Ririhia no to ratou faaroo
“E ririhia outou e te taata atoa no to ˈu nei iˈoa.”—MATAIO 10:22.
1, 2. E nehenehe anei ta outou e faatia i te tahi mau tupuraa mau i farereihia e te mau Ite no Iehova no to ratou haapaoraa i to ratou mau tiaturiraa pae faaroo?
AHIA rahiraa taime to te hoê fatu fare toa parau-tia no te motu o Kereta tapearaahia e hopoi-noa-raahia i mua i te mau tiribuna Heleni. Ua tapeahia oia i te fare tapearaa hau atu i te ono matahiti, to ˈna ïa vai-atea-raa i ta ˈna vahine e ta ˈna na tamarii e pae. I Tapone, ua tiavaruhia te hoê tamarii haapii 17 matahiti, i rapae i te fare haapiiraa, noa ˈtu e e haerea maitai to ˈna e oia te numera hoê o ta ˈna piha haapiiraa e 42 tamarii haapii. I Farani, e rave rahi taata tei tihati-noa-hia i ta ratou ohipa, noa ˈtu e e roo maitai roa to ratou ei rave ohipa itoito e te haapao maitai. Eaha te taairaa i rotopu i teie mau tupuraa mau?
2 E mau Ite no Iehova anaˈe teie mau taata. Eaha ta ratou “hara”? Te haapao-noa-raa i to ratou mau tiaturiraa pae faaroo. Ei auraroraa i te mau haapiiraa a Iesu Mesia, te faataa ra te fatu fare toa i to ˈna faaroo ia vetahi ê. (Mataio 28:19, 20) Ua faautuahia oia ia au i te hoê ture Heleni tahito roa e parau ra e e ohipa ino roa te haaparareraa i te faaroo. Ua tiavaruhia te tamarii haapii no te mea eita to ˈna haava manaˈo i haamatarohia ia au i te Bibilia e faatia ia apiti oia i roto i te mau faaineineraa faahepohia o te kendo (tiaˈoˈe Tapone). (Isaia 2:4) E ua faaitehia i te feia i tihatihia i ta ratou ohipa i Farani e te tumu hoê roa i tihatihia ˈi ratou, te mea ïa e e mau Ite no Iehova ratou.
3. No te aha e mea varavara te rahiraa o te mau Ite no Iehova i te haamauiui-rahi-hia e te tahi atu mau taata?
3 Te reira iho â te mau tupuraa teimaha ta te mau Ite no Iehova i faaruru aita i maoro aˈenei i roto i te tahi mau fenua. No te rahiraa râ o te mau Ite no Iehova, mea varavara ratou i te haamauiui-rahi-hia e te tahi atu mau taata. Mea matauhia te nunaa o Iehova na te ao nei no to ratou haerea maitai—o te hoê ïa roo o te ore e horoa i te hoê noa ˈˈe tumu maitai e hinaaro ai te taata e hamani ino ia ratou. (Petero 1, 2:11, 12) Eita ratou e faanaho i te mau opuaraa ino aore ra e rave i te haerea haamauiui ia vetahi ê. (Petero 1, 4:15) E tamata maoti ratou i te ora ia au i te aˈoraa a te Bibilia e auraro na mua i te Atua, e i muri iho i te mau faatereraa a teie nei ao. E aufau ratou i te mau tute e titauhia e te ture e e tutava ratou i te “parahi hau noa . . . i roto i te taata atoa nei.” (Roma 12:18; 13:6, 7; Petero 1, 2:13-17) I roto i ta ratou ohipa haapiiraa Bibilia, e faaitoito ratou i te faaturaraa i te ture, e paturu ratou i te faufaaraa o te oraraa utuafare e te maitairaa morare. E rave rahi mau faatereraa tei arue ia ratou no te mea e feia huiraatira ratou o te auraro i te ture. (Roma 13:3) Teie râ, mai ta te paratarapha matamua e faaite ra, i te tahi taime ua farerei ratou i te patoiraa—i roto i te tahi mau fenua, tae noa ˈtu i te opaniraa a te faatereraa. E maere anei tatou?
