VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w99 1/1 api 3-5
  • E tauturu papu no te utuafare

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E tauturu papu no te utuafare
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te arairaa i te faataaraa
  • Ia taa ê ta te tahi faaroo
  • Ia ore te metua tane e haapao i ta ˈna mau hopoia
  • Te hoê feruriraa hau
  • Mau amuimuiraa iino
  • Te vai ra anei te hoê ravea e oaoa ˈi i roto i te utuafare?
    Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare
  • Te hoê oraraa utuafare o te faaoaoa i te Atua
    Eaha ta te Atua e titau ra ia tatou?
  • Ia vai te hau i roto i to oe utuafare
    Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare
  • A parau roa ˈtu mea here na oe ia raua
    Faatiaraa no nia i te mau Ite no Iehova
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
w99 1/1 api 3-5

E tauturu papu no te utuafare

“Mea tano iho â ia parau e te fifi ra te utuafare i Marite. Aita ˈtu e parau e nehenehe e faahitihia ia hiˈohia te faito o te mau faataaraa, te numera o te mau fanauraa i rapaeau i te faaipoiporaa, [e] te hamani-ino-raa i te tamarii e te vahine.”

E NEHENEHE teie mau parau a Tom Brokaw, taata tatara parau i roto i te afata teata no te Hau Amui no Marite, e faaohipahia no te rahiraa o te mau fenua. Eaha mau na te auraa o teie fifi?

I roto i te mau tuhaa e rave rahi, o te utuafare te niu o te totaiete. Ia ahoaho te utuafare, e ahoaho atoa ïa te totaiete. Hau atu â, o te utuafare te pu tautururaa i te pae o te manaˈo horuhoru e i te pae moni no te mau tamarii. I reira ratou e haapii ai i te mau haapiiraa matamua e te faufaa atoa o te oraraa. Ia ahoaho te utuafare, eaha ïa ta te mau tamarii e haapii? Teihea ïa te oraraa papu no ratou? Eaha to ratou huru ia paari mai ratou?

Te vai ra anei te hoê tauturu no te utuafare i teie nei tau fifi? E. Te utuafare, o te hoê ïa faanahoraa ta te Atua iho i haamau. (Genese 1:27, 28) E ua horoa o ˈna i te tauturu faufaa roa no te utuafare i roto i ta ˈna ra Parau, te Bibilia. (Kolosa 3:18-21) Parau mau, eita tatou e nehenehe e taui i te totaiete taatoa, e nehenehe râ ta tatou e faaohipa i te mau aˈoraa a te Bibilia i roto i to tatou iho utuafare. Te hinaaro nei matou e faaite ia outou no nia i te tahi mau taata o tei na reira e no nia i te mau faahopearaa maitatai ta ratou i fanaˈo.

Te arairaa i te faataaraa

I roto e rave rahi fenua, hau atu i te 50 % rahiraa o te mau faaipoiporaa o te hope nei na roto i te hoê faataaraa. E manuïa-ore-raa rahi ïa teie o te mau taairaa taata nei! Parau mau, te rave nei te mau taata i riro na ei metua hoê no taua tumu ra i te hoê ohipa itoito mau no te haapao i ta ratou mau tamarii. Teie râ, e farii te rahiraa e, mea maitai aˈe ia faatitiaifaro nau hoa faaipoipo i to raua mau peapea e ia vai hoê noa raua.

Ua roohia te faaipoiporaa o te tahi nau hoa faaipoipo no te mau motu no Solomona i te ati. E taata iria mau te tane, te tamaiti a te hoê raatira, e e mau peu iino anaˈe ta ˈna. Mea fifi roa te oraraa no ta ˈna vahine e ua tamata o ˈna i te haapohe ia ˈna iho. I reira, ua tamata te tane i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova. Ua haapii o ˈna e, te taata o te hinaaro ra e faaoaoa i te Atua e tia ïa ia ˈna eiaha noa ia ite eaha te mea hape, ia “riri, MN” atoa râ “i te ino.” (Salamo 97:10) Oia hoi ia riri i te mau ohipa mai te haavareraa, te eiâraa, te hamani-ino-raa e te inu-hua-raa i te ava. Ua tamau aau o ˈna i te reira e ua faarue oioi o ˈna i ta ˈna mau peu iino e to ˈna huru iria. Ua maere roa ta ˈna vahine i to ˈna tauiraa, e ua ora mai to raua faaipoiporaa, maoti te mana o te Parau a te Atua.

