E faaroo anei to outou mai to Aberahama?
“Ia tae mai . . . te Tamaiti a te taata nei, te vai ra anei te faaroo i te fenua nei?”—LUKA 18:8.
1. No te aha mea fifi ia tapea i te hoê faaroo puai i teie mahana?
E ERE i te mea ohie ia tapea i te hoê faaroo puai i teie mahana. Te faateimaha rahi nei te ao i te mau Kerisetiano no te faafariu ê i to ratou ara-maite-raa i te mau mea pae varua. (Luka 21:34; Ioane 1, 2:15, 16) E tia i te feia e rave rahi ia aro no te ora mai i te mau tamaˈi, te mau ati, te mau maˈi, aore ra te pohe poiâ. (Luka 21:10, 11) I roto i te mau nunaa e rave rahi, te vai ra te hoê hiroa tumu puai no teie nei ao, e te hiˈohia nei te feia e ora ra ia au i to ratou faaroo ei feia maamaa e te paieti ino. Hau atu â, e rave rahi Kerisetiano teie e hamani-ino-hia nei no to ratou faaroo. (Mataio 24:9) Papu maitai, ua tano o Iesu i te aniraa fatata e 2 000 matahiti aˈenei e: “Ia tae mai . . . te Tamaiti a te taata nei, te vai ra anei te faaroo i te fenua nei?”—Luka 18:8.
2. (a) No te aha mea faufaa roa te faaroo puai no te hoê Kerisetiano? (b) To vai hiˈoraa faaroo mea maitai ia tuatapapa tatou?
2 Inaha, mea faufaa roa ia puai to tatou faaroo e manuïa ˈi to tatou oraraa i teie nei e e fanaˈo ai tatou i te ora mure ore i tǎpǔhia no a muri aˈe. Teie ta te aposetolo Paulo i papai i to ˈna faahitiraa i te mau parau a Iehova ia Habakuka ra: “Te taata parau-tia i te faaroo ra, e ora ïa; area o te orai tia i muri ra, e ore roa tau aau e mauruuru ia ˈna. . . . Aore e faaroo ra e ore roa [te Atua] e mauruuru.” (Hebera 10:38–11:6; Habakuka 2:4) Ua parau o Paulo ia Timoteo e: “Rohi hua oe i te rohiraa maitai ra i te faaroo; [“a tapea maite,” MN] i te ora mure ore, i parauhia ˈi hoi oe na.” (Timoteo 1, 6:12) Nafea ïa e fanaˈo ai i te faaroo aueue ore? No te pahono i taua uiraa ra, e faufaahia tatou ia rave tatou i te hiˈoraa o te hoê taata i ora na tau 4 000 matahiti aˈenei, te haafaufaa-rahi-noa-hia râ to ˈna faaroo i roto e toru haapaoraa rarahi—Mahometa, faaroo ati Iuda, e te Kerisetianoraa. O Aberahama taua taata ra. No te aha to ˈna faaroo i riro ai ei faaroo faahiahia roa? E nehenehe anei tatou e pee i to ˈna hiˈoraa i teie mahana?
Te auraroraa i te aratairaa a te Atua
3, 4. No te aha o Tera i aratai ai i to ˈna utuafare mai Ura i Harana?
3 Ua faahiti-matamua-hia o Aberahama (o Aberama ïa na mua ˈˈe) i te omua-roa-raa o te Bibilia. Teie ta tatou e taio nei i roto i te Genese 11:26: “Fanau aˈera ta [Tera] o Aberama, o Nahora, e o Harana.” Ua ora na o Tera e to ˈna utuafare i Ura o te Kaladaio, te hoê oire ruperupe i te pae apatoa no Mesopotamia. Aita râ ratou i faaea noa i reira. “Ua rave aˈera Tera i ta ˈna tamaiti ia Aberama e ta ˈna mootua ia Lota a Harana ra, e ta ˈna hunoa ra ia Sari [Sara] te vahine a ta ˈna tamaiti a Aberama, ua aratai maira mai o te Kaladaio mai, mai Ura ra, e haere i te fenua ra o Kanaana; e tae maira râ ratou i Harana, parahi ihora ratou i reira.” (Genese 11:31) Ua aratai atoa o Nahora, te tuaana o Aberahama, i to ˈna utuafare i Harana. (Genese 24:10, 15; 28:1, 2; 29:4) No te aha râ o Tera i faarue ai i te oire ruperupe no Ura no te haere atea i Harana?
4 Tau 2 000 matahiti i muri aˈe i te tau o Aberahama, ua faataa te taata haapao maitai ra o Setephano i mua i te Sunederi ati Iuda i teie tere maere o te utuafare o Tera. Teie ta ˈna i parau: “Ua faaite mai te Atua mana ia Aberahama i to tatou metua, a parahi ai oia i Mesopotamia ra, hou oia i parahi ai i Harana ra, ua na ô maira ia ˈna, E haere ê mai oe, e vaiiho atu i to fenua e to fetii atoa, e haere mai oe i teie nei fenua na ˈu e faaite atu ia oe. Ua haere maira oia mai te fenua mai o te Kaladaio ra, e parahi ihora i Harana.” (Ohipa 7:2-4) Ua auraro o Tera i te hinaaro o Iehova no Aberahama i to ˈna aratairaa i to ˈna fetii piri i Harana.
5. Ihea to Aberahama haereraa i muri aˈe i te poheraa to ˈna metua tane? No te aha?
5 Ua parahi atura te utuafare o Tera i to ratou oire apî. I to Aberahama parauraa “to ˈu ra fenua” tau matahiti i muri iho, o te tuhaa fenua no Harana ïa ta ˈna e parau ra, eiaha o Ura. (Genese 24:4) Teie râ, aita o Aberahama i faaea noa i Harana. Ia au i te parau a Setephano, i muri aˈe i te ‘poheraa te metua [o Aberahama], ua aratai maira te Atua ia ˈna i teie nei fenua, e parahihia e outou nei.’ (Ohipa 7:4) Ma te auraro i te aratairaa a Iehova, ua haere o Aberahama e o Lota i te fenua no Kanaana na roto i te pape no Eupharate.a
6. Eaha ta Iehova i tǎpǔ ia Aberahama?
6 No te aha o Iehova i aratai ai ia Aberahama i Kanaana? Ua taaihia te tumu o te reira e te mau opuaraa a te Atua no taua taata haapao maitai ra. Teie ta Iehova i parau ia Aberahama: “E haere ê mai oe i to fenua na, e to fetii, e te utuafare o to metua na, i te fenua na ˈu e faaite atu ia oe na: e faariro hoi au ia oe ei nunaa rahi; e e haamaitai au ia oe, e faarahi atu vau i to oe iˈoa, e e riro oe ei maitai: e o tei haamaitai ia oe ra, o ta ˈu ïa e haamaitai; e o tei faaino ia oe ra, o ta ˈu ïa e faaino: e ei ia oe e maitai ai te mau fetii atoa o te ao nei.” (Genese 12:1-3) E riro o Aberahama ei metua no te hoê nunaa rahi o te paruruhia e Iehova e o te fanaˈo i te fenua no Kanaana. Auê ïa tǎpǔ faahiahia mau! Teie râ, ua tia ia Aberahama ia rave i te mau tauiraa rahi i roto i to ˈna oraraa no te parahi i taua fenua ra.
7. Eaha te mau tauiraa tei tia ia Aberahama ia faaineine i te rave no te fanaˈo i te tǎpǔ a Iehova?
7 I to Aberahama faarueraa ia Ura, ua vaiiho atu oia i te hoê oire ruperupe e peneiaˈe i te fetii rahi o to ˈna metua tane—mau haapuraa faahiahia hoi i taua mau tau patereareha ra. I to ˈna faarueraa ia Harana, ua vaiiho atu oia i te utuafare o to ˈna metua tane, tae noa ˈtu i te utuafare o to ˈna tuaana ra o Nahora, e haere atura i te hoê fenua itea ore. I Kanaana, aita oia i imi i te haapuraa i roto i te mau patu o te hoê oire. No te aha? I muri iti noa ˈˈe i to Aberahama tapaeraa ˈtu i taua fenua ra, ua parau o Iehova ia ˈna e: “A haere na te maoro o taua fenua nei, e na te aano; e horoa hoi au i teie no oe.” (Genese 13:17) Ua faaroo aˈera o Aberahama e 75 matahiti e ta ˈna vahine ra o Sara e 65 matahiti i taua mau faaueraa ra. “No te faaroo i purutia noa ˈi oia i taua fenua i parauhia maira, mai te mea e, e fenua ê ra; i te parahi-noa-raa i roto i te tiahapa ra.”—Hebera 11:9; Genese 12:4.
Te faaroo mai to Aberahama i teie mahana
8. Ia au i te hiˈoraa o Aberahama e to vetahi atu mau ite i mutaa iho, eaha te tia ia tatou ia faatupu?
8 Tei roto o Aberahama e to ˈna utuafare i te ‘nahoa rahi ite’ hou te tau Kerisetiano i faahitihia i roto i te Hebera pene 11. No te faaroo o teie mau tavini matamua a te Atua, te faaitoito ra o Paulo i te mau Kerisetiano ia ‘haapae i te mau mea teimaha atoa, e te hara [te ereraa i te faaroo] e haafifi ohie ia tatou nei.’ (Hebera 12:1, MN) Oia, e nehenehe te ereraa i te faaroo e “haafifi ohie ia tatou nei.” Area i te tau o Paulo e to tatou nei, ua nehenehe te mau Kerisetiano mau e faatupu i te faaroo puai mai to Aberahama e to vetahi atu â i mutaa ihora. Teie ta Paulo e parau ra no ˈna iho e no te mau hoa Kerisetiano: “E ere râ tatou i to te feia i orai tia i muri e pohe atu; no te feia râ i noaa te faaroo, e ora ˈtu ai te [“nephe,” MN].”—Hebera 10:39.
9, 10. Eaha te haapapuraa e vai ra e e faaroo to te taata e rave rahi i teie mahana mai to Aberahama?
9 Parau mau, ua taui te ao nei mai te tau o Aberahama mai â. Noa ˈtu râ, te tavini noa nei â tatou i taua noa râ “Atua o Aberahama,” e eita oia e taui. (Ohipa 3:13; Malaki 3:6) O Iehova anaˈe te tia ia haamorihia i teie mahana mai i te tau o Aberahama ra. (Apokalupo 4:11) E rave rahi teie e pûpû taatoa nei ia ratou no Iehova, e mai ia Aberahama, te rave nei ratou i te mau tauiraa atoa e titauhia i roto i to ratou oraraa no te faatupu i te hinaaro o te Atua. I te matahiti i mairi aˈenei, e 316 092 tei faaite i to ratou pûpûraa i mua i te taata na roto i te bapetizoraa i roto i te pape “i roto i te iˈoa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te [varua moˈa].”—Mataio 28:19.
10 Aita te rahiraa o teie mau Kerisetiano bapetizo-apî-hia i haere i te fenua roa no te faatupu i to ratou pûpûraa. I roto râ i te hoê auraa pae varua, ua reva e rave rahi o ratou i te fenua atea. Ei hiˈoraa, i te motu Maurice, ua riro na o Elsie ei vahine tahutahu. E mǎtaˈu te taata atoa ia ˈna. Ua faanaho te hoê pionie taa ê i te hoê haapiiraa Bibilia e te tamahine a Elsie, e maoti te reira, ua nehenehe o Elsie e ‘fariu mai i te maramarama mai te pouri mai.’ (Ohipa 26:18) I to ˈna iteraa i te anaanatae o ta ˈna tamahine, ua farii atura o Elsie e haapii i Ta ˈu Buka Aamu Bibilia. Ua faaterehia ta ˈna haapiiraa e toru taime i te hebedoma no to ˈna hinaaro tamau i te mau faaitoitoraa. Aita ta ˈna mau ohipa tahutahu i faaoaoa ia ˈna, e mea rahi to ˈna mau fifi. I te pae hopea râ, ua tapae oia i te hopea o te hoê tere roa mai te haamoriraa demoni i te haamoriraa mau. Ia haere mai te taata e ani i ta ˈna tauturu, e faataa oia e o Iehova anaˈe te nehenehe e paruru ia ratou i te ino. E Ite bapetizohia o Elsie i teie nei, e 14 taata o to ˈna utuafare e ta ˈna i matau tei farii i te parau mau.
11. Ua ineine te feia i pûpû ia ratou no Iehova i te rave i teihea mau tauiraa?
11 Aita te rahiraa o te feia i pûpû ia ratou no te tavini i te Atua i te matahiti i mairi aˈenei, i rave i taua mau tauiraa rahi ra. Ua haere mai râ ratou pauroa i te ora i te pae varua mai te pohe i te pae varua mai. (Ephesia 2:1) Noa ˈtu e te vai tino noa nei â ratou i roto i teie nei ao, e ere faahou ratou i to teie nei ao. (Ioane 17:15, 16) Oia atoa te mau Kerisetiano faatavaihia, ‘tei te raˈi hoi to ratou tiaraa taata tumu,’ e au ratou i “te taata ěê e te purutia.” (Philipi 3:20, MN; Petero 1, 2:11) Te ora ra ratou ia au i te mau ture a te Atua, ma te turaihia e te here i te Atua e i te taata-tupu. (Mataio 22:37-39) Aita ratou e tapapa ra i te mau tapao miimii i te pae materia aore ra e hinaaro ra e rave i te tahi mea na ratou iho i roto i teie nei ao. Teie râ, te tiatonu ra ratou i to ratou mata i nia i ‘te raˈi apî e te fenua apî [i tǎpǔhia mai] i te vai-mau-raa o te parau-tia ra.’—Petero 2, 3:13; Korinetia 2, 4:18.
12. Eaha te ohipa i ravehia i te matahiti i mairi aˈenei e haapapu ra e te vai ra “te faaroo i te fenua nei” i roto i te vairaa mai o Iesu?
12 I to Aberahama haereraa i Kanaana, o ˈna e to ˈna utuafare anaˈe to reira e o Iehova noa tei turu e tei paruru ia ratou. Area na Kerisetiano bapetizo-apî-hia e 316 092 ra, e ere ïa o ratou anaˈe. Parau mau, te turu ra e te paruru ra o Iehova ia ratou na roto i te arai o to ˈna varua, mai ta ˈna i rave i nia ia Aberahama. (Maseli 18:10) Hau atu â, te turu ra oia ia ratou na roto i te hoê “nunaa” puai no te mau fenua atoa tei hau aˈe i te rahi i te tahi mau nunaa no teie nei ao i teie mahana. (Isaia 66:8, MN) I te matahiti i mairi aˈenei, ua haapapu te hoê faito e 5 888 650 taata no taua nunaa ra i to ratou faaroo itoito na roto i te faaiteraa i te mau tǎpǔ a te Atua i to ratou taata-tupu. (Mareko 13:10) Ua rave ratou e 1 186 666 708 hora i roto i teie ohipa, a imi ai i te feia anaanatae. Ei faahopearaa, e 4 302 852 haapiiraa Bibilia tei faaterehia e vetahi ê atu i hinaaro e faatupu i te faaroo. Ei haapapuraa hau no to ratou itoito, ua rave e 698 781 taata o teie “nunaa” i te taviniraa pionie aore ra ma te taime taatoa hoê avaˈe aore ra hau atu. (Te vai ra te mau tuhaa rii o te ohipa a te mau Ite no Iehova i te matahiti i mairi aˈenei i te mau api 12-15.) Ua riro teie mau numera faahiahia ei pahonoraa oraora maitai i te uiraa a Iesu, “Ia tae mai . . . te Tamaiti a te taata nei, te vai ra anei te faaroo i te fenua nei?”
Haapao maitai noa ˈtu te mau tamataraa
13, 14. A faataa na i te tahi mau fifi i farereihia e Aberahama e to ˈna utuafare i Kanaana.
13 E pinepine, mea fifi te mau mea no Aberahama e no to ˈna utuafare i Kanaana. I te hoê aˈe taime, ua tupu na te hoê oˈe rahi o tei turai ia ˈna ia faarue ia Kanaana no te haere i Aiphiti. Hau atu â, ua tamata te arii no Aiphiti e te arii no Gerara (i pihai iho ia Gaza) i te rave ia Sara, te vahine a Aberahama, ei vahine na raua. (Genese 12:10-20; 20:1-18) Ua tupu atoa te peapea i rotopu i te mau tiai nǎnǎ animala a Aberahama e ta Lota, e taa ê atura na utuafare e piti. Ma te miimii ore, ua vaiiho o Aberahama e na Lota na mua e maiti i te fenua, e ua maiti aˈera o Lota e parahi i te Mataeinaa no Ioridana, e vahi hotu maitai e te nehenehe e au i te ô i Edene ra.—Genese 13:5-13.
14 I muri iho, ua roohia o Lota i te hoê tamaˈi i rotopu i te arii no te oire atea no Elama e to ˈna mau hoa e na arii o na oire e pae no te vahi papu ra o Sidima. Ua upootia na arii ěê i nia i na arii no Sodoma e no Gomora e rave atura i te mau mea e rave rahi, tae noa ˈtu ia Lota e ta ˈna mau taoˈa. I to Aberahama faarooraa i te ohipa i tupu, tapapa ˈtura oia ma te mǎtaˈu ore i na arii ěê e faahoˈi maira ia Lota e to ˈna utuafare, tae noa ˈtu i te mau taoˈa atoa a taua mau arii ra. (Genese 14:1-16) E ere râ te reira te fifi ino roa ˈˈe ta ˈna i faaruru i Kanaana. No te tahi tumu, ua parahi oia i Sodoma, noa ˈtu te roo taiata o te oire.b (Petero 2, 2:6-8) I to ˈna faaararaahia e na melahi e piti e e haamouhia te oire, ua horo ê atura o Lota e ta ˈna vahine e ta ˈna nau tamahine. Tera râ, aita te vahine a Lota i haapao i te mau faaueraa taa ê a te mau melahi e, i te pae hopea, ua riro maira oia ei pou miti. Ua tia ˈtura ia Lota ia faaea i te hoê taime i roto i te hoê ana i Zoara e ta ˈna na tamahine e piti. (Genese 19:1-30) Eita e ore e ua haapeapea rahi teie mau ohipa ia Aberahama, mai te taime iho â a haere ai o Lota i Kanaana ei melo no te utuafare o Aberahama.
15. Noa ˈtu te mau fifi ta Aberahama i faaruru a faaea ˈi oia i roto i te mau tiahapa i te hoê fenua huru ê, eaha te mau manaˈo haaparuparu ta ˈna i ape?
15 Ua uiui noa ˈˈe anei o Aberahama e e ere anei i te mea maitai aˈe no ˈna e no Lota ahiri raua i faaea noa ˈtu i te oire paruruhia no Ura e te fetii rahi o to ˈna metua tane aore ra i Harana e to ˈna tuaana ra o Nahora? Ua hinaaro anei oia e puhapa i roto i te hoê oire paruruhia e te mau patu eiaha râ i roto i te mau tiahapa? Ua ui maere anei oia i nia i te huru paari o te mau haapaeraa ta ˈna i rave a purutia ˈi oia i te hoê fenua huru ê? Teie ta te aposetolo Paulo i tapao no nia ia Aberahama e to ˈna utuafare: “Ahiri hoi ratou i nounou i taua fenua no reira mai ratou ra, e tia noa ïa ia ratou ia hoˈi.” (Hebera 11:15) Aita râ ratou i hoˈi. Noa ˈtu te ati, ua faaea ratou i te vahi ta Iehova i hinaaro.
Te faaoromai i teie mahana
16, 17. (a) Eaha te mau fifi ta te mau Kerisetiano e rave rahi e faaruru ra i teie mahana? (b) Eaha te haerea maitai o te mau Kerisetiano? No te aha?
16 Te itehia ra taua faaoromai ra i nia i te mau Kerisetiano i teie mahana. Noa ˈtu e ua riro te taviniraa i te Atua ei tumu e oaoa rahi ai ratou, e ere te oraraa i te mea ohie no te mau Kerisetiano mau i teie anotau hopea. Noa ˈtu e te ora ra ratou i roto i te hoê paradaiso pae varua, te mauiui ra ratou i te hoê â mau faateimaharaa i te pae faanavairaa faufaa mai to ratou taata-tupu. (Isaia 11:6-9) E rave rahi tei faaruru i te mau tamaˈi a te mau nunaa, e ua ite roa vetahi i te veve rahi, e ere hoi no ratou te hape. Hau atu â, te faaoromai nei ratou i te mau fifi no te mea e pǔpǔ iti au-ore-hia ratou. I te mau fenua e rave rahi, te poro ra ratou i te parau apî maitai noa ˈtu te tâuˈa-ore-raa rahi. I vetahi atu mau fenua, te faaruru ra ratou i te mau aroraa haavarevare a te feia e “faatia [ra] i te hamani ino i te ture ra” e e “faahapa nei i te toto o te hara ore ra.” (Salamo 94:20, 21) I te mau fenua atoa aita te mau Kerisetiano e arohia ra e te aruehia ra ratou e vetahi no ta ratou mau ture teitei, ua ite papu ratou e mea taa ê ratou i to ratou mau hoa haapiiraa e mau hoa ohipa—mai ia Aberahama, i ora na i roto i te mau tiahapa, area te rahiraa e haaati ra ia ˈna, te parahi ra ïa i roto i te mau oire. Oia mau, mea fifi ia ora i roto i te ao nei “e ere” hoi tatou i to teie nei ao.—Ioane 17:14.
17 Te tatarahapa ra anei tatou i to tatou pûpûraa ia tatou no te Atua? Te hinaaro ra anei tatou e riro ei melo no te ao nei, mai ia vetahi ê? Te autâ ra anei tatou i te mau haapaeraa ta tatou i rave i roto i te taviniraa a Iehova? Aita roa ˈtu! Eiaha tatou e hiaai faahou i te mau mea i muri, ia farii râ tatou e e ere te mau mea atoa ta tatou i haapae i te mea faufaa roa ia faaauhia i te mau haamaitairaa i teie nei e i mua nei. (Luka 9:62; Philipi 3:8) Hau atu, te oaoa ra anei te taata i roto i te ao nei? Te parau mau, oia ïa e rave rahi o ratou o te imi ra i te mau pahonoraa ta tatou e fanaˈo aˈena ra. Te mauiui ra ratou no te mea aita ratou e pee ra i te aratairaa a te Atua ta tatou e pee ra na roto i te Bibilia. (Salamo 119:105) E e rave rahi o ratou o te hinaaro ra i te auhoaraa Kerisetiano au maitai ta tatou e fanaˈo ra e te mau hoa faaroo.—Salamo 133:1; Kolosa 3:14.
18. Eaha te faahopearaa e tupu mai ia faaite te mau Kerisetiano i te itoito mai ia Aberahama?
18 Parau mau, e tia ia tatou i te tahi mau taime ia faaitoito mai ia Aberahama i to ˈna tapaparaa i te feia i haru ia Lota. Ia na reira râ tatou, e haamaitai o Iehova i te faahopearaa. Ei hiˈoraa, i Irelane Apatoerau, ua aˈa roa te riri no te haavîraa uˈana a te mau pǔpǔ faaroo, e ua titauhia te itoito eiaha e amui atu. Ua faaroo râ te mau Kerisetiano haapao maitai i ta Iehova i parau ia Iosua: “E faaetaeta, e ia itoito roa; eiaha e mǎtaˈu, eiaha hoi e amiami; tei pihai atoa iho hoi to Atua o Iehova ia oe i to mau haerea atoa ra.” (Iosua 1:9; Salamo 27:14) I te roaraa o te mau matahiti, ua faaturahia ratou no to ratou tiaraa mǎtaˈu ore, e i teie mahana, e nehenehe ratou e poro ma te tiamâ i roto i te mau mataeinaa atoa o taua fenua ra.
19. Ihea te mau Kerisetiano e oaoa ˈi, e eaha ta ratou e tiai papu ra ia pee ratou i te aratairaa a Iehova?
19 Eiaha roa ˈtu tatou e feaa e noa ˈtu eaha te mau tupuraa ta tatou e farerei, mai te peu e e pee tatou i te aratairaa a Iehova, e faahanahanahia ïa oia i te pae hopea e e maitai-maoro-atoa-hia tatou. Noa ˈtu te mau tautooraa e te mau haapaeraa, aita ˈtu vahi ta tatou e hinaaro e haere maoti râ i roto i te taviniraa a Iehova, e fanaˈo atu ai i te auhoaraa o to tatou mau taeae Kerisetiano e a tiai papu noa ˈi i te oraraa mure ore i mua nei ta te Atua i tǎpǔ mai.
[Nota i raro i te api]
a Peneiaˈe, ua faaamu mai o Aberahama ia Lota, te tamaiti a to ˈna tuaana tei pohe.—Genese 11:27, 28; 12:5.
b Ua parau vetahi e ua parahi o Lota i roto i te hoê oire no te imi i te vai-maitai-raa rahi atu â i muri aˈe i to ˈna haruraahia e na arii e maha.
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ No te aha mea faufaa roa te faaroo puai?
◻ Nafea to Aberahama faaiteraa e e faaroo puai to ˈna?
◻ Nafea te pûpûraa ia ˈna iho e apeehia ˈi e te mau tauiraa i roto i te oraraa o te hoê taata?
◻ No te aha tatou e oaoa ˈi ia tavini tatou i te Atua noa ˈtu te mau fifi ta tatou e nehenehe e farerei?
[Hohoˈa i te api 7]
Ua ineine o Aberahama i te rave i te mau tauiraa rahi i roto i to ˈna oraraa no te fanaˈo i te parau tǎpǔ
[Hohoˈa i te api 9]
Ia au i te mau haapapuraa, te vai ra “te faaroo i te fenua nei” i roto i te vairaa mai o Iesu