Te “haamâuˈaraa” no te riro ei pǐpǐ
4. Ia au ia Iesu, eaha ta te hoê taata e tia ia tiai ia riro mai oia ei hoê o ta ˈna mau pǐpǐ?
4 Mea papu maitai ta Iesu Mesia i parau no nia i tei titauhia no te riro mai ei pǐpǐ na ˈna. “Aore te tavini i hau i to ˈna ra fatu,” ta ˈna ïa i parau i ta ˈna mau pǐpǐ. “I hamani ino na ratou ia ˈu ra, e hamani ino atoa ïa ratou ia outou.” Ua ririhia Iesu “ma te tumu ore, MN.” (Ioane 15:18-20, 25; Salamo 69:4; Luka 23:22) E nehenehe atoa ta ˈna mau pǐpǐ e farerei i te reira—te patoiraa ma te tumu ore. E rau te taime to ˈna faaararaa ia ratou e: “E ririhia outou.”—Mataio 10:22; 24:9.
5, 6. (a) Eaha te tumu i faaitoito ai Iesu i te feia e riro mai ei pǐpǐ ia “numera i te haamâuˈaraa”? (b) No te aha ïa tatou e ore ai e maere ia farerei tatou i te patoiraa?
5 No reira Iesu i faaitoito ai i te feia e riro mai ei pǐpǐ ia “numera i te haamâuˈaraa” no te riro ei pǐpǐ. (Luka 14:28, MN) No te aha? E ere no te faaoti e riro anei ei pǐpǐ aore ra eita, no te opua râ e haapao i tei titauhia. E tia ia tatou ia ineine i te faaruru i te mau tamataraa atoa aore ra te mau mauiui atoa e apiti mai i te hopoia ra. (Luka 14:27) Aita e taata e faahepo mai ia tatou e tavini ia Iehova ei pǐpǐ na te Mesia. E faaotiraa ma te aau tae te reira; e faaotiraa ma te ite atoa te reira. Ua ite aˈena tatou e taa ê noa ˈtu i te mau haamaitairaa ta tatou e fanaˈo ia faatupu tatou i te mau taairaa e te Atua na roto i te pûpûraa ia tatou, e “ririhia” tatou. No reira tatou e ore ai e maere ia farerei tatou i te patoiraa. Ua “numera [tatou] i te haamâuˈaraa,” e ua ineine maitai tatou i te amo i te reira.—Petero 1, 4:12-14.
6 No te aha vetahi, tae noa ˈtu te tahi feia mana toroa a te mau faatereraa, e hinaaro ai e patoi i te mau Kerisetiano mau? Ia noaa te pahonoraa, mea maitai ia tuatapapa tatou no nia i na pǔpǔ faaroo e piti no te senekele matamua o to tatou tau. Ua ririhia raua e piti atoa ra—no te mau tumu ê roa râ.
Î i te riri e i ririhia
7, 8. Eaha te mau haapiiraa e faaitoito ra ia hiˈo ino i te mau Etene, e eaha te huru feruriraa i itehia i rotopu i te mau ati Iuda ei faahopearaa?
7 I te senekele matamua o to tatou tau, tei raro aˈe o Iseraela i te faatereraa a to Roma, e te faatere-haavî-hia ra te Judaïsme, te faanahoraa faaroo ati Iuda, e te feia aratai mai te mau papai parau e te mau Pharisea. (Mataio 23:2-4) Ua rave teie feia aratai paieti ino i te faaueraa o te Ture a Mose no nia i te faataa-ê-raa mai i to te mau nunaa ěê e ua taviri ratou i te reira no te titau e ia hiˈo-ino-hia te feia e ere i te ati Iuda. I te na reiraraa, ua haamau ratou i te hoê haapaoraa o tei faatupu i te riri i te mau Etene e, ei faahoˈiraa, tei turai i te mau Etene ia riri ia ratou.
8 E ere i te mea fifi no te feia aratai ati Iuda ia poro i te hiˈo-ino-raa i te mau Etene, no te mea te hiˈo ra te mau ati Iuda i taua tau ra i te mau Etene mai te mau taata peu morare ino. Te haapii ra te feia aratai haapaoraa e eiaha roa ˈtu te hoê vahine ati Iuda e faaea oia anaˈe e te mau Etene, no te mea te “manaˈohia ra e mea faufau” ratou. Eiaha te hoê tane ati Iuda e “faaea noa oia anaˈe e o ratou no te mea te manaˈohia ra e e haamanii ratou i te toto.” Eita e nehenehe e inu i te û i faatehia e te hoê Etene maori râ tei reira te hoê ati Iuda i te hiˈoraa i te ohipa i ravehia. Ma te turaihia e to ratou feia aratai, ua faahotu te mau ati Iuda i te tâuˈa ore e te faaatea-ê-raa etaeta mau.—A faaau e te Ioane 4:9.
9. Eaha te faahopearaa o te haapiiraa a te feia aratai ati Iuda no nia i te feia e ere i te ati Iuda?
9 Aita teie mau haapiiraa no nia i te feia e ere i te ati Iuda i faaitoito rahi i te mau auraa maitai i rotopu i te mau ati Iuda e te mau Etene. Ua hiˈo aˈera te mau Etene i te mau ati Iuda mai te feia e riri i te mau huru taata atoa. Ua parau te taata tuatapapa aamu Roma o Tacite (fanauhia paha i te matahiti 56 T.T.) no nia i te mau ati Iuda e “te hiˈo ra ratou i te toea o te huitaata ma te riri hope i te mau enemi.” Ua parau atoa o Tacite e e haapiihia te mau Etene i riro ei peroseluto ati Iuda eiaha e hiˈo faahou i to ratou aiˈa e eiaha e faatura faahou i to ratou utuafare e to ratou mau hoa. I te rahiraa o te taime, ua vaiiho noa to Roma i te mau ati Iuda i navai maitai i te rahi eiaha ïa ia arohia ˈtu. No te hoê râ orureraa hau ati Iuda i te matahiti 66 T.T. i tahoo puai ai to Roma, e inaha, i haamou-roa-hia ˈi Ierusalema i te matahiti 70 T.T.
10, 11. (a) Ia au i ta te Ture a Mose e titau ra, ia nafeahia te feia ěê, e tia ˈi? (b) Eaha te haapiiraa ta tatou e huti mai na nia i tei roohia i te haapaoraa ati Iuda?
10 Nafea teie huru hiˈoraa i te taata ěê e nehenehe ai e faaauhia i te huru haamoriraa i faataahia i roto i te Ture a Mose? Ua paturu mau te Ture i te faataa-ê-raa i to te mau nunaa, te tapao râ o te reira, te parururaa ïa i te mau ati Iseraela, i ta ratou iho â râ haamoriraa viivii ore. (Iosua 23:6-8) Noa ˈtu râ, te titau ra te Ture ia hamani-maitai-hia te taata ěê ma te parau-tia e ia fanaˈo ratou i te farii-maitai-raa—a ore noa ˈi ratou e ofati hua i te mau ture a to Iseraela. (Levitiko 24:22) Na roto i te fariu-ê-raa i te huru feruriraa tano e vai papu ra i roto i te Ture no nia i te taata ěê, ua haamau te feia aratai haapaoraa ati Iuda no te tau o Iesu i te hoê huru haamoriraa i faatupu i te riri e i ririhia. I te pae hopea, ua erehia i te nunaa ati Iuda no te senekele matamua te maitai o Iehova.—Mataio 23:38.
11 Te vai ra anei te hoê haapiiraa no tatou i ǒ nei? Oia, te vai ra! Eita te faataata-parau-tia-raa ia ˈna iho, te hoê haerea faateitei o te hiˈo ino i te feia e ere hoê â to ratou mau tiaturiraa e to tatou, e au i te haamoriraa viivii ore a Iehova, eita atoa oia e mauruuru i te reira. A hiˈo na i te mau Kerisetiano haapao maitai no te senekele matamua. Aita ratou i riri i te feia e ere i te Kerisetiano, aita atoa ratou i orure hau i to Roma. Noa ˈtu râ, ua “ririhia” ratou. No te aha? E na vai?
Te mau Kerisetiano matamua—Ririhia e vai?
12. Eaha te huru o te maramarama o te mau Papai e te hinaaro ra Iesu ia faito noa te huru hiˈoraa o ta ˈna mau pǐpǐ i te feia e ere i te Kerisetiano?
12 Mea maramarama maitai e na roto i ta ˈna mau haapiiraa, te hinaaro ra Iesu ia faito noa te huru hiˈoraa a ta ˈna mau pǐpǐ i te feia e ere i te Kerisetiano. I te hoê pae, ua parau oia e e tia ia taa ê ta ˈna mau pǐpǐ i to te ao nei—oia hoi, ia ape ratou i te mau huru feruriraa e te haerea e ore e au i te mau eˈa parau-tia o Iehova. Ia ore ratou ia amui i roto i te mau ohipa tamaˈi e politita. (Ioane 17:14, 16) I te tahi aˈe pae, aita roa ˈtu Iesu i faaitoito e hiˈo ino i te feia e ere i te Kerisetiano, ua haapii maoti oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia ‘aroha ˈtu i to ratou mau enemi.’ (Mataio 5:44) Ua aˈo te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano e: “Te poia ra to enemi, faaamu atu ia ˈna; e te poihâ ra, faainu atu ia ˈna.” (Roma 12:20) Ua faaue atoa oia i te mau Kerisetiano ia “hamani maitai . . . i te taata atoa.”—Galatia 6:10.
13. No te aha te feia aratai haapaoraa ati Iuda i patoi rahi ai i te mau pǐpǐ a te Mesia?
13 Aita râ i maoro, te ite atura te mau pǐpǐ a te Mesia e te “ririhia” ra ratou i na pae e toru atoa ra. Na mua roa, te vai ra te feia aratai haapaoraa ati Iuda. E ere i te mea maere e ua huti oioi mai te mau Kerisetiano i to ratou ara-maite-raa! E mau faaueraa tumu morare teitei ta te mau Kerisetiano e e feia taiva ore ratou, e te opere ra ratou i te hoê poroi no te tiaturiraa ma te itoito rahi. E mau tausani taata tei faarue i te haapaoraa ati Iuda e tei farii i te Kerisetianoraa. (Ohipa 2:41; 4:4; 6:7) No te feia aratai haapaoraa ati Iuda, e mau apotata anaˈe te mau pǐpǐ ati Iuda a Iesu! (A faaau e te Ohipa 13:45.) Te ite noa ra teie feia aratai i riri roa e te faaore ra te Kerisetianoraa i ta ratou mau tutuu. Oia mau, te faaino atoa ra te reira i to ratou huru hiˈoraa i te mau Etene! Mai te matahiti 36 T.T. mai, ua nehenehe te mau Etene e riro mai ei Kerisetiano, hoê â ïa to ratou faaroo e ta ratou mau hopoia e te mau Kerisetiano ati Iuda.—Ohipa 10:34, 35.
14, 15. (a) No te aha te mau Kerisetiano i ririhia ˈi e te feia haamori etene? A horoa i te hoê hiˈoraa. (b) O vai te toru o te pǔpǔ i ‘riri’ i te mau Kerisetiano matamua?
14 A piti, ua farerei te mau Kerisetiano i te riri a te feia haamori Etene. Ei hiˈoraa, i Ephesia i tahito ra, e ohipa hoona te hamaniraa i te mau hohoˈa ario o te ruahine ra o Artémis. I to Paulo râ pororaa i reira, e rave rahi to Ephesia i farii, a faarue ai i te haamoriraa a Artémis. No te mea e te haamǎtaˈuhia ra ta ratou tapihooraa, ua faatupu aˈera te feia tupai ario i te faahuehueraa. (Ohipa 19:24-41) Ua tupu atoa te hoê ohipa mai teie i te tapaeraa ˈtu te Kerisetianoraa i Bitunia (Turekia apatoerau i teie nei). Aita i maoro i muri aˈe a oti ai te mau Papai Heleni Kerisetiano, te faatia ra te tavana no Bitunia, o Pline le Jeune e ua faaruehia te mau hiero etene e ua topa roa te hooraa maa na te animala e faatusiahia. Ua faahapahia te mau Kerisetiano—e ua hamani-ino-hia ratou—no te mea eita e au i ta ratou haamoriraa te mau pûpûraa tusia animala e te mau idolo. (Hebera 10:1-9; Ioane 1, 5:21) Papu maitai, ua aueue te tahi mau faufaa materia i taaihia i te haamoriraa etene no te parareraa te Kerisetianoraa, e ua inoino te feia i erehia i te pae tapihooraa e te pae moni.
15 A toru, ua “ririhia” te mau Kerisetiano e te mau Roma here aiˈa. I te omuaraa, ua matauhia te mau Kerisetiano e to Roma ei pǔpǔ faaroo iti e peneiaˈe ei pǔpǔ paieti ino. Ia maoro rii râ, te parau-noa-raa e e Kerisetiano oe, e hara ïa o te faautuahia i te pohe. No te aha te feia huiraatira parau-tia e ora ra ei Kerisetiano e hiˈohia ˈi mai te mau taata e au mau ia hamani-ino-hia e ia haapohehia?
Te mau Kerisetiano matamua—No te aha ratou i ririhia ˈi e to te ao Roma?
16. Na roto i teihea auraa i faaatea ê mai ai te mau Kerisetiano i to teie nei ao, e no te aha ratou i au-ore-hia ˈi e to te ao Roma no te reira?
16 Te tumu mau i ririhia ˈi te mau Kerisetiano e to te ao Roma, no to ratou ïa haapaoraa i to ratou mau tiaturiraa faaroo. Ei hiˈoraa, ua faaatea ê mai ratou i to teie nei ao. (Ioane 15:19) No reira ratou i ore ai e rave i te toroa politita, e i patoi ai i te tau faehau. Ei faahopearaa, “ua faaitehia [ratou] mai te mau taata i pohe i to te ao hiˈoraa, e te faufaa ore no te mau ohipa atoa o te oraraa,” ta te taata tuatapapa aamu o Augustus Neander ïa e parau ra. Te oreraa e amui i to teie nei ao, te ape-atoa-raa ïa i te mau haerea ino o te ao Roma viivii. “Te haapeapea ra te mau amuiraa Kerisetiano iti i te haava manaˈo o te ao etene i maamaahia i te mau ohipa navenave, no to ratou paieti e to ratou haerea maitai,” ta te taata tuatapapa aamu o Will Durant ïa e faataa ra. (Petero 1, 4:3, 4) Na roto i te hamani-ino-raa e te haapoheraa i te mau Kerisetiano, te imi ra paha to Roma e haamamû i te reo haapeapea o te haava manaˈo.
17. Eaha te mea e haapapu ra e ua rave-maitai-hia te ohipa pororaa a te mau Kerisetiano no te senekele matamua?
17 Ua poro te mau Kerisetiano no te senekele matamua i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua ma te itoito fati ore. (Mataio 24:14) Fatata i te matahiti 60 T.T., ua nehenehe o Paulo e parau e ua “faaite-haere-hia” te parau apî maitai “i te taata atoa i raro aˈe i teie nei raˈi.” (Kolosa 1:23) Hou te hopea o te senekele matamua, ua faariro te mau pǐpǐ a Iesu i te mau taata ei pǐpǐ na te Hau emepera Roma taatoa—i Asia, Europa e Afirika! Tae noa ˈtu te tahi mau melo o “te utuafare o Kaisara” tei riro mai ei Kerisetiano.a (Philipi 4:22) Ua faatupu teie pororaa itoito i te inoino. Te parau ra Neander e: “Ua haere papu noa te Kerisetianoraa i mua i rotopu i te mau taata no te mau huru tuhaa totiale atoa, e fatata roa te haapaoraa a te hau i te hemo i te reira.”
18. Nafea te haamoriraa ia Iehova anaˈe i riro ai ei tumu i ore ai te mau Kerisetiano e auhia e te faatereraa Roma?
18 O Iehova anaˈe ta te mau pǐpǐ a Iesu e haamori. (Mataio 4:8-10) No teie paha huru o ta ratou haamoriraa, hau atu i te toea, i ore ai ratou e auhia e to Roma. E farii haere noa to Roma i te tahi atu mau haapaoraa, a apiti noa atoa ˈi ta ratou mau melo i te haamoriraa i te emepera. Eita ta te mau Kerisetiano matamua e nehenehe e apiti atu i roto i taua haamoriraa ra. Te haamanaˈo nei ratou e e tia ˈtu ratou no ratou iho i mua i te hoê mana teitei aˈe i to te hau Roma, oia hoi to te Atua ra o Iehova. (Ohipa 5:29) Ei faahopearaa, noa ˈtu te hiˈoraa maitai o te hoê Kerisetiano ei melo huiraatira i roto i te toea o te mau tuhaa, e hiˈohia oia ei enemi no te Hau.
19, 20. (a) O vai ma iho â râ te tumu o te mau haavare faufau i haapararehia no nia i te mau Kerisetiano haapao maitai? (b) Eaha te mau pari-haavare-raa i faahitihia no nia i te mau Kerisetiano?
19 Te vai ra râ te tahi atu â tumu i ‘ririhia ˈi’ te mau Kerisetiano haapao maitai i roto i te ao Roma: Ua tiaturi-haere-noa-hia te mau haavare faufau no nia ia ratou, mau pariraa e ere i te mea iti te hopoia a te feia aratai haapaoraa ati Iuda i roto i te reira. (Ohipa 17:5-8) I te area matahiti 60 aore ra 61 T.T., i to Paulo tiairaa i te tamataraa no ǒ mai i te Emepera Néron ra i Roma, ua parau te feia aratai ati Iuda no nia i te mau Kerisetiano e: “I tena na pǔpǔ, ua faainohia ïa e aita vahi toe, ua ite matou.” (Ohipa 28:22) Papu mau e ua faaroo o Néron i te mau aamu haavare no nia ia ratou. I te matahiti 64 T.T., i to ˈna pariraahia no te auahi i tuino ia Roma, te faatiahia ra e ua faahoˈi o Néron i te pariraa i nia i te mau Kerisetiano e faaino-aˈena-hia ra. E au ra e na te reira i faatupu oioi i te hoê hamani-ino-raa uˈana ma te hinaaro mau e haamou roa i te mau Kerisetiano.
20 Mea pinepine, e anoiraa te mau pari-haavare-raa i te mau Kerisetiano no te mau haavare e no to ratou mau tiaturiraa i tavirihia. No te mea hoê noa to ratou Atua e eita ratou e haamori i te emepera, ua parauhia ratou e feia aore e atua. No to te mau fetii e ere i te Kerisetiano patoiraa i to ratou fetii Kerisetiano, ua parihia te mau Kerisetiano e e amaha te mau utuafare ia ratou. (Mataio 10:21) Ua parauhia e e feia amu taata ratou, te hoê ïa pariraa, ia au i te tahi mau papai, i niuhia i nia i te hoê manaˈo hape no nia i ta Iesu i parau i te Amuraa maa Ahiahi a te Fatu ra.—Mataio 26:26-28.
21. Eaha na tumu e piti i ‘ririhia ˈi’ te mau Kerisetiano?
21 Inaha, ua “ririhia” ïa te mau Kerisetiano haapao maitai e to Roma no na tumu e piti: (1) to ratou mau tiaturiraa e ta ratou mau haapaoraa niuhia i nia i te Bibilia, e (2) te mau pari-haavare-raa no nia ia ratou. Noa ˈtu eaha te tumu, hoê noa tapao ta te feia patoi—te faaoreraa i te Kerisetianoraa. Teie râ, o te feia patoi i hau aˈe i te taata te feia mau i opua e hamani ino i te mau Kerisetiano, oia hoi te mau varua iino itea-ore-hia.—Ephesia 6:12.
22. (a) Eaha te hiˈoraa e faaite ra e te tutava nei te mau Ite no Iehova i te ‘hamani maitai i te taata atoa’? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia i te api 11) (b) Eaha te tauaparauhia i roto i te tumu parau i muri nei?
22 Mai te mau Kerisetiano matamua, ua “ririhia” te mau Ite no Iehova no teie tau i roto i te mau fenua rau. Eita râ ratou e riri i te feia e ere i te Ite; aita atoa ratou i riro aˈenei ei tumu no te orureraa i te mau faatereraa. I te tahi roa ˈˈe pae, ua matauhia ratou na te ao atoa nei no to ratou here mau o te na nia ˈˈe i te mau otia atoa i te pae totiale, iri e nunaa. No te aha ïa ratou i hamani-ino-hia ˈi? E eaha to ratou huru i mua i te hamani-ino-raa? E tauaparauhia teie mau uiraa i roto i te tumu parau i muri nei.
[Nota i raro i te api]
a Eita paha te parau ra “utuafare o Kaisara” e au i te mau fetii piri o Néron o te faatere ra i taua taime ra. E nehenehe râ e au i te mau tavini e te feia toroa nainai o te tavini paha ei tutu maa e ei tamâ fare no te utuafare o te emepera e ta ˈna mau rave ohipa.
Nafea outou e pahono ai?
◻ No te aha Iesu i faaitoito ai i te feia e riro mai ei pǐpǐ ia numera i te haamâuˈaraa no te riro ei pǐpǐ?
◻ Eaha te faahopearaa o te huru hiˈoraa e vai ra i taua tau ra i te feia e ere i te ati Iuda, i nia i te haapaoraa ati Iuda, e eaha ta tatou e haapii mai na roto i te reira?
◻ Ua farerei te mau Kerisetiano matamua haapao maitai i te patoiraa a teihea na pae e toru?
◻ Eaha te mau tumu rahi i ‘ririhia ˈi’ te mau Kerisetiano matamua e to Roma?
[Tumu parau tarenihia i te api 11]
‘Te hamani-maitai-raa i te taata atoa’
Te tutava nei te mau Ite no Iehova i te pee i te aˈoraa e ‘hamani maitai i te taata atoa.’ (Galatia 6:10) Ia tupu te ati, e turai te aroha i te taata-tupu ia ratou ia tauturu i te feia aore i farii i to ratou mau manaˈo pae faaroo. Ei hiˈoraa, i te tupuraa te mau peapea rahi i Rwanda i te matahiti 1994, ua ineine noa te mau Ite no Iehova no Europa i te haere i Afirika e hopoi i te tauturu. Ua faatia-oioi-hia te mau puhapa e te mau aua utuuturaa maˈi faanaho-maitai-hia no te horoa i te tauturu. Ua feretihia te maa, te ahu e te mau paraitete e rave rahi roa na nia i te manureva. Ua hau atu te numera o te feia i horo ê i te tataitoruraa i te numera o te mau Ite no taua vahi ra.
[Hohoˈa i te api 9]
Ua poro te mau Kerisetiano no te senekele matamua i te parau apî maitai ma te itoito fati ore