I Afirika Apatoa, ua faaroo te hoê vahine Ite no Iehova e te opua ra ta ˈna paoti ohipa e te tane a ta ˈna paoti ohipa e faataa. Ua aparau teie Ite i to ˈna raatira no nia i to te Atua huru hiˈoraa i te faaipoiporaa e ua faaite ia ˈna i te hoê buka teie hoi te upoo parau Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare. Te haamatara ra teie buka, neneihia e te mau Ite no Iehova, i te mau faaueraa tumu a te Bibilia tano maitai no te faaipoiporaa, ma te haapapu maitai nafea te Bibilia e nehenehe ai e tauturu i te feia faaipoipo ia faatitiaifaro i to ratou mau peapea. Ua taio te paoti ohipa e ta ˈna tane atoa i te buka e ua tamata mau raua i te faaohipa i te mau aˈoraa Bibilia i faahitihia i roto. Ei faahopearaa, ua faaoti raua e eita raua e faataa faahou—ua faaorahia te tahi atu â faaipoiporaa maoti te faaohiparaa i te mau faaueraa tumu a te Bibilia.

Ia taa ê ta te tahi faaroo

Eaha ïa no te hoê faaipoiporaa e faaroo taa ê ta te mau hoa faaipoipo? Te faaitoito mau nei te Bibilia i te mau Kerisetiano ia faaipoipo “i roto noa i te Fatu.” (Korinetia 1, 7:39, MN) I te tahi râ taime, e taui te hoê hoa faaipoipo i te faaroo. E tumu anei te reira no te faahope i te faaipoiporaa? E ere roa ˈtu.

I Botswana, ua anihia i te hoê vahine, o tei riro hoi aita i maoro aˈenei ei Ite no Iehova, nafea ta ˈna faaroo apî i taui ai ia ˈna. Ua ani o ˈna i ta ˈna tane ia pahono no ˈna, e teie ta ˈna i parau: “I te riroraa mai ta ˈu vahine ei Ite no Iehova, ua ite au i te tahi mau tauiraa maitatai i nia ia ˈna. Mea mǎrû e te itoito paari mau o ˈna, e ere oia mai te reira i mutaa iho. Mea itoito oia e te hinaaro puai e faaea i te puhipuhi i te avaava, te hoê hape aitâ i nehenehe ia ˈu e haapaiuma. Mea here e mea aupuru atu â ta ˈu vahine i ta ˈu mau tamarii e ia ˈu nei, na reira atoa ia vetahi ê. Mea faaoromai roa o ˈna, i te mau tamarii iho â râ. Te ite nei au ia ˈna e faaohipa i te taime i roto i ta ˈna taviniraa, a tauturu atu ai ia vetahi ê ia haamaitai i to ratou oraraa. Ua ite atoa vau i te tahi mau tauiraa maitatai i nia iho ia ˈu. Ua papu ia ˈu e o to ˈna hiˈoraa te tumu rahi.” E faahopearaa nehenehe mau ta te mau faaueraa tumu Bibilia i faatupu i roto i teie faaipoiporaa! E rave rahi mau taata e ere i te Ite no Iehova o tei na reira i te parau no to ratou hoa faaipoipo Ite no Iehova.

Ia ore te metua tane e haapao i ta ˈna mau hopoia

E ravea te taairaa i rotopu i te hoê metua tane e ta ˈna mau tamarii no te patu i te mau utuafare puai. Ua aˈo te aposetolo Paulo e: “O outou hoi, e te feia metua ra, eiaha e faaooo atu i ta outou tamarii ia riri, e haapii râ ia ratou e ia paari [i roto i] te aˈo [e te mau faaararaa a Iehova].” (Ephesia 6:4; MN) Eita ïa e maerehia ia pari te hoê tumu parau i roto i te vea ra The Wilson Quarterly e o te mau metua tane o te ore e faaî ra i ta ratou mau hopoia te tumu e tupu ai te mau peapea totiale. Ua parau te tumu parau e: “I rotopu i te mau matahiti 1960 e 1990, ua tataipiti te numera o te mau tamarii o te ora ra i te atea ê i to ratou metua tane fanau . . . O te paruparuraa o te tiaraa metua tane te hoê tumu rahi o te rahiraa o te mau fifi rahi e arepurepu ai te nunaa Marite.”

E auraa anei te reira e e ore te mau tamarii aita to ratou e metua tane no te aratai ia ratou, e manuïa? Eita. Ua parau te papai salamo i tahito ra e: “Faarue noâ tau metua tane e tau metua vahine ia ˈu, ei reira Iehova e rave mai ai ia ˈu.” (Salamo 27:10) Ua manaˈo te hoê tamaiti e iva matahiti no Thaïlande e e parau mau te reira. Ua erehia o ˈna i to ˈna mama i to ˈna nainairaa, e faarue to ˈna metua tane ia ˈna i to ˈna ra mama ruau no te mea aita oia e hinaaro ra ia ˈna. Ma te manaˈo e aita oia e hinaarohia e e herehia ra, ua riro o ˈna ei tamarii orure hau e ua noaa ia ˈna te hoê roo hamani ino taata. Ua haamǎtaˈu atoa o ˈna i to ˈna mama ruau. E piti tavini Ite no Iehova ma te taime taatoa tei ite e mea pinepine o ˈna i te tia i rapaeau i te Piha no te Basileia, ua titau raua ia ˈna i te hoê mahana i to raua fare.

Ua aparau raua ia ˈna no nia i te Atua—mai te hoê metua tane, te here ra oia i ta ˈna mau tamarii. Ua paraparau atoa raua ia ˈna no nia iho i te Paradaiso i nia i te fenua nei ta te Atua i tǎpǔ no te mau taata haapao maitai. (Apokalupo 21:3, 4) Ua au roa teie tamaroa i te reira, e ua hoˈi mai o ˈna i te mau mahana atoa no te haapii hau atu â. Ua parau te mau Ite ia ˈna e e tia ia ˈna ia faaea i te hamani ino i te taata ia hinaaro o ˈna e ia riro te Atua ei Metua tane no ˈna. Ua tuea maitai te reira i te mau parau a Paulo i to Roma: “Peneiaˈe o te tia ra, e parahi hau noa outou i roto i te taata atoa nei.” (Roma 12:18) E tia atoa ia ˈna ia rave maitai i to ˈna mama ruau. (Timoteo 1, 5:1, 2) Ma te ore e haamarirau, ua faaohipa o ˈna i te mau faaueraa tumu a te Bibilia—ma te ore roa e feaa, ua haamaitaihia to ˈna oraraa utuafare e to ˈna mama ruau. (Galatia 5:22, 23) I te mea e ua maere roa te mau taata tapiri i te mau tauiraa i itehia i nia ia ˈna, ua hinaaro ratou e ia haapii atoa ta ratou mau tamarii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova!

Te hoê feruriraa hau

Ua papai te aposetolo Paulo i to Kolosa e: “[“A ahu ia outou iho i te here, no te mea e tatua tia roa teie no te tahoêraa,” MN]. E ei te hau a te Atua ra te mana i roto i to outou aau.” (Kolosa 3:14, 15) E tahoê iho â te hoê huru feruriraa hau e te hoê here hohonu i te hoê utuafare. E e nehenehe te reira e faatitiaifaro i te mau amahamaharaa utuafare tahito. Aita o Rukia, o te ora ra i te fenua Alabania, i paraparau faahou i to ˈna taeae no te hoê maororaa hau atu i te 17 matahiti no te hoê peapea utuafare. I to ˈna haamataraa i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova, ua haapii o ˈna e e tia i te mau tavini a te Atua ia faatupu i te hau e o vetahi ê. “E imi oia i te hau, e aruaru atu i te reira.”—Petero 1, 3:11.

Ua taa ia Rukia e e tia ia ˈna ia faatupu i te hau e to ˈna taeae. Pure atura o ˈna i te po taatoa, e te poipoi i muri iho, ua tupaipai to ˈna mafatu i to ˈna haereraa i te fare o to ˈna taeae. Na te tamahine a to ˈna taeae i iriti i te opani e ua ani atu oia ma te maere e: “Eaha ta oe ohipa i ǒ nei?” Ma te mǎrû, ua ani o ˈna mai te peu e e nehenehe o ˈna e hiˈo i to ˈna taeae, ma te faataa e te hinaaro ra o ˈna e faatupu i te hau e o ˈna. No te aha? No te mea ua papu ia ˈna i teie nei e tera te hinaaro o te Atua. Ua pahono to ˈna taeae, e ua itehia i roto i to raua tahoêraa te tahi mau tauahiraa e te tahi mau roimata oaoa—ua tahoêhia te hoê utuafare no te mea ua peehia te mau faaueraa tumu a te Bibilia.

