O Jérôme—Te hoê taata huri Bibilia matamua i faahapahia
I TE 8 no Eperera 1546, ua faataa te Apooraa no Trente e “ua fariihia te Vulgate Latino e te Ekalesia [Katolika] . . . e aita roa ˈtu hoê aˈe taata i nehenehe e patoi i te reira noa ˈtu eaha te tumu.” Noa ˈtu e ua hope te papairaa o te Vulgate hoê ahuru tausani matahiti na mua ˈˈe, ua faahapa-maoro-hia oia e tae noa ˈtu to ˈna taata huri, o Jérôme. O vai hoi o Jérôme? No te aha o ˈna e ta ˈna huriraa Bibilia i faahapahia ˈi? Nafea ta ˈna ohipa e itehia ˈi i roto i te mau huriraa Bibilia i teie mahana?
Te riroraa mai ei taata ite
O Eusebius Hieronymus te iˈoa Latino o Jérôme. Ua fanauhia o ˈna i te matahiti 346 T.T. i Stridon, i roto i te hoê mataeinaa no Roma o Dalematia, i teie mahana tei pihai iho ïa i te otia o Italia e Slovénie.a E feia taoˈa rii to ˈna mau metua, e i to ˈna apîraa ua fanaˈo o ˈna i te mau haamaitairaa o te moni, inaha ua haere o ˈna i te haapiiraa i Roma i te hoê taata ite tarame tuiroo ra, o Donatus. Ua faaite o Jérôme e e tamarii haapii ohie oia i te tarame, te huru aparauraa, e te philosophia. Ua haamata atoa o ˈna i te haapii i te reo Heleni i roto i taua area taime ra.
I muri aˈe i to ˈna faarueraa ia Roma i te matahiti 366 T.T., ua ratere haere o Jérôme, e ua tae roa o ˈna i Aquilée, i Italia, i reira to ˈna haamataroraa i te oraraa haavî ia ˈna iho. No to ˈna anaanatae i teie mau manaˈo puai haapaeraa ia ˈna iho, ua rave oia e te tahi mau hoa tau matahiti no te pee i te hoê huru oraraa haavî ia ˈna iho.
I te matahiti 373 T.T., aita i itehia te fifi i amaha ˈi te pǔpǔ. Ma te ore e tiaturi faahou, ua ratere haere o Jérôme na Bitunia, Galatia e na Kilikia e i te pae hopea, tapae atura i Anetiohia, i Suria.
Ua itea mai nei ia ˈna te faahopearaa o teie tere roa i nia ia ˈna. Ua rohirohi roa oia e ua paruparu roa to ˈna tino, e roohia ihora Jérôme i te fiva. “Ah, ahiri pai te Fatu ra o Iesu Mesia e nehenehe e hopoi taue noa ia ˈu ia oe ra,” o ta ˈna ïa i papai i te hoê hoa. “Auê hoi to ˈu tino, i paruparu roa noa ˈtu e aita e maˈi, i te mauiui e.”
E au ra e aita i navai te maˈi, te moemoe, e te aroraa i roto mai ia ˈna iho, aita i maoro te farerei atoa ra Jérôme i te tahi atu â fifi—i te pae varua ïa. I roto i te hoê moemoeâ, ua ite oia ia ˈna iho e “te aratohia ra i mua i te terono haavaraa” a te Atua. I to ˈna aniraahia o vai o ˈna, ua pahono atu o Jérôme e: “E Kerisetiano vau.” Ua pahono taue maira râ te peretiteni o te haavaraa e: “E haavare ta oe, e pǐpǐ oe na Cicéron eiaha râ na te Mesia.”
Tae roa mai i taua taime ra, ua haamau noa o Jérôme i to ˈna anaanatae rahi e haapii i nia i te mau papai Etene matauhia eiaha râ i nia i te Parau a te Atua. “Te mauiui ra vau no te mea te hauti ra to ˈu haava manaˈo,” o ta ˈna ïa i parau. Ma te manaˈo e faatitiaifaro i te mau mea, ua euhe aˈera Jérôme i roto i to ˈna moemoeâ e: “E ta ˈu Fatu, ia noaa faahou â te mau buka no teie nei ao ia ˈu, aore ra ia taio faahou â vau i te reira, ua taiva ïa vau ia Oe.”
I muri aˈe, ua parau o Jérôme e eita o ˈna e nehenehe e faahapahia no te hoê euhe i ravehia i roto i te hoê moemoeâ. Ua faaoti maite râ oia e faatupu i ta ˈna euhe—i te manaˈo tumu noa ˈˈe. No reira Jérôme i faarue ai ia Anetiohia e i imi ai i te hoê oraraa faataa ê roa i Chalcis, i roto i te medebara no Suria. A ora ˈi oia mai te hoê taata noho tahi, ua haamata aˈera oia i te haapii i te Bibilia e te mau papai faaroo anaˈe. Ua parau o Jérôme e: “Ua taio aˈera vau i te mau buka a te Atua ma te itoito rahi aˈe ia ˈu i taio i te mau buka a te taata.” Ua haapii atoa oia i te reo Suria no taua vahi ra e ua haamata oia i te haapii i te reo Hebera ma te tauturu a te hoê ati Iuda tei riro ei Kerisetiano.
