VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w99 15/1 api 5-9
  • E pee maite anaˈe i te eˈa o te Atua o te aratai i te ora

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E pee maite anaˈe i te eˈa o te Atua o te aratai i te ora
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • O Iesu Mesia—Te eˈa, te parau mau, e te ora
  • A ara ia tia to outou haerea
  • “Teie te eˈa: e na reira i te haere”
  • Mau tairururaa putapû mau o tei faateitei i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Orometua haapii i te Parau a te Atua—Faaitoitohia ia rave i ta ratou ohipa faauehia
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • E noaa te oaoa i te feia e rave i te Parau a te Atua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • Te fatata roa maira te Tairururaa 1998-1999 “E aratai te eˈa o te Atua i te ora”!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
w99 15/1 api 5-9

E pee maite anaˈe i te eˈa o te Atua o te aratai i te ora

Mea rahi ta te mau tairururaa “E aratai te eˈa o te Atua i te ora” e nehenehe e horoa i te feia o te hinaaro ra e tavini i te Atua! Ua parau te hoê tia no nia i te tairururaa e “e taime oaoa no te haapii, no te faaitoito, e no te maramarama.”

UA PARAU te tahi atu â tia e “mea rahi te mau ohipa te nehenehe e oaoa, e feruri hohonu, e e farii maitai.” I teie nei, e hiˈo mai tatou i te porotarama iho.

O Iesu Mesia—Te eˈa, te parau mau, e te ora

O te tumu parau ïa o te mahana matamua o te tairururaa. (Ioane 14:6) Ua faahiti mai te oreroraa parau matamua i te fa o ta tatou tairururaa: ia ite hau atu â tatou no nia i te huru oraraa maitai roa ˈˈe, te eˈa o te Atua. Te haapii nei o Iehova i to ˈna nunaa nafea ia pee i to ˈna mau eˈa. Te na reira nei oia na roto i te arai o te Bibilia, “te tavini haapao maitai e te paari,” e te varua moˈa. (Mataio 24:45-47; Luka 4:1; Timoteo 2, 3:16) Auê ïa haamaitairaa rahi ia haapiihia tatou e te Arii o te ao taatoa!

Ma te pee noa i te tumu parau o taua mahana ra, teie te oreroraa parau tumu: “Te hoo o te Mesia—Te eˈa o te faaoraraa a te Atua.” Mea faufaa mau â ia haapao tatou te tuhaa a Iesu Mesia i roto i te opuaraa a Iehova, a pee ai tatou i te eˈa o te Atua. Ua parau te taeae orero e: “Mai te peu aita te hoo a Iesu Mesia, aita hoê aˈe taata, noa ˈtu to ˈna mau tiaturiraa aore ra ta ˈna mau ohipa, e nehenehe e fanaˈo i te ora mure ore no ô mai i te Atua ra.” I muri iho, ua faahiti o ˈna i te Ioane 3:16, o te parau ra e: “I aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa i te horoa mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi, ia ore ia pohe te faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore.” E titau te faaroo i roto i te tusia hoo a Iesu Mesia ia noaa ia tatou te ite papu o te parau mau. E tia atoa ia tatou ia pûpû i to tatou ora no Iehova, ma te bapetizo i roto i te pape, e ma te ora ia au i te hiˈoraa ta Iesu i vaiiho mai.—Petero 1, 2:21.

Ua haamata te tuhaa o te avatea e te oreroraa parau “Eita roa ˈtu te eˈa o te here e mou.” Ua tuatapapahia te tatararaa putapû mau a Paulo no nia i te here, tera irava e tera irava i roto i te Korinetia 1, 13:4-8. Ua faahaamanaˈohia i te feia o tei putuputu mai e ua riro te here ma te haapae ia ˈna iho ei tapao o te Kerisetianoraa e tae noa ˈtu te here i te Atua e i to ratou taata-tupu o te riro hoi ei tuhaa faufaa roa o te haamoriraa fariihia e Iehova.

I muri iho, ua vauvauhia te hoê oreroraa parau tatuhaahia teie hoi te upoo parau: “E te mau metua—A haapii i te eˈa o te Atua i ta outou mau tamarii.” E nehenehe te mau metua e tauturu i ta ratou mau tamarii ia tavini i te Atua ma te horoa i te hiˈoraa maitai na roto i te taioraa e te haapiiraa i ta ˈna ra parau. E nehenehe ta ratou e haapii i te parau mau i ta ratou mau tamarii i roto i te haapiiraa utuafare, ma te faanaho i te reira ia nehenehe te mau hiaai o te utuafare e haamahâhia. Mea faufaa atoa ia tauturu i te mau tamarii ia apiti i roto i te mau ohipa a te amuiraa e i roto atoa i te taviniraa. Noa ˈtu e mea fifi roa ia faariro i te mau tamarii ei feia e mǎtaˈu i te Atua i roto i teie ao iino, e horoa mai râ te reira e rave rahi mau haamaitairaa.

I muri aˈe i teie oreroraa parau tatuhaahia, ua vauvauhia te tumu parau ra “A vaiiho ia Iehova ia ohipa i nia ia outou no te mea maitai.” Mai te hoê potera o te ohipa ra i nia i te hoê auˈa araea, te ohipa ra te Atua i nia i te feia o te hinaaro ra e tavini ia ˈna. (Roma 9:20, 21) Te na reira ra oia ma te horoa i te aˈoraa i roto i ta ˈna ra parau e na ta ˈna faanahonahoraa. E tauturu o Iehova ia tatou ia faaohipa maitai i to tatou ite mai te peu e e haavata tatou ia tatou iho, e pahono tatou i te mau titauraa, e e vaiiho tatou na Iehova e aratai i to tatou mau taahiraa avae.

Ua apee mai te hoê tuhaa anaanatae roa o te porotarama—“Te taviniraa i roto i te ohipa mitionare.” E 2 390 tavini Kerisetiano teie e tavini nei ei mitionare na te ao nei i na 148 fenua. Te faaite ra ratou i te hoê hiˈoraa nehenehe i te pae o te taiva-ore-raa e te itoito e te mauruuru roa ra ratou i ta ratou tuhaa taviniraa i roto i te fenua ěê. I roto i teie tuhaa o te porotarama i te mau tairururaa nunaa ua paraparau te mau mitionare no nia i te mau fifi e te haamaitairaa o te oraraa mitionare.

Teie te upoo parau o te oreroraa parau hopea o te mahana matamua “Te vai ra anei te ora i muri aˈe i te pohe?” Ua haamaere teie uiraa i te huitaata e rave rahi tausani matahiti i teie nei. Ua feruri te mau taata o te mau tuhaa atoa o te totaiete no nia i teie tumu parau. E e rave rahi mau pahonoraa i manaˈo-noa-hia. Ua rau te mau pahonoraa mai te mau peu tumu e te mau tiaturiraa atoa a te mau taata e tuu maira i te reira. Mea titauhia râ ia ite te taata i te parau mau.

No reira, ua faaara te taeae orero i te neneiraa o te buka rairai apî 32 api Eaha te tupu i nia ia tatou ia pohe tatou? Te faataa ra teie buka rairai nafea te haapiiraa o te pohe-ore-raa o te nephe i te faraa mai e nafea te reira i riro mai ai ei haapiiraa tumu a te rahiraa o te mau haapaoraa atoa o teie nei ao i teie mahana. Na roto i te hoê faaneheneheraa maramarama maitai e te ohie, te tuatapapa ra oia i te mea ta te Bibilia e parau ra no nia i te nephe, te tumu e pohe ai tatou, te mea e tupu i nia ia tatou ia pohe tatou. Te faataa atoa ra te buka rairai i te tiaturiraa e vai ra no tei pohe e no te feia e ora nei. Auê ïa haamaitairaa teie buka no te feia e imi ra i te parau mau i te mau vahi atoa!

A ara ia tia to outou haerea

E tumu parau tano maitai teie no te piti o te mahana tairururaa! (Ephesia 5:15) Ua niuhia te porotarama o te poipoi i nia i te ohipa pororaa e faariroraa i te taata ei pǐpǐ. I muri aˈe i te tauaparauraa i te irava mahana, ua vauvauhia te oreroraa parau “E tauturu anaˈe i te taata ia haere na nia i te eˈa e tae atu ai i te ora.” Mea faufaa ia pee i te hoê haerea maitai, ia rave anaˈe tatou i teie ohipa, a haamanaˈo ai e e haamaitairaa e e hopoia atoa te hopoiraa i te parau mau na vetahi ê. I te senekele matamua o to tatou tau, ua patoi te rahiraa o te taata i te Parau a te Atua. Teie nei râ, noa ˈtu te patoiraa, ‘ua faaroo anaˈe te feia i haapaohia [“aau farii maitai e au,” MN] no te ora mure ore ra.’ (Ohipa 13:48, 50; 14:1-5) Hoê â huru tupuraa i teie mahana. Noa ˈtu e rave rahi taata e patoi ra i te parau mau o te Bibilia, te tamau noa râ tatou i te imi i te mau taata o te farii mai.—Mataio 10:11-13.

Ua tauaparau te tumu parau i muri iho no nia i te tautooraa ia farerei ia vetahi ê no te faaite ia ratou i te parau ora. I te mea e mea fifi roa ia farerei i te taata i ǒ ratou i teie nei, e tia ia tatou ia faaohipa i te mau ravea atoa e te aravihi ia raeahia te rahiraa o te taata e te poroi o te Basileia. I roto e rave rahi mau fenua, te manuïa nei te tahi feia poro i te parau apî maitai i te faaohiparaa i te niuniu paraparau e te pororaa i roto i te mau tuhaa fenua tapihooraa, ua raea ïa ia ratou te mau taata e mea fifi ia farerei.

Ua haamatara mai te oreroraa parau “E haapii anaˈe i te mau pǐpǐ i te mau mea atoa ta te Mesia i faaue mai” i te faufaaraa ia riro tatou ei taata aravihi i roto i ta tatou taviniraa. E aravihi roa ˈtu â tatou ia haapii mai tatou na roto ia vetahi ê i te faaineineraa maitatai ta tatou e fanaˈo ra i roto i te mau putuputuraa o te amuiraa. A riro ai tatou ei taata aravihi i te haapii, e rahi roa ˈtu â to tatou oaoa e to tatou mauruuru i roto i ta tatou ohipa tautururaa i te taata ia haapii i te parau mau a te Bibilia.

Ua hope te tuhaa o te poipoi ma te hoê oreroraa parau no nia i te auraa o te pûpûraa ia ˈna iho e te bapetizoraa. Ua haamatara mai te taeae orero i te hoê manaˈo oia hoi mai te peu e e tiaturi mau tatou i te Atua e e tutava tatou i te rave i to ˈna hinaaro, e haamaitai e e tauturu o ˈna ia tatou. Ua papai te hoê taata paari e: “Eiaha e haamoe i [“te Atua,” MN] i to oe atoa ra mau haerea; e na ˈna e faaite ia oe i to oe ra mau haerea.” (Maseli 3:6) Ua haapapu mai te bapetizoraa oaoa mau e ua haamata e rave rahi mau taata i te pee i te huru oraraa a te Atua.

I muri aˈe i te taime faafaaearaa, ua haamata te tuhaa o te avatea e te oreroraa parau “E tavini anaˈe no te fanaˈo i te ora aita e hopearaa.” E tupu mau â te opuaraa a te Atua oia hoi ia ora te mau taata parau-tia i nia i te fenua nei e a muri noa ˈtu. Auê te tano mau, inaha, te niu ra tatou i to tatou nei feruriraa, ta tatou mau opuaraa, e mau tiaturiraa i nia i te taviniraa a Iehova no te fanaˈo i te ora mure ore! A feruri ai tatou i “te mahana o Iehova,” mea faufaa roa ia haamanaˈo tatou e ta tatou fa, te taviniraa ïa tatou e a muri noa ˈtu. (Petero 2, 3:12, MN) E turai te mea e, aita tatou i ite i te taime e faatupu ai o Iesu i te tahooraa a te Atua, ia tatou ia vai ara noa e e horoa mai te reira i te tahi mau ravea i te mau mahana atoa no te haapapu e aita tatou e tavini ra ia Iehova ma te hinaaro miimii.

Ua tuatapapa mai na oreraa parau e piti no muri iho i te pene 4 o te rata a Paulo i to Ephesia 4. I roto i te mau ohipa i tuatapapahia, ua faahitihia te haamaitairaa e vai ra ia tatou nei oia hoi te “mau ô taata, MN,” te mau taata aravihi i te pae varua o tei nominohia e te varua moˈa. E horoa mai teie mau matahiapo i te aˈoraa e te aratairaa no to tatou maitai i te pae varua. Ua faaitoito hua atoa te rata faauruahia a Paulo i te mau Kerisetiano ia ahu mai i “te huru taata apî.” (Ephesia 4:8, 24, MN) E tuhaa te mau huru maitatai mai te aroha, te hamani maitai, te haehaa, te mǎrû, te faaoromai rahi, e te here no te huru taata e auhia e te Atua.—Kolosa 3:12-14.

No te ara ia tia to tatou haerea, mea titauhia ia ore tatou ia viivii i teie nei ao—o te tumu parau o te oreroraa parau no muri iho. Mea titauhia te aifaitoraa i roto i ta tatou maitiraa i te mau faaanaanataeraa, te mau amuimuiraa, aore ra i roto i te maimiraa i te mau taoˈa materia. Ma te faaohipa i te aˈoraa a Iakobo 1:27 eiaha ia viivii i teie nei ao, e fanaˈo tatou i te hoê tiaraa mâ i mua i te Atua e te hoê haava manaˈo maitatai. E nehenehe atoa tatou e ora i te hoê oraraa e auraa to ˈna e e haamaitaihia tatou e te hau, te ruperuperaa i te pae varua, e te mau amuimuiraa maitatai atoa.

I reira ua horoahia te hoê oreroraa parau tatuhaahia teie hoi te upoo parau “E te mau taurearea—A pee i te eˈa o te Atua.” I te mea e ua ite ratou e te here ra te Atua ia ratou e te haafaufaa ra i ta ratou mau tutavaraa no te paturu i te haamoriraa viivii ore, e tia ia ratou ia haamataro i to ratou puai feruriraa no te tavini ia ˈna ma te taiva ore. Te hoê ravea e puai roa ˈtu ai te feruriraa, te taioraa ïa i te Parau a te Atua i te mau mahana atoa e te feruri-hohonu-raa i nia i te reira. Ia na reira tatou, e nehenehe tatou e ite i te eˈa o Iehova. (Salamo 119:9-11) E puai roa atoa te feruriraa ia fariihia te aˈoraa paari a te mau metua, te mau matahiapo, e a te mau buka a te Taiete. Na roto i te faaohiparaa i to ratou puai feruriraa ma te tano, e haapae te mau taurearea i te tapitapiraa ia roaa te mau taoˈa materia, i te mau parau faufau, e te mau taime arearearaa otia ore e au maite i teie nei ao o tei faarue i te Atua. Ma te pee i te eˈa o te Atua, e nehenehe te mau taurearea e tae noa ˈtu te feia paari e oaoa i te hoê manuïaraa mau.

“Te Poiete—To ˈna huru e to ˈna mau eˈa,” o te oreroraa parau hopea ïa o te mahana. I muri aˈe i to ˈna faaiteraa e e rave rahi miria taata o te ore e ite i te Poiete, ua parau te taeae orero e: “Te auraa mau o te oraraa, te iteraa ïa i te Poiete, to tatou iho Atua; te faˈiraa i to ˈna huru; e te ohiparaa ia au i to ˈna mau eˈa. . . . Te vai ra te mau tupuraa i roto i teie nei ao e no nia ia tatou ta tatou e nehenehe e faaohipa no te tauturu i te taata ia farii i te Poiete e ia ite i to ˈna faahiahiaraa.” I muri iho ua tauaparau te taeae orero no nia i te haapapuraa e te vai mau ra te hoê Poiete î i te here e te paari. Ua hope te oreroraa na roto i te faaiteraa i te hoê buka apî—Y a-t-il un Créateur qui se soucie de vous?

“Teie te eˈa: e na reira i te haere”

O te tumu parau ïa o te toru o te mahana tairururaa. (Isaia 30:21) Ua haamata te porotarama na roto i te hoê oreroraa parau e toru tuhaa no nia i te hiero o te orama a Ezekiela. Mea faahiahia roa teie orama no te nunaa o te Atua i teie mahana, i te mea e e taairaa to ˈna e te haamoriraa viivii ore o to tatou nei tau. Teie te hoê ravea e maramarama ˈi ia tatou taua orama ra: e faahohoˈa te hiero rahi pae varua o Iehova i ta ˈna faanahoraa no te haamoriraa viivii ore. A tuatapapahia ˈi te mau tuhaa o te orama, te feruri ra te feia e faaroo ra nafea ratou e turu ai i te ohipa a te toea o te mau tiaau faatavaihia î i te here e a te mau melo no a muri aˈe o te pǔpǔ raatira.

I muri aˈe i taua poipoi ra, ua hautihia te hoê darama Bibilia anaanatae mau e te hoê pǔpǔ feia hauti i ahu i te ahu taa ê. Teie te upoo parau o teie darama “E te mau utuafare—A faariro i te taioraa Bibilia i te mau mahana atoa ei huru oraraa na outou!” Te faahohoˈa ra te reira i te faaroo e te itoito o na taurearea Hebera e toru tei ore i tipapa i raro i te tii auro i faatiahia e te Arii no Babulonia ra o Nebukanesa. Te fa o te darama, te faaiteraa ïa e e ere noa te Bibilia i te hoê buka aamu tahito, mea faufaa mau râ te mau manaˈo paari no te feia apî e no te taata paari atoa i teie mahana.

I te taime avatea ua vauvauhia te oreroraa parau huiraatira “Te eˈa otahi e tae ai i te ora mure ore.” I muri aˈe i te tatararaahia nafea te huitaata i topa ai i roto i te hara e te pohe, ua faahope te taeae orero na roto i teie mau parau o te turai ia feruri: “No roto mai te tumu parau no teie mahana tairururaa i te irava Bibilia ra Isaia pene 30, te irava 21: ‘E na to outou tariˈa e faaroo i te hoê reo i muri mai ia outou, i te na ôraa e, Teie te eˈa: e na reira i te haere, ia haapehao ê i te pae atau e te pae aui.’ Nafea tatou e faaroo ai i teie reo? Mea na roto ïa i te faarooraa i te Parau a te Atua, te Bibilia Moˈa, e te peeraa i te faaueraa o ta to tatou Taata haapii Rahi, te Atua ra o Iehova, e horoa ra na roto i ta ˈna ra parau e ta ˈna faanahonahoraa Kerisetiano no teie tau apî. Oia mau, teie te eˈa otahi e tae ai i te ora mure.”

I muri aˈe i te haapotoraa o te haapiiraa o Te Pare Tiairaa no taua hebedoma ra ua vauvauhia te oreroraa parau hopea, o te na ô ra “A tamau i te haere na nia i te eˈa o Iehova.” Ua faahaamanaˈo-na-mua-hia te mau tuhaa faufaa o te porotarama. I muri iho, ua faahiti te taeae orero i te hoê faaotiraa e tamau noa i te ora ia au i te eˈa o te Atua.

Ua faahope teie faaotiraa na roto i teie mau taˈo putapû mau: “Ua papu ia tatou e te oraraa ma te pee i te mau faaueraa tumu te mau aˈoraa, e te mau faaararaa a te mau Papai, o te huru oraraa maitai roa ˈˈe ïa i teie mahana o te haamau i te niu papu no a muri aˈe, ia mau papu ia tatou te oraraa mau. Hau atu â, te rave nei tatou i teie faaotiraa no te mea te here nei tatou i to tatou Atua ra o Iehova, ma to tatou mafatu, to tatou nephe, to tatou varua e to tatou puai taatoa!” Ua faaite te feia atoa o tei tae mai i to ratou manaˈo farii na roto i te hoê reo puai e: e!

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 8]

Te vai ra anei te hoê Poiete o te tapitapi nei ia outou?

Te faaite ra te buka apî teie to ˈna upoo parau i te haapapuraa e te vai ra te hoê Poiete, o Iehova, e te faataa ra oia i to ˈna mau huru maitatai. Ua neneihia teie buka no te mau taata o tei fanaˈo i te hoê haapiiraa teitei i roto i teie nei ao o te ore râ e tiaturi i te Atua. E haapaari atoa teie buka 192 api i te faaroo o te mau taata o te tiaturi ra i te Atua, ma te faatupu i te mauruuru no to ˈna huru e ta ˈna mau eˈa.

I roto i teie buka Y a-t-il un Créateur qui se soucie de vous? aita e manaˈohia ra e e tiaturi te taata taio i te Atua. E faataa râ oia mea nafea to te mau i itehia e te mau aivanaa e haapapu ai e te vai ra iho â te hoê Poiete. Te vai ra te tahi mau pene o te na ô ra “Eaha te nehenehe e horoa mai i te hoê auraa i to outou oraraa?,” “Mea nafea te ao materia i te tupuraa?—Te aimârôraa,” e “Mea otahi roa outou!” Te tuatapapa ra te tahi atu mau pene i te mau tumu e nehenehe ai tatou e tiaturi e mea faauruahia te Bibilia e te Atua. Te horoa atoa ra teie buka apî i te hoê huru haapotoraa o te Bibilia, o te faaite hoi i te huru mau e te mau eˈa atoa o te Poiete. Aita noa te buka e faataa ra no te aha te Atua i vaiiho ai i te mauiui, te haapapu atoa ra te reira nafea o ˈna e faaore roa ˈi i te reira e a muri noa ˈtu.

[Hohoˈa i te api 7]

E rave rahi tei bapetizohia

[Hohoˈa i te api 7]

Ua faaitehia te buka rairai apî na A. D. Schroeder, te hoê melo no te Tino Aratai a te mau Ite no Iehova

[Hohoˈa i te api 8, 9]

Ua faaitoito mai te hoê darama putapû ia taio i te Bibilia i te mau mahana atoa

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono