Ta tatou taoˈa i roto i te mau farii repo
“Te farii nei . . . matou i taua taoˈa nei [i roto] i te farii repo nei, [ia riro e no ǒ mai i te Atua ra te puai i hau aˈe i tei matauhia, eiaha ia matou ra].”—KORINETIA 2, 4:7; MN.
1. Nafea te hiˈoraa o Iesu ia faaitoito ia tatou?
A HAMANIHIA ˈI oia e Iehova i nia i te fenua, ua ite roa ˈtu Iesu i te mau paruparu o te huitaata nei. E tia mau â ia faaitoitohia tatou e to ˈna hiˈoraa e tapea maite i te taiva ore! Te na ô maira te aposetolo e: “I parauhia ˈi hoi outou; i pohe atoa hoi te Mesia iho no outou; e ua vaiiho hoi i te [hoê hiˈoraa] na outou, ia pee [maite] outou i to ˈna taahiraa avae.” (Petero 1, 2:21; MN) Na roto i te auraroraa ˈtu i taua hamaniraa ra, ua upootia o Iesu i nia i te ao nei. Ua faaitoito atoa oia i ta ˈna mau aposetolo ia riro ei mau taata e hinaaro i te re. (Ohipa 4:13, 31; 9:27, 28; 14:3; 19:8) Ua horoa oia i te hoê faaitoitoraa rahi i te pae hopea o ta ˈna aparauraa hopea e o ratou! Teie ta ˈna i parau: “I parau atu vau ia outou i teie nei mau parau, ia hauhia to outou ia ˈu nei. E pohe to outou i teie nei ao. E faaitoito râ, ua riro te re o teie nei ao ia ˈu.”—Ioane 16:33.
2. Taa ê atu i te poiri o te ao nei, eaha te maramarama ta tatou e fanaˈo nei?
2 Oia atoa, i muri aˈe i to ˈna faataa-ê-raa i te haapoiriraa a “te atua o teie nei ao” e “te maramarama o te evanelia hanahana,” teie ta te aposetolo Paulo i parau no nia i ta tatou taviniraa faufaa roa: “Te farii nei . . . matou i taua taoˈa nei [i roto] i te farii repo nei, [ia riro e no ǒ mai i te Atua ra te puai i hau aˈe i tei matauhia, eiaha ia matou ra]. Ua ati matou i te pohe, aita râ i apǐapǐ; ua peapea matou, aita râ i ahoaho: ua hamani-ino-hia, aita râ i faarue-roa-hia: ua hurihia i raro, aita râ i pohe roa.” (Korinetia 2, 4:4, 7-9; MN) Noa ˈtu e e mau “farii repo” paruparu tatou, ua hamani maitai te Atua ia tatou na roto i te arai o to ˈna varua, e nehenehe ïa tatou e upootia roa i nia i te ao a Satani.—Roma 8:35-39; Korinetia 1, 15:57.
Te hamaniraa i te Iseraela i tahito ra
3. Nafea to Isaia faataaraa i te hamaniraa i te nunaa ati Iuda?
3 Eita o Iehova e hamani noa i te taata taitahi, i te mau nunaa taatoa atoa râ. Ei hiˈoraa, i to Iseraela i tahito ra auraroraa i te hamaniraa a Iehova, ua ruperupehia ratou. I te pae hopea râ, ua haapaari ratou i roto i te faaroo ore. Ei faahopearaa, ua tuu maira Tei hamani ia Iseraela i te “pohe” i nia ia ratou. (Isaia 45:9) I te senekele 8 H.T.T., ua faaite o Isaia i te hara rahi a Iseraela ia Iehova, a parau ai e: “E Iehova, o oe to matou metua; e araea matou, e na oe matou i hamani: e ohipa anaˈe matou na to rima. . . . Te mau mea atoa i hinaarohia e matou nei, aore ïa i toe i te pau.” (Isaia 64:8-11) Ua hamanihia o Iseraela ei farii i au noa no te haamouraa.
4. Eaha te faahohoˈaraa i horoahia e Ieremia?
4 Hoê senekele i muri iho, a fatata mai ai te mahana titauraa i te utua, ua faaue o Iehova ia Ieremia e rave i te hoê farii repo e e haere i te Peho no Hinoma e te tahi mau taata paari no Ierusalema, e na ô atura e: “Ei reira oe e haaparari ai i taua farii ra i mua i te aro o te feia i haere atoa i to tere ra; a na ô atu ai oe ia ratou, Te na ô maira Iehova sabaota ra, O te huru ïa o teie nei mau taata i te parari ia ˈu, e teie nei oire mai ta ˈna i haaparari i te farii a te potera ra, o tei ore roa e tia ia hamani faahou.”—Ieremia 19:10, 11.
5. Mai te aha te rahi te haavaraa a Iehova i nia ia Iseraela?
5 I te matahiti 607 H.T.T., ua vavahi ihora o Nebukanesa ia Ierusalema e te hiero e hopoi tîtî atura i te mau ati Iuda i ora mai i Babulonia. I muri aˈe râ e 70 matahiti faatîtîraa, ua nehenehe aˈera te mau ati Iuda i tatarahapa e hoˈi e patu faahou ia Ierusalema e ta ˈna hiero. (Ieremia 25:11) Teie râ, i te senekele matamua o to tatou tau, ua faarue faahou â te nunaa i te Potera Rahi, e i te pae hopea, ua taparahi pohe roa ˈtu ratou i te Tamaiti iho a te Atua. I te matahiti 70 T.T., ua faaohipa aˈera te Atua i te Hau puai Rahi no Roma no te faatupu i ta ˈna haavaraa na roto i te haamouraa i te faanahoraa o te mau mea ati Iuda, te vavahiraa ia Ierusalema e ta ˈna hiero. Aita roa ˈtu te rima o Iehova i hamani faahou i te nunaa Iseraela ei mea “moˈa e te nehenehe.”aIsa 64:11
Te hamaniraa i te hoê nunaa i te pae varua
6, 7. (a) Nafea to Paulo faataaraa i te hamaniraa i te Iseraela pae varua? (b) Eaha te numera taatoa o te “farii o te aroha,” e nafea te taioraahia teie numera?
6 Ua hamanihia te mau ati Iuda i farii ia Iesu ei melo no te hoê nunaa apî, oia “te Iseraela” pae varua “o te Atua.” (Galatia 6:16) E tano maitai ïa te parau a Paulo e: “Eita anei e au i te potera ia hamani i te tahi farii no te mea maitai, e te tahi farii no te mea ino, i te pueraa repo hoê ra? Eaha hoi te Atua, ia hinaaro i te faaite i to ˈna riri, e ia itea to ˈna mana i te faaoromairaa roa i te mau farii no te riri i faaauhia no te pohe ra: e ia hinaaro hoi oia i te faaite i te rahiraa o to ˈna maitai, i te mau farii o te aroha i faaau-atea-hia e ana no te ao.”—Roma 9:21-23.
7 I muri iho, ua faaite o Iesu tei faatiahia mai e e maitihia 144 000 “farii o te aroha.” (Apokalupo 7:4; 14:1) I te mea e aita i naeahia teie numera e te Iseraela i te pae tino, ua faaite o Iehova i to ˈna aroha i nia i to te mau nunaa. (Roma 11:25, 26) Ua maraa oioi te numera o te amuiraa Kerisetiano apî. I roto e 30 matahiti, ua “faaite-haere-hia” te parau apî maitai “i te taata atoa i raro aˈe i teie nei raˈi.” (Kolosa 1:23) Ua titau te reira ia haamauhia te mau amuiraa e rave rahi o te tiaau-maitai-hia na te mau vahi atoa.
8. O vai ma te tino aratai matamua, e nafea to teie tino aratai haamauraahia?
8 Ua faaineine o Iesu 12 aposetolo no te riro ei tino aratai matamua, ua faaineine oia ia ratou e vetahi ê atoa no te taviniraa. (Luka 8:1; 9:1, 2; 10:1, 2) I te Penetekose 33 T.T., ua haamauhia te amuiraa Kerisetiano, e i te taime au ra, ua ô atoa maira ‘te mau aposetolo e te [“feia paari,” MN] i Ierusalema’ i roto i te tino aratai. I roto i te hoê area tau maoro, e au ra e ua riro mai te taeae o Iesu o Iakobo, e ere oia i te aposetolo, ei peretiteni. (Ohipa 12:17; 15:2, 6, 13; 21:18) Ia au i te taata tuatapapa aamu ra o Eusèbe, ua riro te mau aposetolo ei tumu taa ê no te hamani-ino-raa e ua purara ratou i te tahi atu mau tuhaa fenua. Ua faanaho-faahou-hia ˈtura ïa te mau melo o te tino aratai.
9. Eaha te ohipa peapea ta Iesu i tohu e e tupu?
9 I te hopea o te senekele matamua, ua haamata ‘te enemi, te Diabolo’ i te ‘ueue i te zizania’ i rotopu i te feia aiˈa e au i te sitona o “te basileia o te [raˈi].” Ua tohu o Iesu e e vaiiho-noa-hia teie tupuraa peapea e tae noa ˈtu i te taime ootiraa i “te hopea o [te faanahoraa o te mau mea].” I reirâ ïa “te feia parau-tia e anaana mai ai [i roto] i te basileia o to ratou ra Metua mai te anaana o te mahana ra.” (Mataio 13:24, 25, 37-43; MN) Afea te reira e tupu ai?
Te hamaniraa i te Iseraela o te Atua i teie mahana
10, 11. (a) Nafea to te Iseraela o te Atua hamaniraahia i teie nei tau? (b) Eaha te mau haapiiraa taa ê i itehia i roto i te Amuiraa faaroo Kerisetiano e i rotopu i te Feia Haapii Bibilia haavare ore?
10 I te matahiti 1870, ua faanaho o Charles Taze Russell i te hoê pǔpǔ taata haapii Bibilia i Pittsburgh, i Pennsylvanie, i te mau Hau Amui no Marite. I te matahiti 1879, ua haamata oia i te nenei i te vea ra parauhia i teie mahana Te Pare Tiairaa i te mau avaˈe atoa. Ua taa oioi aˈera i taua Feia Haapii Bibilia ra, to ratou ïa iˈoa i taua tau ra, e ua farii mai te Amuiraa faaroo Kerisetiano i te mau haapiiraa etene aita i roto i te Bibilia, mai te pohe-ore-raa o te nephe, te po auahi, te vahi tamâraa hara, te hoê atua Toru Tahi, e te bapetizoraa i te aiû.
11 Te mea faufaa roa ˈtu â râ, oia ïa ua haapapu faahou teie feia here i te parau mau Bibilia i te mau haapiiraa faufaa a te Bibilia, mai te taraehara na roto i te tusia a Iesu e te tia-faahou-raa no te ora e a muri noa ˈtu i nia i te hoê fenua paradaiso hau i raro aˈe i te Basileia o te Atua. Hau atu, ua tuuhia te faufaaraa i nia i te faatiaraa e fatata maira o te Atua ra o Iehova ei Fatu Mana hope o te ao taatoa nei. Te tiaturi ra te Feia Haapii Bibilia e e fatata te Pure a te Fatu i te pahonohia: “E to matou Metua i te ao ra, ia raa to oe iˈoa. Ia tae to oe ra hau. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.” (Mataio 6:9, 10) Te hamanihia ra ratou e te varua moˈa o te Atua i roto i te hoê totaiete Kerisetiano e here ra i te hau na te ao nei.
12. Nafea to te Feia Haapii Bibilia taaraa i te faufaaraa o te hoê taio mahana?
12 Na roto i te tuatapapa-hohonu-raa i te Daniela pene 4 e te tahi atu â mau parau tohu, ua papu aˈera i te Feia Haapii Bibilia e ua fatata te Arii Mesia i te vai mai. Ua taa ia ratou e i te matahiti 1914 e hope ai “to te Etene anotau.” (Luka 21:24; Ezekiela 21:26, 27) Ua faarahi oioi aˈera te Feia Haapii Bibilia i ta ratou ohipa, ma te haamau i te mau piha haapiiraa Bibilia (te mau amuiraa i muri iho) e ati noa ˈˈe te mau Hau Amui no Marite. I te omuaraa o te mau matahiti 1900, ua tae roa ta ratou ohipa haapiiraa Bibilia i Europa e i Australasie. Ua tia ˈtura ia faanahonaho maitai i te mau mea.
13. Eaha te tiaraa e au i te ture i noaa mai i te Feia Haapii Bibilia, e eaha te tauturu faahiahia ta te peretiteni matamua a te Taiete i horoa?
13 No te horoa i te hoê tiaraa e au i te ture i te Feia Haapii Bibilia, ua haamanahia te Zion’s Watch Tower Tract Society i te matahiti 1884 i te mau Hau Amui no Marite, e te pu rahi i Pittsburgh, i Pennsylvanie. Ua riro to ˈna mau taata faatere ei Tino Aratai e tiaau ra i te pororaa i te Basileia o te Atua e ati noa ˈˈe te fenua nei. Ua papai te peretiteni matamua a te Taiete, o Charles T. Russell, e ono buka o Te mau tuatapaparaa i te mau Papai (Beretane) e ua rave i te mau tere pororaa rahi. Ua horoa atoa oia i te rahiraa moni ta ˈna i haaputu hou oia a haapii ai i te Bibilia, ei ô no te turu i te ohipa a te Basileia na te ao nei. I te matahiti 1916, a tupu noa ˈi te Tamaˈi Rahi i Europa, ua pohe o Taeae Russell i roto i te pororaa. Ua horoa oia i ta ˈna mau taoˈa atoa no te haaparare i te faaiteraa no nia i te Basileia o te Atua.
14. Nafea to J. F. Rutherford ‘aroraa i te aroraa maitai’? (Timoteo 2, 4:7, MN)
14 Ua riro maira o Joseph F. Rutherford, e haava oia i te hoê taime i Missouri, ei peretiteni. No to ˈna tururaa ma te mǎtaˈu ore i te parau mau Bibilia, ua apiti aˈera te mau upoo faatere haapaoraa a te Amuiraa faaroo Kerisetiano i te feia politita no te ‘faatia i te hamani ino na roto i te ture.’ I te 21 no Tiunu 1918, ua tapeahia o Taeae Rutherford e e hitu tia Haapii Bibilia ê atu, ma te faautuaraa e rave rau 10 aore ra e 20 matahiti fare auri. Ua tia mai te Feia Haapii Bibilia e aro atoa ˈtu. (Salamo 94:20; Philipi 1:7) I te hororaahia te reira i te haavaraa, ua matara mai ratou i te 26 no Mati 1919, e ua faatiamâ-roa-hia ratou i muri iho i te pariraa haavare e e taata orure hau ratou.b Ua riro teie ohipa i tupu ei hamaniraa ia ratou ei mau taata paruru puai i te parau mau. Maoti te tauturu a Iehova, ua tamata ratou i te mau ravea atoa no te upootia i roto i te aroraa i te pae varua no te faaite i te parau apî maitai noa ˈtu te patoiraa a Babulonia Rahi. Te tupu noa ra taua aroraa ra e tae mai i teie matahiti 1999.—A faaau e te Mataio, pene 23; Ioane 8:38-47.
15. No te aha te matahiti 1931 i riro ai ei matahiti faufaa i roto i te aamu?
15 I te roaraa o te mau matahiti 1920 e 1930, ua hamani-noa-hia te Iseraela faatavaihia o te Atua i raro aˈe i te aratairaa a te Potera Rahi. Ua hiti maira te maramarama a te mau Papai i nia i te mau parau tohu, o te faahanahana ïa ia Iehova e o te huti i te ara-maite-raa i nia i te Basileia Mesia o Iesu. I te matahiti 1931, ua oaoa te Feia Haapii Bibilia i te farii i te iˈoa apî, te mau Ite no Iehova.—Isaia 43:10-12; Mataio 6:9, 10; 24:14.
16 e te tumu parau i te api 19. Afea te naearaahia te numera taatoa o na 144 000, e eaha te haapapuraa e vai ra?
16 I te mau matahiti 1930, e au ra e ua naeahia te numera o te ‘feia i parauhia, e te maitihia, e te haapao maitai,’ oia hoi na 144 000. (Apokalupo 17:14; hiˈo i te tumu parau i te api 19.) Aita tatou i ite ehia melo faatavaihia tei haaputuputuhia i te senekele matamua e ehia to te “zizania” i te roaraa o te mau senekele poiri o te ohipa apotata rahi a te Amuiraa faaroo Kerisetiano. I te matahiti 1935 râ, te vai ra e 52 465 taata poro na te ao nei, e te hoê faito e 56 153, tei faaite i to ratou tiaturiraa e ora i nia i te raˈi na roto i te raveraa i te mau taoˈa taipe i te oroa Haamanaˈoraa. Eaha ïa te tiaturiraa o te taata e rave rahi e tia â ia haaputuputuhia?
“Inaha e feia rahi roa”
17. Eaha te hoê ohipa faufaa i tupu i te matahiti 1935?
17 I te hoê tairururaa i tupu mai te 30 no Me e tae atu i te 3 no Tiunu 1935, i te oire no Washington, i te mau Hau Amui no Marite, ua hohora o Taeae Rutherford i te hoê oreroraa parau faufaa roa, teie te upoo parau, “Te nahoa rahi.”c E fa mai teie pǔpǔ “e ore roa e pau ia taio” a hope ai te tapaoraa o na 144 000 o te Iseraela pae varua. E faaohipa atoa ratou i te faaroo i roto i te mana taraehara o “te toto o te Arenio” ra o Iesu, e e pûpû i te hoê taviniraa moˈa i roto i te hiero haamoriraa o Iehova. Ei pǔpǔ, e “haere [ora] mai [ratou] mai roto mai i te ati rahi,” no te fanaˈo i te fenua paradaiso i reira ‘e ore roa ˈi te pohe.’ Tau matahiti na mua ˈtu i taua tairururaa ra, ua faataahia teie pǔpǔ mai te mau Ionadaba.—Apokalupo 7:9-17; 21:4; Ieremia 35:10.
18. Nafea te matahiti 1938 i te riroraa ei matahiti faufaa roa?
18 Ua riro te matahiti 1938 ei matahiti faufaa roa no te faataa maitai i na pǔpǔ e piti. I roto i te mau Pare Tiairaa o te 15 no Mati e te 1 no Eperera 1938 (Beretane), te vai ra na haapiiraa e piti tuhaa “Ta ˈna nǎnǎ” e ua faataa-maitai-hia te parahiraa taotiahia o te toea faatavaihia e o to ratou mau hoa, te feia rahi roa. I muri iho, i roto i te mau numera o te 1 e te 15 no Tiunu (Beretane), ua tuatapapahia te mau tumu parau haapiiraa no nia i te “Faanahonahoraa,” i niuhia i nia i te Isaia 60:17. Ua titauhia te mau amuiraa atoa ia ani i te Tino Aratai ia nomino i te tahi mau tavini, o te horoa mai ïa i te hoê faanahoraa teotaratia maitai atu â i haamauhia e te Atua. Ua na reira te mau amuiraa.
19 e te nota i raro i te api. Na te aha e haapapu ra e te haaputuputu-rahi-noa-hia ra te mau “mamoe ê atu” hau atu i te 60 matahiti i teie nei?
19 Teie ta te tabula i roto i te Buka matahiti a te mau Ite no Iehova 1939 (Beretane) i parau: “Mea iti te mau pǐpǐ faatavaihia a Iesu Mesia i te fenua nei i teie nei, e e ore roa ˈtu to ratou numera e maraa. Ua faataahia ratou i roto i te mau Papai mai ‘te toea’ o te huaai a Ziona, te faanahonahoraa a te Atua. (Apo. 12:17) Te haaputuputu nei te Fatu i ta ˈna mau ‘mamoe ê atu,’ o te riro mai ei ‘nahoa rahi.’ (Ioa. 10:16) Te feia e haaputuputuhia ra i teie nei, e mau hoa ïa ratou no te toea, o te ohipa amui ra e o ratou. Mai teie atu nei, e rahi mai te mau ‘mamoe ê atu’ e tae noa ˈtu i te taime e putuputu ai te ‘nahoa rahi.’” Ua hamanihia te toea faatavaihia no te haapao i te haaputuputuraa o te feia rahi roa. E tia atoa i teie nei feia ia hamanihia i teie nei.d
20. Eaha te mau tauiraa i te pae o te faanahonahoraa i ravehia mai te matahiti 1942 mai â?
20 I te avaˈe Tenuare 1942, a tupu uˈana ˈi te Piti o te Tamaˈi Rahi, ua pohe o Joseph Rutherford e na Nathan Knorr i mono mai ia ˈna ei peretiteni. Te haamanaˈo maitai ra te toru o te peretiteni a te Taiete i to ˈna haamauraa i te mau haapiiraa teotaratia i roto i te mau amuiraa e te Haapiiraa no Gileada no te faaineine i te mau mitionare. I te putuputuraa matahiti a te Taiete i te matahiti 1944, ua faaara oia e ua hiˈo-faahou-hia te haapueraa ture a te Taiete ia niuhia te tiaraa melo eiaha i nia i te mau taoˈa materia, i nia râ i te huru maitai i te pae varua. I roto i na matahiti e 30 i muri iho, ua maraa te numera o te mau rave ohipa i roto i te pororaa mai te 156 299 i nia i te 2 179 256 na te ao nei. I te roaraa o te mau matahiti 1971-1975, ua titauhia te tahi atu â mau tauiraa i te pae o te faanahonahoraa. E ere na te hoê taata e peretiteni ra e tiaau faahou i te ohipa a te Basileia na te fenua atoa. Ua faarahihia te mau melo faatavaihia o te Tino Aratai i nia i te 18, o te taui noa i te peretiteni, fatata te afaraa tei faaoti i ta ratou hororaa i te fenua nei.
21. Eaha te mea e au ai te Basileia i te mau melo o te nǎnǎ iti?
21 Ua hamanihia te toea o te nǎnǎ iti na roto e rave rahi ahuru matahiti tamataraa. Ua faaitoitohia ratou, a fanaˈo ai i ‘te faaiteraa [papu maitai] a te varua.’ Ua parau o Iesu ia ratou e: “O outou te feia e tia i pihai iho ia ˈu i tau mau atiraa nei. E [“fafau vau i te hoê faufaa ia outou, mai ta to ˈu Metua i fafau i te hoê faufaa ia ˈu, no te hoê basileia,” MN]; ia amu atoa outou e ia inu hoi i ta ˈu ra amuraa maa i to ˈu ra basileia, e ia parahi i nia i te terono i te haavaraa i na opu tino ahuru ma piti o Iseraela ra.”—Roma 8:16, 17; Luka 12:32; 22:28-30.
22, 23. Nafea te nǎnǎ iti e te mau mamoe ê atu e hamanihia ˈi?
22 A iti mai ai te numera o te toea faatavaihia i te varua i te fenua nei, ua horoahia e na te mau taeae feruriraa paari o te feia rahi roa e rave i te tiaauraa pae varua fatata o te taatoaraa o te mau amuiraa na te ao nei. E a faaoti ai te mau Ite ruhiruhia hopea i faatavaihia i ta ratou hororaa i te fenua nei, ua haapii-maitai-hia ïa te mau tamaiti huiarii (sa·rimʹ) o te mau mamoe ê atu no te rave i te mau hopoia faatereraa ei pǔpǔ raatira i te fenua nei.—Ezekiela 44:3, MN; Isaia 32:1.
23 Te hamani-noa-hia ra te nǎnǎ iti e te mau mamoe ê atu ei farii no te mea maitai. (Ioane 10:14-16) Noa ˈtu e te tiaturi nei tatou i “te raˈi apî” aore ra i “te fenua apî,” ia farii ïa tatou ma te mafatu taatoa i te aniraa a Iehova: “E oaoa . . . outou e ouˈauˈa noa i te oaoa e a muri noa ˈtu, i ta ˈu e rave nei: inaha hoi te faariro nei au ia Ierusalema ei ouˈauˈaraa, e to ˈna ra taata ei oaoaraa.” (Isaia 65:17, 18) Ia tavini noa ïa tatou, te taata paruparu nei, ma te haehaa o te hamanihia ra e “te puai i hau aˈe i tei matauhia”—oia te puai o te varua moˈa o te Atua!—Korinetia 2, 4:7, MN; Ioane 16:13.
[Nota i raro i te api]
a Ia faaara-atoa-hia te Amuiraa faaroo Kerisetiano taiva, e faahohoˈa ra ia Iseraela i tahito ra, i taua haavaraa a Iehova ra.—Petero 1, 4:17, 18.
b I muri iho, ua tapeahia te Haava ra o Manton, te hoê Katolika Roma i patoi i te tuu i te Feia Haapii Bibilia noa ˈtu e e aufauhia te tahi tuhaa moni, no te mea ua farii oia i te mau petaraa moni.
c Te faahiti ra te Huriraa a te ao apî o te mau Papai Heleni Kerisetiano (Beretane), i matara mai i te matahiti 1950, i te parau ra “feia rahi roa” ei huriraa maitai aˈe o te parau Heleni faauruahia.
d I te matahiti 1938, e 73 420 taata tei tae i te oroa Haamanaˈoraa na te ao nei, e 39 225 taata—oia hoi e 53 % o tei tae mai—tei rave i te mau taoˈa taipe. I te matahiti 1998, ua maraa te numera o te feia i tae mai i nia i te 13 896 312, e 8 756 noa tei rave i te mau taoˈa taipe, te hoê ïa faito au noa iti mai i te 1 taata faatavaihia no na 10 amuiraa atoa.
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ A auraro ai oia i te hamaniraa a to ˈna Metua, nafea to Iesu riroraa ei Hiˈoraa no tatou?
◻ Eaha te hamaniraa i ravehia i nia ia Iseraela i tahito ra?
◻ Nafea to ‘te Iseraela o te Atua’ hamaniraahia e tae roa mai i teie nei?
◻ No teihea tapao i hamanihia ˈi te mau “mamoe ê atu”?
[Tumu parau tarenihia i te api 18]
Hamaniraa hau i roto i te Amuiraa faaroo Kerisetiano
Teie ta te hoê vea a te Associated Press no Ateno, i Heleni, i tapao no nia i te upoo faatere i nomino-apî-hia o te Ekalesia Orthodoxe Heleni: “E titauhia ia ˈna ia riro ei vea no te hau. E au râ te raatira o te Ekalesia Orthodoxe Heleni i te hoê tenerara e faaineine ra i te aro.
“‘Ua ineine matou, ia titauhia, i te haamanii i te toto e i te rave i te mau haapaeraa. Te pure nei matou, te ekalesia, no te hau . . . Te haamaitai nei râ matou i te mau mauhaa tamaˈi moˈa ia titauhia,’ o ta te Arii epikopo ra o Christodoulos ïa i parau aita i maoro aˈenei i te mahana moˈa o te Afai-tino-raahia o Maria Peata, o te haapao-atoa-hia ei mahana o te nuu Heleni.”
[Tumu parau tarenihia i te api 19]
“Aita e apiti hau!”
I te opereraa parau tuite i Gileada i te matahiti 1970, ua parau o Frederick Franz, te mono peretiteni o te Taiete Watch Tower i taua tau ra, i te feia haapii e e nehenehe ratou, te mau mamoe ê atu e tiaturi ra e ora i te fenua nei, e bapetizo i te hoê taata e melo paha no te toea faatavaihia. Oia mau anei? Ua faataa oia e e mamoe ê atu o Ioane Bapetizo, e ua bapetizo oia ia Iesu e vetahi o te mau aposetolo. I muri iho, ani atura oia e te vai noâ ra anei te tahi piiraa no te haaputuputu i te tahi atu â apiti hau no te toea. “Aita, aita e apiti hau!” o ta ˈna ïa i parau. “Ua hope taua piiraa ra i te mau matahiti 1931-1935! Aita e apiti hau. O vai ma ïa teie mau taata iti i apiti apî mai o te rave ra i te mau taoˈa taipe i te oroa Haamanaˈoraa? Mai te peu e e no te toea ratou, e mau taata mono ïa ratou! E ere ratou i te mau apiti hau i te feia faatavaihia, e mono râ i tei taiva.”
[Hohoˈa i te api 15]
Te haafaufaa nei tatou i ta tatou taoˈa o te taviniraa!
[Hohoˈa i te api 16]
Ua riro o Iseraela i tahito ra ei farii e au no te haamouraa