Te faaueraa a te Pâpa
I muri aˈe fatata e 5 matahiti oraraa ei monahi, ua hoˈi atura Jérôme i Anetiohia e faahaere â i ta ˈna haapiiraa i mua. I to ˈna râ tapaeraa ˈtu, ua itea maira ia ˈna e ua amaha roa te ekalesia. Oia mau, a faaea ˈi oia i te medebara, ua ani Jérôme i te manaˈo paari i te Pâpa Damase: “Ua amaha te ekalesia i roto e toru pǔpǔ, e te hinaaro ra te pǔpǔ taitahi ia pee au ia ratou.”
Ia tae i te hoê mahana, ua faaoti aˈera Jérôme e apiti ia Paulinus, hoê o na taata e toru i hinaaro ra e riro ei epikopo no Anetiohia. Ua farii Jérôme e na Paulinus e faariro ia ˈna ei ekalesiatiko, e piti râ titauraa ta ˈna. A tahi, te hinaaro ra oia i te tiamâraa no te pee ta ˈna mau tapao ei monahi. E a piti, ua onoono oia eiaha oia ia faahepohia i te mau hopoia a te perepitero e tavini i roto i te hoê paroita taa ê.
I te matahiti 381 T.T., ua apee Jérôme ia Paulinus i te Apooraa no Constantinople e i muri iho, ua haere roa ˈtu raua i Roma. Ua faˈi oioi te Pâpa Damase i te ite e te aravihi o Jérôme no te mau reo. Aita i tia hoê matahiti, ua faateiteihia o Jérôme i nia i te tiaraa faahiahia ei papai parau taa ê na Damase.
Ei papai parau, aita o Jérôme i faahereherehia e te patoiraa. Inaha, e au ra e te imi ra oia i te reira. Ei hiˈoraa, ua tamau noa oia i te ora ma te haavî ia ˈna iho i rotopu i te pǔpǔ feia taoˈa rahi e haaati ra i te Pâpa. Hau atu â, no to ˈna peeraa i te hoê huru oraraa haapae, e no to ˈna faahaparaa ma te reo teitei i te mau haerea e au i to teie nei ao a te upoo faatere haapaoraa, ua rahi roa mai te mau enemi o Jérôme.
Noa ˈtu râ te feia i faaino ia ˈna, ua tauturu hua te Pâpa Damase ia Jérôme. E tumu maitai ta te Pâpa e faaitoito ai oia ia Jérôme e tamau â i ta ˈna mau maimiraa i roto i te Bibilia. I taua taime ra, e rave rahi mau huriraa Bibilia Latino e faaohipahia ra. Aita te rahiraa o te reira i huri-maitai-hia, e e mau hape rarahi to roto. Te haapeapea atoa ra o Damase i te mea e no te reo i amaha ˈi te pae Hitia e Tooa o te râ o te ekalesia. Aita i rahi to te pae Hitia o te râ i ite i te reo Latino; e e iti roa ˈtu â to te pae Tooa o te râ i ite i te reo Heleni.
No reira te Pâpa Damase i hinaaro ai i te hoê huriraa faaapîhia o te mau Evanelia na roto i te reo Latino. Te hinaaro ra o Damase i te hoê huriraa o te pee maite i te reo Heleni tumu, e te tano e te maramarama atoa râ na roto i te reo Latino. O Jérôme te hoê o taua feia ite ra o te nehenehe e rave i taua huriraa ra. No te mea e mea ohie roa na ˈna te reo Heleni, Latino e Suria e no to ˈna ite rii i te reo Hebera, ua tano maitai o ˈna no teie ohipa. No reira, ma te faauehia e Damase, ua haamata ihora Jérôme i te hoê ohipa o te rave hau atu i na 20 matahiti o to ˈna oraraa.
Te rahi maira te patoiraa
Noa ˈtu e ua haere oioi roa ta ˈna ohipa huriraa i te mau Evanelia i mua, mea maramarama râ e te aravihi ta Jérôme huru raveraa. Ma te faaau i te mau papai atoa o te tuhaa Heleni e vai ra, ua faatitiaifaro oia i te mau hape i roto i te papai Latino, i te pae o te tuuraa parau e te mau manaˈo, ia au maite atu â te reira i te papai Heleni.
Ua farii-maitai-hia te huriraa a Jérôme no na Evanelia e maha, hoê â atoa no ta ˈna huriraa faaapîhia o te mau Salamo na roto i te reo Latino, i niuhia i nia i te papai Heleni o te Septante. Noa ˈtu râ, te vai noa râ te feia faahapa. Ua papai Jérôme e: “Ua aro hua mai te tahi feia hairiiri ia ˈu a pari ai e ua opua vau e taui i te tahi mau irava i roto i te evanelia, ma te patoi i te mana o te feia ite e te manaˈo o te ao atoa nei.” Ua puai roa mai teie mau pariraa i muri aˈe i te poheraa o te Pâpa Damase i te matahiti 384 T.T. No te mea e e ere roa ˈtu te mau auraa o Jérôme e te Pâpa apî i te mea maitai, ua faaoti aˈera oia e faarue ia Roma. I teie â taime ua haere atu o Jérôme i te pae hitia o te râ.
Te riroraa mai ei taata ite Hebera
I te matahiti 386 T.T., ua faaea Jérôme i Betelehema, i reira to ˈna oraraa e tae noa ˈtu i te hopea. Ua apiti oia e te hoê pǔpǔ iti feia faaroo, tae noa ˈtu ia Paula, te hoê vahine taoˈa rahi e tiaraa teitei no Roma. Ua pee Paula i te huru oraraa haavî ia ˈna iho ei faahopearaa no to Jérôme pororaa ia ˈna. Maoti ta ˈna mau ravea materia, ua haamauhia te hoê fare monahi i faaterehia e Jérôme. I reira to ˈna tamauraa i ta ˈna ohipa taata ite e i te faaotiraa i te ohipa rahi roa ˈˈe o to ˈna oraraa.
Maoti to ˈna nohoraa i Paletetina i nehenehe ai Jérôme e haamaitai i to ˈna ite i te reo Hebera. Ua aufau oia tau orometua haapii ati Iuda no te tauturu ia taa ia ˈna te tahi o te mau vahi fifi roa ˈˈe o te reo. Noa ˈtu e te vai ra te orometua haapii, e ere i te mea ohie. No nia i te hoê orometua haapii, o Baraninas no Tibère, ua parau Jérôme e: “Eaha râ te fifi e te moni rahi ia ˈu i titau ia Baraninas e haapii mai ia ˈu i te po.” No te aha raua i haapii ai i te po? No te mea te mǎtaˈu ra o Baraninas eaha râ te manaˈo o te mau ati Iuda i to ˈna amuiraa e te hoê “Kerisetiano”!
I te tau o Jérôme, e pinepine te mau ati Iuda i te faaooo i te mau Etene reo Hebera no to ratou ite ore i te faahiti i te mau taˈiraa reo teimaha. Teie râ, i muri aˈe i te mau tutavaraa e rave rahi, ua nehenehe ia Jérôme e faahiti maitai i teie mau taˈiraa reo. Ua huri atoa Jérôme i te mau taˈo Hebera e rave rahi na roto i te reo Latino. Aita noa teie ohipa i tauturu ia ˈna ia haamanaˈo i te mau taˈo, ia paruru atoa râ i te huru faahitiraa o te reo Hebera no taua tau ra.
Te patoiraa rahi roa ˈˈe ia Jérôme
Aita e papu maitai ra eaha te faito rahi ta te Pâpa Damase i hinaaro ia huri o Jérôme i te Bibilia. Aita râ e feaaraa eaha te manaˈo o Jérôme no nia i teie ohipa huriraa. Ua haamau maite o Jérôme i to ˈna feruriraa i nia i te reira e ua hinaaro oia e rave roa. To ˈna hinaaro rahi, ia oti mai ïa te hoê mea “faufaa no te Ekalesia, maitai no te ui a muri aˈe.” No reira oia i faaoti ai e horoa i te hoê huriraa faaapîhia o te Bibilia taatoa na roto i te reo Latino.
No te mau Papai Hebera, ua opua Jérôme e niu i ta ˈna ohipa i nia i te Septante. E rave rahi o tei manaˈo na e mea faaurua teie huriraa Heleni o te mau Papai Hebera, i rave-na-mua-hia i te senekele 3 H.T.T., e te Atua. No reira, mea rahi te huriraa o te Septante i rotopu i te mau Kerisetiano reo Heleni i taua tau ra.
A haere ai râ Jérôme i mua i roto i ta ˈna ohipa, ua itea ia ˈna te tahi mau au-ore-raa i roto i te mau papai Heleni, mai ta ˈna i ite i roto i te mau papai Latino. Ua rahi maira te inoino o Jérôme. I te pae hopea, ua manaˈo aˈera oia e no te rave i te hoê huriraa maitai, e tia ia ˈna ia vaiiho i te mau papai Heleni, tae noa ˈtu i te huriraa faatura-rahi-hia o te Septante, e e rave tia ˈtu i te mau papai tumu Hebera.
Ua ririhia teie faaotiraa. Ua parihia Jérôme e vetahi pae mai te hoê taata e taviri i te papai, e faaino i te Atua, e faarue i te mau peu tuutuu a te ekalesia no te maitai o te mau ati Iuda. Tae noa ˈtu ia Augustin te taata rahi tuatapapa i te faaroo o te ekalesia i taua tau ra—tei mârô ia Jérôme e rave faahou i te papai o te Septante a parau ai e: “Ia haamata te taata i te taio i ta oe huriraa i roto i te mau fare pure e rave rahi, mea ino roa mai te peu e ia taiohia te mau Papai, e hiti mai te mau taa-ê-raa i rotopu i te mau Ekalesia Latino e te mau Ekalesia Heleni.”
Oia mau, te mǎtaˈu ra o Augustin e ia amaha faahou te ekalesia mai te peu e e faaohipa te mau ekalesia no te pae Tooa o te râ i te mau papai Latino a Jérôme—o tei niuhia i nia i te mau papai Hebera—a tamau noa ˈi te mau ekalesia no te pae Hitia o te râ i te faaohipa i te Septante.b Hau atu â, ua faaite o Augustin i to ˈna haapeapearaa ia tuuhia te Septante i te hiti e rave mai ai i te hoê huriraa o Jérôme anaˈe te nehenehe e paruru.
Eaha ra te huru o Jérôme i mua i teie mau taata patoi? Ia au i to ˈna huru, aita Jérôme i tâuˈa noa ˈˈe i teie feia patoi. Ua tamau noa o ˈna i te faaohipa i te mau Papai Hebera, e ua faaoti o ˈna i ta ˈna Bibilia Latino i te matahiti 405 T.T. Tau matahiti i muri iho, ua parauhia ta ˈna huriraa te Vulgate, oia hoi te hoê huriraa o ta te taatoaraa e nehenehe e taa (te auraa o te taˈo Latino ra vulgatus “no te taatoaraa ïa, matauhia e te mau taata atoa”).
Te hoê ohipa o te vai maoro atu
E ere noa te huriraa o te mau Papai Hebera a Jérôme i te hoê hiˈo-faahou-raa o te hoê papai e vai aˈena ra. Ua taui râ te reira i te huru haapiiraa e huriraa i te Bibilia, no te mau ui e haere mai ra. Ua parau te taata tuatapapa aamu ra o Will Durant e: “E riro te Vulgate ei papai rahi roa ˈˈe e te ohipa puai roa ˈˈe o te maharaa o te senekele.”
Noa ˈtu e e taata paraparau ohie o Jérôme e te ite i te patiatia e te feii, ua manuïa oia i te raveraa i ta ˈna mau maimiraa o ˈna anaˈe i roto i te papai Hebera faauruahia. Maoti to ˈna ite aravihi, ua nehenehe o ˈna e haapii e e faaau i te mau papai Bibilia Hebera e Heleni tahito aita e vai faahou nei i teie mahana. Ua omua atoa ta ˈna ohipa i ta te mau Massorète ati Iuda. No reira, ua riro te Vulgate ei faahororaa faufaa roa no te faaau i te mau huriraa o te mau papai Bibilia.
Ma te ore e farii noa i to ˈna huru iria aore ra to ˈna mau manaˈo i te pae faaroo, e nehenehe te feia e au i te Parau a te Atua e mauruuru no te mau tutavaraa a teie taata huri Bibilia matamua i faahapahia. Oia mau, ua raea ia Jérôme ta ˈna fa—ua horoa mai o ˈna i te hoê mea “faahiahia no te ui a muri aˈe.”
[Nota i raro i te api]
a Aita te mau manaˈo o te feia tuatapapa aamu atoa e tuea ra i nia i te mau taio mahana e te anairaa o te mau ohipa i tupu i roto i te oraraa o Jérôme.
b I te pae hopea, ua riro mai te huriraa a Jérôme ei Bibilia tumu no te Amuiraa faaroo Kerisetiano no te pae Tooa o te râ, area to te pae Hitia o te râ ra, ua tamau noa ïa i te faaohipa i te Septante e tae roa mai ai i teie mahana.
[Hohoˈa i te api 28]
Tii o Jérôme i Betelehema
[Faaiteraa i te tumu]
Garo Nalbandian
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 26]
I nia i te pae aui, te hoê papai Hebera: Ma te parau faatia a te Shrine of the Book, Israel Museum, Jerusalem; I raro i te pae aui, te hoê papai Suria: Patahia i ǒ nei ia au i te parau faatia maitai mau a The Trustees of the Chester Beatty Library, Dublin; I ropu e i nia, te hoê papai Heleni: Ma te parau faatia a te Israel Antiquities Authority