mau haereraa i mua teotaratia i nia i te motu
  • Te bapetizoraa e te maraaraa tamau
  • Te tairururaa putapû ra Te hinaaro o te Atua
  • Ua naeahia te fa e tavini ma te taime taatoa
  • Te mau haamaitairaa rahi i mutaa iho e i mua nei
  • Te haereraa i mua e te faanahonahoraa a Iehova i Afirika Apatoa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
w99 1/2 api 25-29

Te oaoaraa ia Iehova noa ˈtu te mau tamataraa

FAATIAHIA E GEORGE SCIPIO

I te avaˈe Titema 1945, te tarava ra vau i roto i te hoê piha fare maˈi, ua paruparu roa to ˈu tino taatoa eiaha râ to ˈu nau rima e te avae. Ua manaˈo vau e e ore te reira e maoro, area vetahi ê ra, ua manaˈo ïa e eita roa ˈtu vau e haere faahou. Auê ïa tamataraa no te hoê taurearea rave ohipa 17 matahiti! Aita vau i farii i taua manaˈo ra. Mea rahi hoi ta ˈu mau opuaraa, mai te revaraa i Beretane na muri iho i ta ˈu paoti ohipa i te matahiti i muri iho.

UA ROOHIA vau i te maˈi pee ra te poliomyélite i parare i to matou motu tumu no Sainte-Hélène. Ua pohe 11 taata e ua hapepahia e rave rahi no taua maˈi ra. A tarava noa ˈi au i nia i te roˈi, mea rahi to ˈu taime no te feruri i to ˈu oraraa poto e i te tau a muri aˈe. A na reira ˈi au, taa aˈera ia ˈu e e tumu to ˈu no te oaoa noa ˈtu to ˈu ati.

Te hoê haamataraa haihai

I te matahiti 1933, i te paeraa o to ˈu matahiti, ua noaa mai i to ˈu papa, o Tom, e mutoi e e diakono no te Ekalesia Baptiste, te tahi mau buka na te tahi nau Ite no Iehova. E feia poro evanelia ma te taime taatoa, aore ra e pionie raua, tei haere mai i te motu no te tahi taime poto.

Te Kinura a te Atua, te upoo parau ïa o te hoê o te mau buka. Ua rave to ˈu papa i teie buka no te haapii i te Bibilia i to matou utuafare e te mau taata anaanatae e rave rahi atu â. E buka hohonu mau teie, e mea iti roa ta ˈu i taa. Te haamanaˈo ra râ vau i to ˈu tapaoraa i te mau irava atoa ta matou e tauaparau i roto i ta ˈu iho Bibilia. Ua taa oioi atura i to ˈu papa e e parau mau ta matou e haapii ra e mea taa ê te reira i ta ˈna e haapii ra i roto i te Ekalesia Baptiste. Ua haamata ˈtura oia i te faaite i te reira ia vetahi ê e i te haapii na mua mai e aita e Toru Tahi, aita e po auahi, e aita e nephe pohe ore. Ua maere te feia o te ekalesia.

I te pae hopea, ua faatupuhia te hoê putuputuraa faaroo no te tamata i te faaafaro i te fifi. Teie te uiraa, “O vai ma te turu i te mau Baptiste?” O te rahiraa tei pahono. Te uiraa i muri iho, “O vai ma te turu ia Iehova?” Tau 10 aore ra 12 noa ïa. Ua faauehia ˈtura ratou ia faarue i te ekalesia.

Teie ïa te haamataraa haihai o te hoê faaroo apî i Sainte-Hélène. Ua ani atura to ˈu papa i te pu rahi a te Taiete Watch Tower i te mau Hau Amui no Marite i te hoê matini haapurororaa no te hohora i te mau oreroraa parau Bibilia haruharuhia i mua i te taata. Ua parauhia mai e mea rarahi roa te matini no te hapono mai i Sainte-Hélène. Ua haponohia mai te hoê matini faataˈi pehe nainai aˈe, e ua ani faahou te mau taeae i muri iho e piti matini. Ua haaati aˈera ratou i te motu na raro e na nia i te asini, no te faaite i te poroi i te taata ra.

A parare ai te poroi, ua parare atoa te patoiraa. I ta ˈu fare haapiiraa, e himene te mau tamarii e: “A haere mai outou pauroa, a haere mai e faaroo i te pǔpǔ faataˈi pehe a Tommy Scipio!” E tamataraa fifi mau teie no ˈu nei, te hoê tamaroa haere haapiiraa e hinaaro ra ia fariihia oia e to ˈna mau hoa. Na te aha i tauturu ia ˈu ia faaoromai?

Ua faatere tamau na to matou utuafare rahi—e ono tamarii—i te haapiiraa Bibilia utuafare. Ua taio amui atoa na matou i te Bibilia i te mau poipoi atoa hou te inuraa taofe. Papu maitai e maoti te reira, ua tapea noa to matou utuafare i to ratou haapao maitai i roto i te parau mau i te roaraa o te mau matahiti. Ua noaa mai ia ˈu iho te here i te Bibilia i to ˈu apîraa, e i te roaraa o te mau matahiti, ua tapea noa vau i te peu matauhia ra e taio tamau i te Bibilia. (Salamo 1:1-3) I muri iho, ua faarue au i te haapiiraa i te 14raa o to ˈu matahiti, ua mau papu maitai atura vau i roto i te parau mau, e tei roto te mǎtaˈu ia Iehova i to ˈu mafatu. Ua nehenehe atura vau e oaoa ia Iehova noa ˈtu taua mau tamataraa ra.

Te tahi atu â mau tamataraa e mau oaoaraa

A tarava noa ˈi au i nia i taua roˈi ra ma te manaˈonaˈo i taua mau matahiti matamua ra e i ta ˈu e nehenehe e rave a muri aˈe, ua ite au na roto i ta ˈu haapiiraa Bibilia e e ere taua maˈi ra i te tahi tamataraa aore ra utua a te Atua. (Iakobo 1:12, 13) Noa ˈtu râ, ua riro te maˈi polio ei tamataraa ino mau, e e vai noa mai to ˈna mau faahopearaa i nia ia ˈu e tae noa ˈtu i to ˈu poheraa.

A ora mai ai au, ua tia ia ˈu ia haapii i te haere faahou. Ua ere-atoa-hia vau i te faaohiparaa i te tahi mau uaua iˈo o to ˈu rima. Ehia taime to ˈu maruaraa i te mau mahana atoa. Teie râ, na roto i te pure uˈana e te tutavaraa tamau, ua nehenehe atura vau e haere e te hoê turutootoo i te matahiti 1947.

I taua taime atoa ra, ua here aˈera vau ia Doris, te hoê vahine apî i farii i ta ˈu mau tiaturiraa faaroo. Mea apî roa mâua no te opua e faaipoipo, ua hinaaro râ vau e haamaitai atu â i te haere. Ua faarue atoa vau i ta ˈu ohipa no te mea eita e navai te moni ohipa no te faatamaa i te hoê vahine, e ua haamau aˈera vau i ta ˈu iho fare hamaniraa niho haavare, o tei ohipa i na matahiti e piti i muri iho. Ua faaipoipo mâua i te matahiti 1950. Mai reira mai, ua navai mai te moni no te hoo i te hoê pereoo nainai. E nehenehe ïa vau e afai i te mau taeae i te mau putuputuraa e i roto i te pororaa.

Te mau haereraa i mua teotaratia i nia i te motu

I te matahiti 1951, ua tono mai te Taiete i ta ˈna tia matamua i ǒ matou ra. O Jacobus van Staden ïa, te hoê taeae apî no Afirika Apatoa. No haere noa ˈtura mâua i roto i te hoê fare rahi, ua nehenehe ïa mâua e farii mai ia ˈna i ǒ mâua ra hoê matahiti taatoa. I te mea e te rave ra vau i te ohipa na ˈu iho, ua haere rahi ïa mâua toopiti i roto i te pororaa, e e rave rahi haapiiraa faufaa mau ta ˈna i horoa mai.

Ua faanaho tamau o Jacobus, aore ra Koos ta matou iˈoa pii, i te mau putuputuraa a te amuiraa, o ta matou pauroa i apiti atu ma te oaoa. Ua fifihia matou i te pae o te faurao no te mea e piti anaˈe pereoo te vai ra i rotopu i te mau taata anaanatae atoa. Mea ofaifai e mea aivi roa te fenua, e aita i rahi te mau purumu maitatai i taua tau ra. No reira, mea ohipa rahi ïa ia afai i te taatoaraa i te mau putuputuraa. E haamata vetahi i te haere na raro i te aahiata. E rave au e toru i roto i to ˈu pereoo nainai e e faahoro atu ai ia ratou i te tahi vahi atea. E pou ratou e e tamau â i te haere. E hoˈi vau e tii e toru e faahoro i te tahi vahi, e vaiiho atu ai ia ratou, e e hoˈi faahou. I te pae hopea, ua tae te taatoaraa i te putuputuraa. Ia oti te putuputuraa, e na reira faahou matou no te faahoˈi i te taatoaraa i ǒ ratou ra.

Ua haapii atoa mai o Koos ia matou nafea ia horoa i te mau faaiteraa aravihi i te mau uputa. E rave rahi mau tupuraa maitatai ta matou i farerei e vetahi e ere ïa i te mea maitai roa. Ua hau aˈe râ te oaoa ta matou i ite i roto i te taviniraa i te mau tamataraa atoa i faatupuhia e te feia patoi i ta matou ohipa pororaa. I te hoê poipoi, te poro ra mâua Koos. A tapiri atu ai mâua i te hoê uputa, faaroo atura mâua i te hoê reo i roto mai. Te taio puai ra te hoê taata i te Bibilia. Ua faaroo maitai mâua i te mau parau matauhia o te Isaia pene 2. I to ˈna tapaeraa i te irava 4, patoto atura mâua. Ua ani maira te hoê taata paari e te maitai ia mâua ia tomo atu, e faaohipa ˈtura mâua i te Isaia 2:4 no te faataa ia ˈna i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua. Ua haamatahia ˈtura te hoê haapiiraa Bibilia e o ˈna noa ˈtu e te faaea ra oia i te hoê vahi fifi roa ia taeahia. Ua tia ia mâua ia na nia mai i te hoê aivi, ia haere na nia i te mau ofai i te tahi pae mai o te hoê anavai, ia paiuma i te tahi atu aivi, e titapou atu ai i to ˈna fare. Ua hoonahia râ te reira. Ua farii teie taata haehaa i te parau mau e ua bapetizohia oia. No te apiti i te mau putuputuraa, e haere oia na raro e e piti turutootoo i te vahi mâua e nehenehe ai e rave ia ˈna na nia i te pereoo. I muri iho, ua pohe oia ei Ite haapao maitai.

Ua patoi te tomitera mutoi i ta matou ohipa e ua haamǎtaˈu pinepine oia i te faareva ia Koos. Hoê taime i te avaˈe, ua titau oia ia Koos no te tahi uiuiraa. I te mea e ua horoa noa o Koos i te mau pahonoraa tano no roto mai i te Bibilia, ua rahi roa ˈtu â to ˈna riri. Ua faaara oia ia Koos i te mau taime atoa e e tia ia ˈna ia faaea i te poro, ua porohia râ oia i taua mau taime atoa ra. Ua tamau noa oia i te patoi i te ohipa i muri aˈe atoa i to Koos faarueraa mai ia Sainte-Hélène. I muri iho râ, ua maˈi-taue-hia te tomitera, e taata rahi hoi oia e te pautuutu, e ua pararai-roa-hia oia. Aita te mau taote i ite eaha to ˈna. I te pae hopea, ua faarue maira oia i te motu.

Te bapetizoraa e te maraaraa tamau

I muri aˈe i to Koos parahiraa mai i te motu e toru avaˈe, ua manaˈo aˈera oia e mea tano ia haamau i te hoê tuhaa haapao i te bapetizoraa. Aita râ e vahi hopuraa e tano. Ua faaoti aˈera matou e heru i te hoê apoo rahi, e tima, e e faaî atu ai i te pape. I te po na mua ˈˈe i te bapetizoraa, ua ûahia, e ia poipoi aˈe, ua oaoa matou i te iteraa e ua î roa te apoo.

I taua Sabati poipoi ra, ua hohora o Koos i te oreroraa parau o te bapetizoraa. I to ˈna aniraa i te feia e bapetizo ia tia mai, e 26 o matou tei tia mai no te pahono i te mau uiraa matauhia. Ua oaoa matou i te riroraa mai ei Ite matamua bapetizohia i nia i te motu. O te mahana oaoa roa ˈˈe ïa o to ˈu oraraa no te mea ua haapeapea noa na vau e ia tae mai o Aramagedo, aitâ vau i bapetizohia ˈtura.

E piti amuiraa tei haamauhia i te pae hopea, hoê i Levelwood e te tahi i Jamestown. I te mau hebedoma atoa, e haere e toru aore ra e maha o matou 13 kilometera i te hoê amuiraa no te faatere i te Haapiiraa o te Taviniraa Teotaratia e te Putuputuraa no te Taviniraa i te po Mahana maa. Ia oti te pororaa i te poipoi Sabati, e hoˈi matou e faatere i taua noa mau putuputuraa ra, e te Haapiiraa o Te Pare Tiairaa, i roto i ta matou iho amuiraa i te ahiahi e te po. No reira, ua î ïa ta matou mau hopea hebedoma i te mau ohipa teotaratia oaoa. Ua hiaai na vau e poro ma te taime taatoa, e utuafare râ ta ˈu e faatamaa. No reira i te matahiti 1952, ua rave faahou vau i te ohipa na te hau ei taote rapaau niho tamau.

I te matahiti 1955, ua haere mai te mau tia ratere a te Taiete, te mau tiaau haaati, i te motu i te mau matahiti atoa, e ua faaea mai i to ˈu fare i te tahi taime o to ratou tere. Ua ohipa to ratou hiˈoraa maitai i nia i to ˈu utuafare. Fatata i taua atoa taime ra, ua apiti au i roto i te faaiteraa e toru hohoˈa tavirihia a te Taiete e ati aˈe te motu.

Te tairururaa putapû ra Te hinaaro o te Atua

I te matahiti 1958, ua faarue â vau i ta ˈu ohipa a te hau no te haere i te tairururaa na te mau nunaa atoa ra Te hinaaro o te Atua, i New York. Mea faufaa roa taua tairururaa ra i roto i to ˈu oraraa—e taime o tei horoa mai e rave rahi tumu no te oaoa ia Iehova. No te mea e aita e utaraa tamau no te haere i te motu, ua reva ïa matou e pae avaˈe e te afa. Ua tupu te tairururaa e vau mahana, e e haamata te mau rururaa mai te hora iva i te poipoi e e hope i te hora iva i te po. Aita roa ˈtu râ vau i rohirohi, e ua tiai ru vau i te mahana taitahi. Ua nehenehe au e tia ˈtu no te motu no Sainte-Hélène e piti minuti i roto i te porotarama. Te paraparauraa i te mau nahoa rahi i te Yankee Stadium e te Polo Grounds, mea taiâ roa.

Ua haapaari te tairururaa i ta ˈu faaotiraa e riro ei pionie. O te oreroraa parau huiraatira iho â râ, “Te faatere nei te Basileia o te Atua—Ua fatata anei te hopea o te ao nei?,” tei riro ei mea faaitoito mau. I te otiraa te tairururaa, ua haere matou e mataitai i te pu rahi a te Taiete i Brooklyn e te fare neneiraa. Ua tauaparau vau ia Taeae Knorr, te peretiteni a te Taiete Watch Tower i taua tau ra, e te haere ra te ohipa i mua i Sainte-Hélène. Ua parau oia e e hinaaro oia e haere i taua motu ra i te hoê mahana. Ua faahoˈi mai matou i te mau haruharuraa o te mau oreroraa parau atoa e e rave rahi mau hohoˈa tavirihia o te tairururaa no te faaite i te fetii e te mau hoa.

Ua naeahia te fa e tavini ma te taime taatoa

I to ˈu hoˈiraa mai, ua anihia mai au ia rave faahou i ta ˈu ohipa tahito, no te mea aita e taote niho i nia i te motu. Ua faataa râ vau e te hinaaro ra vau e rave i te taviniraa ma te taime taatoa. I muri aˈe e rave rahi faaauraa parau, ua fariihia ˈtura e e nehenehe au e rave i te ohipa e toru mahana i te hebedoma, e mea rahi aˈe râ ta ˈu moni ohipa i ta ˈu i fanaˈo a rave ai au i te ohipa e ono mahana i te hebedoma. E parau mau iho â ta Iesu i parau: “E mata na râ outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-tia na ˈna; e amui-atoa-hia mai taua mau mea ra ia outou.” (Mataio 6:33) E ere te tereraa na nia i te mau vahi aivi o te motu e to ˈu nau avae paruparu, i te mea ohie noa no ˈu. Noa ˈtu râ, ua tavini au ei pionie 14 matahiti e ua nehenehe au e tauturu i te feia o te motu e rave rahi ia ite i te parau mau—papu maitai e e tumu teie no te oaoa rahi.

I te matahiti 1961, ua hinaaro te hau e tono ia ˈu i te mau Motu no Fiti, no te fanaˈo i te hoê haapiiraa tamoni ore e piti matahiti no te riro ei taote niho aravihi roa. Ua parau atoa mai ratou e e apee atoa mai to ˈu utuafare ia ˈu. E pûpûraa anaanatae mau â teie, i muri aˈe râ i to ˈu feruri-maitai-raa, ua patoi au i te reira. Aita vau i hinaaro e faarue maoro i te mau taeae e i ta ˈu haamaitairaa e tavini e o ratou. Ua inoino roa te taote rahi i faanahonaho i te tere. Teie ta ˈna i parau: “Mai te peu e te manaˈo ra oe e te piri roa maira te hopea, e nehenehe â oe e faaohipa i te moni e noaa mai ia oe i taua area taime ra.” Aita râ vau i tuu.

I te matahiti i muri iho, ua anihia mai au e haere i te Haapiiraa o te Taviniraa o te Basileia i Afirika Apatoa, hoê avaˈe haapiiraa no te mau tiaau o te amuiraa. Ua fanaˈo matou i te hoê haapiiraa faufaa roa i tauturu ia matou ia haapao ma te aravihi atu â i ta matou mau hopoia i roto i te amuiraa. I te otiraa te haapiiraa, ua haapii-faahou-hia vau na roto i te raveraa i te ohipa e te hoê tiaau ratere. Ua tavini atura vau i muri iho i roto i na amuiraa e piti i Sainte-Hélène hau atu i te hoê ahuru matahiti i te maoro ei mono tiaau haaati. I muri iho, ua nominohia ˈtura te tahi atu mau taeae aravihi, e ua faaohu noa matou.

I taua atoa taime ra, ua tia ia matou ia haere mai Jamestown i Levelwood, te hinaaro-rahi-hia ra te tauturu i reira, e ua faaea matou i reira hoê ahuru matahiti i te maoro. I taua roaraa ra, mea rahi roa ta ˈu ohipa—te taviniraa pionie, te raveraa i te ohipa na te hau e toru mahana i te hebedoma, e te haapaoraa i te hoê fare toa iti. Hau atu â, e apiti atoa vau i roto i te mau ohipa a te amuiraa, e e haapao mâua ta ˈu vahine i ta mâua na tamarii e maha e paari maira. No te faaafaro i te reira, ua faarue au i ta ˈu ohipa e toru mahana, ua hoo i te fare toa, e ua haere atu matou te utuafare taatoa i Cap, i Afirika Apatoa, no te tahi tau faafaaearaa e toru avaˈe. I muri iho, ua haere matou e faaea i te Motu no Ascension hoê matahiti. I taua taime ra, ua nehenehe matou e tauturu e rave rahi taata ia noaa te ite papu o te parau mau a te Bibilia.

I to matou hoˈiraa i Sainte-Hélène, ua haere faahou matou i Jamestown. Ua faaapî matou i te hoê fare i tuatihia i te Piha no te Basileia. I te paeau materia, ua faariro mâua ta ˈu tamaiti o John i te hoê camionnette Ford ei pereoo hoo ice-cream, e ua hoo mâua i te reira i na matahiti e pae i muri iho. I muri iti noa ˈˈe i te haamataraa i taua ohipa ra, ua fifi na vau e te pereoo. Ua tahuri te pereoo e ua mau to ˈu avae i roto. I te pae hopea, ua pohe te mau uaua uira i raro aˈe i to ˈu nau turi, e e toru avaˈe i muri iho to ˈu afaroraa mai.

Te mau haamaitairaa rahi i mutaa iho e i mua nei

I te roaraa o te mau matahiti, ua fanaˈo matou i te mau haamaitairaa e rave rahi—te tahi atu â ïa mau tumu no te oaoa. Hoê o te reira, o to matou ïa revaraa i Afirika Apatoa no te hoê tairururaa nunaa i te matahiti 1985 e te mataitairaa i te Betela apî, e patu-noa-hia ra. Te tahi atu, o to mâua ïa ta ˈu tamaiti o John apiti-rii-raa ˈtu i roto i te faatiaraa i te hoê Fare Tairururaa nehenehe i pihai iho ia Jamestown. Te oaoa atoa nei mâua e te tavini nei e toru o ta mâua nau tamaroa ei matahiapo, e te tavini ra hoê mootua i te Betela no Afirika Apatoa. E ua ite mau â matou e rave rahi oaoaraa e te mauruuru i te tautururaa e rave rahi ia noaa mai te ite papu o te Bibilia.

Mea nainai ta matou aua taviniraa, tau 5 000 noa taata. Noa ˈtu râ, ua horoa mai te pororaa na nia iho e na nia iho noa i taua noa tuhaa fenua ra, i te mau faahopearaa maitatai. Mea iti roa te taata e haavî mai ia matou. Ua matauhia o Sainte-Hélène no to ˈna maitai, e e arohahia mai outou i te mau vahi atoa ta outou e haere—ia haere outou na nia i te purumu aore ra ia tere na nia i te pereoo. Ua ite au e rahi noa ˈtu outou i te matau i te taata, rahi noa ˈtu te ohie ia poro ia ratou. I teie nei, te vai ra 150 taata poro, noa ˈtu e ua haere e rave rahi na te ara.

Ua paari mai ta mâua mau tamarii atoa e ua reva, toe mai nei mâua anaˈe ta ˈu vahine, i muri mai e 48 matahiti faaipoiporaa. Ua tauturu mai to ˈna here haapao maitai e ta ˈna turu i te roaraa o te mau matahiti, ia tamau noa vau i te tavini ia Iehova ma te oaoa noa ˈtu te mau tamataraa. Te iti noa ra to mâua puai i te pae tino, area to mâua puai i te pae varua ra, te faaapî-noa-hia ra i te mau mahana atoa. (Korinetia 2, 4:16) Te tiai nei au e to ˈu utuafare e te mau hoa i te hoê oraraa faahiahia i mua nei ia tataîhia to ˈu tino ei tino maitai aˈe i ta ˈu i fanaˈo i te 17raa o to ˈu matahiti. Te hiaai rahi nei au e fanaˈo i te huru taata tia roa i roto i to ˈna auraa taatoa, e hau atu â, e tavini i to tatou Atua here e te aupuru ra o Iehova, e ta ˈna Arii ra o Iesu Mesia e faatere ra e a muri noa ˈtu.—Nehemia 8:10.

[Hohoˈa i te api 26]

George Scipio e e toru o ta ˈna nau tamaroa, e tavini ra ei matahiapo

[Hohoˈa i te api 29]

George Scipio e ta ˈna vahine, o Doris

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono