Te Potera Rahi e ta ˈna ohipa
‘[A] riro ei farii no te maitai [i faaineinehia no] te mau ohipa maitatai atoa ra.’—TIMOTEO 2, 2:21; MN.
1, 2. (a) Nafea te poieteraa te Atua i te tane e te vahine i riro ai ei ohipa faahiahia mau? (b) No teihea fa i poiete ai te Potera Rahi ia Adamu e ia Eva?
O IEHOVA te Potera Rahi. Hoê o ta ˈna mea i poiete, o to tatou ïa metua matamua o Adamu. Te parau ra te Bibilia e: “A hamani ai te Atua ra o Iehova i te taata i te repo fenua nei, ua haapuai ihora oia i te aho ora i roto i tana apoo ihu ra, riro aˈera te taata ei [“nephe,” MN] ora,” oia hoi ei “mea ora e huti ra i te aho.” (Genese 2:7, nota, MN) E taata tia roa taua taata matamua ra, i poietehia ma te hohoˈa iho o te Atua, te hoê faaiteraa o To ˈna paari e to ˈna here i te parau-tia e te titiaifaro mau.
2 Ma te rave i te aoao o Adamu, ua hamani atoa te Atua i te hoê apiti e tauturu no te tane—te hoê vahine. Ua hau ê te nehenehe o Eva i to te mau vahine haviti roa ˈˈe i teie mahana. (Genese 2:21-23) Hau atu â, ua horoahia no na taata faaipoipo matamua i te hoê tino e te mau ite aravihi i hamanihia ma te tia roa, ia faatupu hoi raua i ta raua ohipa i faauehia mai e faariro i teie fenua ei paradaiso. Ua horoa-atoa-hia ia raua ra te mana e rave i te faaueraa a te Atua i faahitihia i roto i te Genese 1:28: “Ia fanau orua, e ia rahi roa, e faaî i te fenua nei, e e haavi iho; e ia mana orua i nia iho i te iˈa o te tai, e i nia iho i te mau manu o te reva, e i nia iho i te mau mea atoa e nee haere i nia iho i te fenua nei.” I te pae hopea, e tia i teie aua ati aˈe te fenua nei ia î i te mau miria taata oaoa, tei taati-paatoa-hia e te here oia hoi te ‘tatua tia roa o te tahoêraa.’—Kolosa 3:14, MN.
3. Nafea to tatou nau metua matamua i te riroraa ei mau farii no te mea ino, e eaha te faahopearaa?
3 Tera noa râ, ua opua to tatou nau metua matamua e maiti i te patoi i te mana faatere o to raua Poiete Mana hope, te Potera Rahi. Ua riro to raua haerea mai tei faataahia i roto i te Isaia 29:15, 16: “E pohe to te feia i imi i te mea e moe ai ta ratou ravea e te huna i ta ratou parau ia Iehova; tei te pouri ta ratou ravea, o tei parau e, Na vai tatou e hiˈo mai? o vai te ite mai ia tatou? . . . E faafaitohia anei te potera i te araea? E parau anei hoi te ohipa i te taata i rave e, E ere oia i hamani ia ˈu? e parau anei tei hamanihia i tei hamani ia ˈna e, Aita o ˈna e ite?” Ua faatupu to raua haerea orure hau i te ati—te utua o te pohe mure ore. Hau atu â, ua naea-atoa-hia te nunaa taata taatoa nei no roto mai ia raua, i te hara e te pohe. (Roma 5:12, 18) Ua ino roa ˈtura te nehenehe o te mau ohipa ta te Potera Rahi i poiete.
4. Eaha te mea maitai ta tatou e nehenehe e rave?
4 Teie râ, noa ˈtu to tatou huru taata tia ore, e nehenehe tatou te huaai a te taata hara ra o Adamu e arue ia Iehova ia au i te mau parau a te Salamo 139:14: “E haamaitai au ia oe, ua taa ê hoi to ˈu hamaniraahia: e mea maerehia ta oe mau ohipa, e Iehova, eita hoi e moe ia ˈu.” Auê râ te peapea e ua faaino-roa-hia te ohipa matamua a te Potera Rahi!
Te faarahi ra te Potera i ta ˈna ohipa
5. Nafea te Potera Rahi e faaohipa ˈi i to ˈna aravihi?
5 Auaa râ, aita te aravihi o to tatou Poiete ei Potera i faaea i nia i te hamaniraa o na taata matamua. Te na ô maira te aposetolo Paulo e: “Eiaha na râ, e tera ra taata e, o vai hoi oe a mârô atu i te Atua? E parau atu anei te mea hamanihia i tei hamani ia ˈna ra e, Eaha oe i na reira ˈi i te hamani ia ˈu nei? Eita anei e au i te potera ia hamani i te tahi farii no te mea maitai, e te tahi farii no te mea ino, i te pueraa repo hoê ra?”—Roma 9:20, 21.
6, 7. (a) Nafea to te taata e rave rahi i teie mahana maitiraa e ia hamanihia ratou no te mea ino? (b) Nafea te feia parau-tia e hamanihia ˈi no te mea maitai?
6 Oia, e hamanihia vetahi mau ohipa a te Potera Rahi no te mea maitai, e vetahi no te mea ino. Te feia e maiti ra i te pee i te ao nei o te topa hohonu noa ˈtura i roto i te huru paieti ore, te hamanihia ra ïa ratou e ia faataa-roa-hia ˈtu ratou no te haamouraa. Ia haere mai te Arii hanahana ra o Iesu Mesia no te haava, o te mau taata etaeta atoa ïa e au i te puaaniho e i te mau farii ino te “rave i te pohe mure ore,” mai ta te Mataio 25:46 e parau ra. Area “te feia parau-tia” e au i te mamoe ra, tei hamanihia no te mea “maitai,” e fanaˈo ïa i “te ora mure ore.”
7 Ma te haehaa, ua farii taua feia parau-tia ra ia hamanihia ratou e te Atua. Ua haere ratou na te eˈa o te Atua o te aratai i te ora. Ua auraro ratou i te aˈoraa i roto i te Timoteo 1, 6:17-19 (MN): “Ia haamau i to [outou] tiaturiraa, eiaha i nia i te mau taoˈa papu ore, i nia râ i te Atua, o tei horoa hua mai i te mau mea atoa na tatou no te faaoaoa ia tatou.” Ua rohi ratou i te “hamani maitai, ia rahi te mau ohipa maitatai, ia horoa haere, ia ineine i te opere, ma te faaherehere maite i te hoê niu maitai no ratou iho a muri aˈe, ia mau papu ia ratou te ora mau.” Te hamanihia ra ratou e te parau mau a te Atua e te faatupu ra i te faaroo aueue ore i roto i te faanahoraa a Iehova na roto ia Iesu Mesia, o tei “horoa ia ˈna iho ei hoo [“aifaito,” MN]” no te faahoˈi mai i te mau mea atoa i erehia na roto i te hara a Adamu. (Timoteo 1, 2:6) No reira, e tia ia tatou ia pee ma te aau tae i te aˈoraa a Paulo e “faa-taata-apî [ia tatou], o tei faahouhia [hamanihia] i te ite [“papu,” MN] ra, mai te huru atoa o tei hamani ia ˈna ra”!—Kolosa 3:10.
Eaha te huru farii tatou e riro mai ai?
8. (a) Na te aha e faataa eaha te huru farii te hoê taata e riro mai ai? (b) Eaha na mea e piti o te hamani i te hoê taata?
8 Na te aha e faataa eaha te huru farii te hoê taata e riro mai ai? To ˈna ïa huru e to ˈna haerea. Na mua, e faataahia te reira e te mau hiaai e te mau manaˈo o te mafatu. Teie ta te Arii paari ra o Solomona i parau: “Te imi ra te [“mafatu,” MN] taata i to ˈna haerea; na Iehova râ oia e aratai.” (Maseli 16:9) A piti, e faataahia te reira e te mau mea e faaroohia e e itehia, te mau amuimuiraa e te mau mea e farereihia. E mea faufaa mau â ïa ia pee tatou i teie aˈoraa: “O tei amui atoa to ˈna haerea i to te feia paari ra, e paari atoa ïa; o tei amui râ i te feia maamaa ra, e pohe ïa.” (Maseli 13:20) Mai ta te Petero 2, 1:16 e faaara maira ia tatou, eiaha tatou e pee i “te fabula i faatupuhia e te paari ra,” aore ra i “te mau aai i hamanihia e te taata,” ia au i te huriraa Katolika Roma a Knox. Oia atoa te mau haapiiraa e te mau oroa e rave rahi a te Amuiraa faaroo Kerisetiano apotata.
9. Nafea tatou e farii maitai ai ia hamanihia tatou e te Potera Rahi?
9 Ia au i te huru ta tatou e faaite, e nehenehe te Atua e hamani ia tatou. E nehenehe tatou e faahiti faahou i te pure a Davida ma te haehaa i mua ia Iehova e: “E hiˈopoa mai oe ia ˈu, e te Atua, ia ite hoi oe i tau aau; e tamata hua mai ia ˈu, e ia ite oe i tau manaˈo: e hiˈo mai, e eiaha ei haamainaina to roto ia ˈu ia oe ra. E aratai oe ia ˈu i te eˈa e tia i te vai-maite-raa te maitai ra.” (Salamo 139:23, 24) Te rave ra Iehova e ia porohia te poroi o te Basileia. Ua farii maitai to tatou mafatu i te parau apî maitai e i ta ˈna mau faaueraa hau. Na roto i ta ˈna faanahonahoraa, ua horoa mai oia na tatou i te mau haamaitairaa e rave rau i taaihia i te pororaa i te parau apî maitai; e rave maite e e poihere anaˈe ïa i te reira.—Philipi 1:9-11.
10. Nafea tatou ia tutava i te pee i te mau porotarama i te pae varua?
10 Mea faufaa roa ia haapao tamau maite tatou i te Parau a te Atua, na roto i te hoê porotarama taioraa Bibilia i te mau mahana atoa e te faariroraa i te mau Papai e te taviniraa a Iehova ei niu no te tauaparauraa e to tatou utuafare e to tatou mau hoa. I roto i te porotarama haamoriraa poipoi e ravehia ra i nia i te airaa maa e te fetii o te Betela taitahi e te mau pǔpǔ mitionare a te mau Ite no Iehova, te vai atoa ra i tera e tera hebedoma te hoê taioraa poto o te Bibilia aore ra o te Buka matahiti apî. E nehenehe anei to outou utuafare e faanaho atoa mai te reira? E fanaˈo tatou paatoa i te mau haamaitairaa, na roto i to tatou apitiraa ˈtu i roto i te amuiraa Kerisetiano, i roto i ta tatou mau putuputuraa, e na roto iho â râ i to tatou apitiraa i roto i te haapiiraa o Te Pare Tiairaa i te mau hebedoma atoa!
Hamanihia no te faaruru i te mau tamataraa
11, 12. (a) Nafea tatou e nehenehe ai e faaohipa i te aˈoraa a Iakobo no nia i te mau tamataraa i roto i to tatou oraraa i te mau mahana atoa? (b) Nafea te mea i farereihia e Ioba e faaitoito ai ia tatou ia tapea i te taiva ore?
11 I roto i to tatou oraraa i te mau mahana atoa, e vaiiho te Atua i te tahi mau tupuraa ia vai noa, mea fifi paha te tahi pae no tatou. Eaha ïa to tatou manaˈo e tia ˈi? Mai ta te Iakobo 4:8 e aˈo maira, eiaha roa ˈtu tatou ia tahiti roa, ia haafatata ˈtu râ tatou ia ˈna, ma te tiaturi ia ˈna ma to tatou mafatu taatoa, ia papu tatou e ia ‘haafatata ˈtu tatou ia ˈna, na ˈna e haafatata mai ia tatou.’ Parau mau, e tia ia tatou ia faaruru i te mau ati e te mau tamataraa, te faatiahia nei râ te reira no te hamani ia tatou, e faahopearaa oaoa ïa te tupu mai. Te haapapu maira te Iakobo 1:2, 3 [MN] ia tatou e: “E au mau taeae ra, ia roohia outou e te [tamataraa] e rave rahi te huru ra, a parau outou e, e mea oaoa anaˈe ïa. Ua ite hoi outou e, na taua tamataraa i [te huru maitai o] to outou faaroo ra e faatupu i te faaoromai tamau.”
12 Te na ô atoa ra o Iakobo e: “Eiaha roa ei taata [tamatahia] e parau e, Ua [tamatahia] vau e te Atua, e ore roa hoi te Atua e [tamatahia] i te ino, e ore roa hoi oia e [tamata] i te taata. Ua [tamatahia] râ te taata ia faahahau-ê-hia, e ia riro noa ˈtu i to ˈna iho hinaaro tia ore.” (Iakobo 1:13, 14; MN) E nehenehe tatou e faaruru e rave rahi tamataraa huru rau, e mai tei itehia i nia ia Ioba, e tuhaa ta te reira e rave i roto i te hamaniraa ia tatou. Te haapapu rahi maira te mau Papai ia tatou i roto i te Iakobo 5:11 [MN] e: “Inaha hoi tatou, te parau nei tatou e, e [oaoa] te feia i tamau maite i te faaoromai. Ua ite outou i te faaoromai o Ioba ra, e ua ite hoi outou i ta [Iehova] i rave i te hopea ˈˈe; e ua î [Iehova] i te aroha, e te hamani maitai rahi.” Ei mau farii i roto i te rima o te Potera Rahi, ia tapea ïa tatou i to tatou taiva ore i te mau taime atoa, ma te tiaturi e au i to Ioba ra ei faahopearaa!—Ioba 2:3, 9, 10; 27:5; 31:1-6; 42:12-15.
E hamani anaˈe i ta tatou mau tamarii
13, 14. (a) Afea te mau metua e haamata ˈi i te hamani i ta ratou mau tamarii, e eaha te faahopearaa? (b) Eaha te mau faahopearaa oaoa ta outou e nehenehe e faahiti mai?
13 E nehenehe te mau metua e apiti i roto i te hamaniraa i ta ratou mau tamarii, mai to ratou aruaruraa mai â, e e riro mai ïa ratou ei mau taurearea faahiahia e tapea maite i to ratou taiva ore! (Timoteo 2, 3:14, 15) E parau mau iho â râ ia uˈana roa te mau tamataraa. Tau matahiti aˈenei, a tupu ai te hamani-ino-raa uˈana i te hoê fenua no Afirika, te haapao ra te hoê utuafare o te nehenehe e tiaturihia i te neneiraa huna o Te Pare Tiairaa i roto i te hoê vairaa tauihaa i muri mai. Ua haere maira te mau faehau i te hoê mahana i roto i te aroâ e imi na te mau fare atoa i te mau tane apî no te faaô i roto i te nuu. E taime â to na tamaroa apî e piti o taua utuafare ra no te tapuni, e nehenehe râ hoi te mau faehau e ite i te pae hopea i te matini neneiraa. E nehenehe ïa te utuafare taatoa e haamauiuihia aore ra e haapohe-atoa-hia. Nafea ïa? Ua faahiti aˈera na tamaroa e piti ma te mǎtaˈu ore i te Ioane 15:13: “Ia horoa te taata i to ˈna iho ora no to ˈna ra mau taua, aita roa e taata aroha ê atu i tei reira.” Ua onoono raua e faaea noa i roto i te piha rahi. E ite mai ïa te mau faehau ia raua e mea papu e e haamauiui-ino-hia aore ra e haapohehia raua ia patoi raua i te faaô i roto i te nuu. Eita ïa ratou e imi faahou. E ora mai ïa te matini neneiraa e te toea o te utuafare. Teie râ, ua tupu te hoê mea faahiahia roa. Inaha, aita te mau faehau i haere i ǒ ratou ra, i ǒ vetahi ê râ! Ua ora mai taua mau farii taata ra i hamanihia no te mea maitai ra, oia atoa te matini neneiraa, no te opere-tamau-noa-raa i te maa pae varua i te tau au ra. I teie nei, te tavini nei hoê o na tamaroa e piti e to ˈna tuahine i te Betela; te faaohipa noa ra oia i te matini neneiraa tahito.
14 E nehenehe e haapii i te mau tamarii nafea ia pure, e e pahono mai te Atua i ta ratou mau pure. Ua tupu te hoê hiˈoraa faahiahia roa i roto i te mau haapoheraa i Rwanda. A faaineine ai te tahi mau taata orure hau e haapohe i te hoê tamahine e ono matahiti e to ˈna nau metua i te ofai haapurara, ua pure aˈera te tamahine ma te reo puai e te uˈana ia ora mai ratou no te tavini â ia Iehova. Ua turaihia aˈera taua mau taata ra e vaiiho ia ratou, ma te parau e, “Eita ta matou e nehenehe e haapohe ia outou no teie nei tamahine iti.”—Petero 1, 3:12.
15. Teihea mau mea puai iino ta Paulo i faaara mai?
15 Aita te rahiraa o ta tatou mau tamarii i faaruru aˈenei i te mau huru tupuraa fifi mai tei faahitihia i nia nei, teie râ, e rave rahi mau tamataraa ta ratou e farerei nei i te fare haapiiraa e i roto i te mau totaiete ino i teie mahana: ua parare te parau ino, te peu faufau, te faaanaanataeraa hairiiri, e te faaheporaa a te mau hoa e rave i te mau ohipa iino i te mau vahi e rave rahi. Ua aˈo pinepine noa te aposetolo Paulo ia ara i taua mau mea puai ra.—Korinetia 1, 5:6; 15:33, 34; Ephesia 5:3-7.
16. Nafea te hoê taata e nehenehe ai e riro ei farii maitai?
16 I muri aˈe i to ˈna parauraa e “no te maitai hoi te tahi pae [farii], e no te ino hoi te tahi,” ua na ô o Paulo e: “E teie nei, ia tamâ maite te taata ia ˈna iho i teie nei mau parau, e riro oia ei farii no te maitai, e haamoˈahia, e te au hoi i to te Fatu ra hinaaro, e te nehenehe hoi ia rave i te mau ohipa maitatai atoa ra.” No reira ïa, e faaitoito tatou i ta tatou feia apî ia ara i ta ratou mau amuimuiraa. Ia ‘maue ê ratou i te mau hinaaro o te apîraa ra, e tapi râ i te parau-tia, e te faaroo, e te aroha, e te hau, e te feia atoa e haamori i te Fatu ma te aau mau ra.’ (Timoteo 2, 2:20-22) Mea faufaa roa te hoê porotarama utuafare o te “faatupu i te maitai te tahi i te tahi” no te hamani i ta tatou feia apî. (Tesalonia 1, 5:11; Maseli 22:6) E nehenehe te taioraa e te haapiiraa i te Bibilia i te mau mahana atoa, e te faaohiparaa i te mau papai e tano a te Taiete, e riro ei tauturu maitai.
Te hamaniraa no te taatoaraa
17. Nafea te aˈo e hamani ai ia tatou, e eaha te faahopearaa oaoa e tupu mai?
17 No te hamani ia tatou, e horoa mai o Iehova i te mau aˈoraa no roto mai i ta ˈna Parau e ta ˈna faanahonahoraa. Eiaha roa ˈtu e patoi atu i taua mau aˈoraa a te Atua ra! A farii atu i te reira ma te paari, e a vaiiho e ia hamani te reira ia outou ia faaohipa hoi Iehova ia outou no te mea maitai. Te aˈo maira te Maseli 3:11, 12 e: “Eiaha oe e inoino, e tau tamaiti, i te aˈo a Iehova, eiaha hoi e fatimauu i ta ˈna aˈoraa mai. O tei herehia e Iehova ra, o ta ˈna ïa e aˈo mai, mai te metua e aˈo i te tamaiti ta ˈna e here ra.” Te horoa ra te Hebera 12:6-11 i te tahi atu â aˈoraa e au i ta te hoê metua tane, e: “O ta [“Iehova,” MN] e here ra, o ta ˈna ïa e aˈo . . . Aita roa hoi e aˈo e riro ei mea oaoa i reira ra, e mea oto râ; area i muri aˈe, o te maitai ra ïa o te parau-tia te tupu i taua aˈo ra, i te feia i haamatarohia i te reira.” Te auvaha matamua o taua aˈo ra, o te Parau faaurua ïa a te Atua.—Timoteo 2, 3:16, 17.
18. Eaha ta tatou e haapii i roto i te Luka pene 15 no nia i te tatarahapa?
18 E Atua aroha atoa o Iehova. (Exodo 34:6) Ia tatarahapa mau te hoê taata i te mau hara ino roa ˈˈe, e faaore oia i te reira. E nehenehe atoa te ‘feia i haamâuˈa i ta ratou mau faufaa’ e hamanihia ei mau farii maitatai. (Luka 15:22-24, 32) E ere paha ta tatou mau hara i te mea ino roa mai ta te tamaiti i haamâuˈa i ta ˈna faufaa. E riro noa râ to tatou fariiraa i te mau aˈoraa Bibilia ma te haehaa i te hamani ia tatou no te riro mai ei mau farii no te mea maitai.
19. Nafea tatou e nehenehe ai e riro tamau noa ei mau farii maitatai i roto i te rima o Iehova?
19 I to tatou haapii-matamua-raa i te parau mau, ua faaite tatou i te aau tae mau no te vaiiho e na Iehova e hamani ia tatou. Ua faarue tatou i te mau eˈa o teie nei ao, ua ahu i te huru taata apî, e ua pûpû tatou ia tatou iho e ua bapetizohia ei Kerisetiano. Ua auraro tatou i te aˈoraa i roto i te Ephesia 4:20-24, ia ‘haapae i ta tatou parau i mutaa ihora, i te taata tahito i tei ino i te hinaaro haavare ra, e [“ia ahu i te huru taata apî o tei poietehia ia au i te hinaaro o te Atua ma te parau tia e te taiva ore mau,” MN].’ Ia tamau noa ïa tatou iho i te riro ei mea ohie ia hamanihia i roto i te rima o Iehova, te Potera Rahi, a riro noa ˈi ei mau farii ta ˈna e faaohipa no te mea maitai!
Faahaamanaˈoraa
◻ Eaha te opuaraa a te Potera Rahi no to tatou nei fenua?
◻ Nafea outou e hamanihia ˈi no te mea maitai?
◻ Nafea ta tatou mau tamarii e nehenehe ai e hamanihia?
◻ Nafea tatou ia hiˈo i te aˈo?
[Hohoˈa i te api 10]
E hamanihia anei outou no te mea maitai aore ra e faaruehia anei?
[Hohoˈa i te api 12]
E nehenehe te feia apî e hamanihia mai te aruaruraa mai â