Mau amuimuiraa iino

“I teie mahana, e mataitai te tamarii faito au noa i te afata teata e hitu hora i te mahana hoê. Ia hope ta ˈna tau haapiiraa tuatahi, ua ite ïa o ˈna e vau tausani taparahiraa taata e e hoê hanere tausani ohipa haavîraa uˈana.” O ta te buka ïa The 7 Habits of Highly Effective Families e parau ra. Eaha te mau faahopearaa ta te reira e nehenehe e faatupu i nia i te hoê tamarii? Aita te manaˈo o te “feia aravihi” e tuea ra, tera râ, te faaara puai ra te Bibilia no nia i te mau amuimuiraa iino. Ei hiˈoraa, te parau ra oia e: “O tei amui . . . i te feia maamaa ra, e pohe ïa.” (Maseli 13:20) Te parau atoa ra oia e: “E ino te [mau peu faufaa] i te [mau amuimuiraa] iino ra.” (Korinetia 1, 15:33; MN) E nehenehe te oraraa utuafare e haamaitaihia mai te peu e e manaˈo tatou ma te paari e e parau mau â teie faaueraa tumu e amuimuiraa iino ta tatou e te mau taata mau anei aore ra e te mau porotarama afata teata atoa.

Te haapii ra te hoê metua vahine no Luxembourg i te Bibilia e te hoê Ite no Iehova. I te hoê mahana, ua parau o ˈna i te Ite e i te po, e tatamaˈi noa e e iria haere noa ta ˈna ra na tamahine e piti e e hitu e e vau matahiti. Ua ui te Ite e eaha ta te mau tamahine ohipa e rave i te mau po. Ua parau te metua vahine e e mataitai raua i te afata teata a tamâ ˈi o ˈna i te vahi tunuraa maa. Eaha te mau hohoˈa? “Te tahi noa mau hohoˈa na te tamarii,” o ta te metua vahine ïa i pahono. I to te vahine ratere parauraa ˈtu e mea pinepine teie mau hohoˈa i te mea ino, ua tǎpǔ te metua vahine o teie nau tamahine i te hiˈopoa ia raua.

Te mahana i muri noa mai, ua parau te metua vahine e ua huru ê roa o ˈna i te mau hohoˈa tamarii ta ta ˈna nau tamahine e mataitai ra. Te faaite ra teie mau hohoˈa i te tahi mau mea mehameha feruri-noa-hia no te reva teitei mai o te vavahi i te mau mea atoa e vai ra i mua ia ratou ma te ino mau. Ua faataa o ˈna i ta ˈna nau tamahine e mea riri roa na Iehova te haavîraa uˈana e eita o ˈna e oaoa ia mataitai tatou i teie mau ohipa ino. (Salamo 11:5) Ua hinaaro te mau tamahine e faaoaoa ia Iehova, no reira ua farii raua e papai aore ra e peni i te tahi mau hohoˈa eiaha râ e mataitai atu i te afata teata. I reira noa, ua taui roa to raua haerea iria, e ua maitai mai nei te oraraa o te utuafare.

Tau hiˈoraa noa teie no te faaite e ia faaohipahia te mau faaueraa tumu Bibilia, e maitai mai te oraraa utuafare. E au te mau aˈoraa a te Bibilia i te mau huru tupuraa atoa. E parau mau e e turai puai te reira ia rave i te ohipa maitai. (Hebera 4:12) Ia haapii te taata i te Bibilia e ia faaohipa o ˈna ma te haavare ore i te mea i parauhia i roto, e puaihia te utuafare, e maitai mai te huru o te taata, e e apehia te mau hape. Noa ˈtu e hoê anaˈe melo o te utuafare o te pee ra i te mau aˈoraa a te Atua, e maitai mai te mau mea atoa. Oia mau, i roto i te mau tuhaa atoa o te oraraa, e tia ia tatou ia hiˈo i te Parau a te Atua mai ta te papai salamo i papai e: “E lamepa ta oe parau i to ˈu nei avae, e tiarama no to ˈu nei mau eˈa.”—Salamo 119:105.

[Hohoˈa i te api 5]

Ua faatitiaifarohia te mau fifi utuafare na roto i te faaohiparaa i te mau faaueraa tumu Bibilia

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono