Haapiiraa 8
Te hoê oraraa utuafare o te faaoaoa i te Atua
Eaha te tiaraa o te tane i roto i te utuafare? (1)
Eaha te huru o te tane i nia i ta ˈna vahine? (2)
Eaha te mau hopoia a te metua tane? (3)
Eaha te tuhaa a te vahine i roto i te utuafare? (4)
Eaha ta Iehova e titau ra i te mau metua e i te mau tamarii? (5)
Eaha te manaˈo o te Bibilia i nia i te faataa-ê-raa e te faataaraa? (6, 7)
1. Te na ô ra te Bibilia e, o te tane te upoo o to ˈna utuafare. (Korinetia 1, 11:3) E tia i te hoê tane ia faaipoipo i te hoê anaˈe vahine. E tia ia raua ia faaipoipo ma te tia i mua i te ture.—Timoteo 1, 3:2; Tito 3:1.
2. E tia i te tane ia here i ta ˈna vahine mai ia ˈna iho. E tia ia ˈna ia haapao i ta ˈna vahine mai ta Iesu i haapao i ta ˈna mau pǐpǐ. (Ephesia 5:25, 28, 29) Eiaha roa ˈtu oia e tupai i ta ˈna vahine aore ra e rave ino ia ˈna na roto i te tahi noa ˈtu ravea. Maoti râ, e tia ia ˈna ia haamaitai e ia faatura ia ˈna.—Kolosa 3:19; Petero 1, 3:7.
3. E tia i te metua tane ia rave puai i te ohipa no te aupuru i to ˈna utuafare. E tia ia ˈna ia haapao i ta ˈna vahine e ta ˈna mau tamarii i te pae no te maa, te ahu, e te fare. E tia atoa i te metua tane ia haapao i te mau hinaaro o to ˈna utuafare i te pae varua. (Timoteo 1, 5:8) Na ˈna e rave i te upoo i te pae no te tautururaa i to ˈna utuafare ia haapii no nia i te Atua e Ta ˈna mau opuaraa.—Deuteronomi 6:4-9; Ephesia 6:4.
4. E tia i te vahine ia riro ei tauturu maitai no ta ˈna tane. (Genese 2:18) E tia ia ˈna ia turu i ta ˈna tane i te pae no te haapiiraa e te aupuru i ta raua mau tamarii. (Maseli 1:8) Te titau nei Iehova e ia haapao te vahine i to ˈna utuafare ma te here. (Maseli 31:10, 15, 26, 27; Tito 2:4, 5) E tia ia ˈna ia faatura hohonu i ta ˈna tane.—Ephesia 5:22, 23, 33.
5. Te titau nei te Atua e ia faaroo te mau tamarii i to ratou mau metua. (Ephesia 6:1-3) Te titau atoa nei oia e ia aˈo e ia faatitiaifaro te mau metua i ta ratou mau tamarii. E tia i te mau metua ia horoa i te taime na ta ratou mau tamarii e ia haapii i te Bibilia na muri iho ia ratou, ma te haapao i to ratou mau hiaai i te pae varua e i te pae o to ratou mau hinaaro hohonu. (Deuteronomi 11:18, 19; Maseli 22:6, 15) Eiaha roa ˈtu te mau metua e aˈo i ta ratou mau tamarii ma te etaeta rahi roa e te hamani ino.—Kolosa 3:21.
6. Ia peapea anaˈe te mau hoa faaipoipo, e tia ia raua ia tutava i te faaohipa i te mau aˈoraa a te Bibilia. Te faaue ra te Bibilia ia tatou ia faaite i te here e ia faaore i te hapa. (Kolosa 3:12-14) Aita te Parau a te Atua e faaitoito ra ia faataa ê na hoa faaipoipo no te faatitiaifaro i te mau peapea haihai roa. Tera râ, e riro paha te hoê vahine i te maiti e faarue i ta ˈna tane mai te peu e (1) e patoi oia ma te etaeta i te aupuru i to ˈna utuafare, (2) no to ˈna haavî uˈana, te haamǎtaˈuhia ra to ˈna oraora-maitai-raa e to ˈna iho ora, aore ra (3) no to ˈna patoi rahi, eita ˈtura ta ˈna e nehenehe e haamori ia Iehova.—Korinetia 1, 7:12, 13.
7. Eiaha na hoa faaipoipo ia taiva i te tahi e te tahi. E hara te faaturi i te Atua e i to ˈna hoa. (Hebera 13:4) O te mau taatiraa o te tino i rapaeau i te faaipoiporaa anaˈe te tumu e nehenehe ai e faataa ia au i te mau Papai, e faaipoipo faahou atu ai. (Mataio 19:6-9; Roma 7:2, 3) Mea riri roa na Iehova ia faataa anaˈe te taata no te mau tumu aita to roto i te mau Papai e ia faaipoipo ratou i te hoa ê.—Malaki 2:14-16.
[Hohoˈa i te mau api 16, 17]
E haapao te metua tane here i to ˈna utuafare i te pae materia e i te pae varua
[Hohoˈa i te api 17]
Te titau nei te Atua i te mau metua ia aˈo e ia faatitiaifaro i ta ratou mau tamarii