O vai na te mau Maccabée?
NO TE feia e rave rahi, e au te tau o te mau Maccabée i te pu haamaramaramaraa i rotopu i te taime a faaotihia ˈi te mau buka hopea o te mau Papai Hebera e te haerea mai o Iesu Mesia. Mai te mau mea taa ê e itehia mai ia tuatapapahia te afata ereere o te hoê manureva i muri aˈe i te hoê ati, e nehenehe e noaa mai te tahi maa ite hohonu na roto i te tuatapapa-maitai-raa i te tau o te mau Maccabée—te hoê ïa tau tauiraa no te nunaa ati Iuda.
O vai na te mau Maccabée? Nafea to ratou ohiparaa i nia i te haapaoraa ati Iuda hou te haerea mai o te Mesia i tohuhia?—Daniela 9:25, 26.
Te ohiparaa puai mau o te faaheleniraa
Ua haru Alesanedero Rahi i te mau fenua mai Heleni atu e tae roa i Inidia (area 336-323 H.T.T.). Ua riro to ˈna basileia rahi ei tumu no te faaheleniraa aano—oia hoi te haaparareraa i te reo e te peu tumu Heleni. Ua faaipoipo te mau faehau toroa e te mau faehau i te mau vahine no taua mau vahi ra, a anoi ai i te mau peu tumu Heleni e to te mau fenua ěê. I muri aˈe a pohe ai Alesanedero, ua tufahia to ˈna basileia i roto i ta ˈna mau tenerara. I te omuaraa o te senekele 2 H.T.T., ua haru mai Antiochus III no te opu fetii Heleni Séleucus i Suria ia Iseraela i te rima o te Heleni ra o Ptolémée no Aiphiti. I nia i teihea faito te mau ati Iuda i Iseraela i te noaaraa i te faaheleniraa?
Ua papai te hoê taata tuatapapa aamu e: “I te mea e aita te mau ati Iuda i nehenehe e ape eiaha e farerei i to ratou feia tapiri i faahelenihia, e aita atoa hoi ratou e farerei ra i to to ratou iho nunaa atea, mea fifi roa i te ape i te riro atu i te peu tumu Heleni e te mau huru feruriraa Heleni. . . . Te oraraa i te tau o te faaheleniraa, te fariiraa noa ïa i te peu tumu Heleni!” Ua rave te mau ati Iuda i te mau iˈoa Heleni. I nia i te mau faito rau, ua farii ratou i te mau peu e te mau faaahuraa Heleni. Te maraa ra te puai itea-ore-hia o te riroraa i te nunaa ěê.
Te hemaraa te mau tahuˈa i te ino
I rotopu i te mau ati Iuda e nehenehe roa ˈˈe e faahelenihia, te vai ra ïa te mau tahuˈa. No te rahiraa o ratou, te fariiraa i te faaheleniraa, te fariiraa ïa ia haere te haapaoraa ati Iuda i mua e to ˈna tau. Te hoê o taua mau ati Iuda ra, o Jason ïa (o Joshua na roto i te reo Hebera), te taeae o te tahuˈa rahi ra o Onias III. I to Onias haereraa i Anetiohia, ua peta Jason i te feia mana toroa Heleni. No te aha? No te turai ia ratou ia nomino ia Jason ei tahuˈa rahi no te mono ia Onias. Ua farii oioi noa te taata faatere Heleni a to Séleucus o Antiochus Épiphane (area 175-164 H.T.T.) i te tino moni. Aita te feia faatere Heleni i faaô aˈenei i roto i te ohipa a te mau tahuˈa rahi ati Iuda, te hinaaro ra râ Antiochus i te moni no ta ˈna mau ohipa tamaˈi. Te oaoa atoa ra oia i te mea e e paturu te hoê taata aratai ati Iuda i te faaheleniraa ma te itoito atu â. Mai tei titauhia e Jason, ua horoa o Antiochus i te tiaraa oire Heleni (polis) ia Ierusalema. Ei faahoˈiraa, ua patu Jason i te hoê fare faaetaetaraa tino i reira te mau ati Iuda apî e te mau tahuˈa atoa e tataˈu ai i roto i te mau hautiraa.
Ua faatupu te haavare i te haavare. E toru matahiti i muri aˈe, ua peta o Ménélas i te hoê tino moni rahi aˈe, ahiri e aita eita ïa oia e riro ei tahuˈa, e ua horo ê atura o Jason. No te aufau ia Antiochus, ua rave o Ménélas i te tino moni rahi roa i roto i te taoˈa o te hiero. No to Onias III (i reva ê i Anetiohia) faahaparaa i te reira, ua faanaho aˈera Ménélas e taparahi pohe ia ˈna.
I te parareraa te parau e ua pohe o Antiochus, ua hoˈi o Jason i Ierusalema e te hoê tausani taata no te tamata i te haru i te toroa tahuˈa rahi i te rima o Ménélas. Aita râ o Antiochus i pohe. I to ˈna faarooraa i te ohipa a Jason e te mau arepurepuraa i rotopu i te mau ati Iuda e patoi ra i ta ˈna politita faaheleniraa, ua tia maira Antiochus ma te riri uˈana.
Te ohipa maira Antiochus
I roto i ta ˈna buka The Maccabees, ua papai Moshe Pearlman e: “Noa ˈtu e e ere te mau faatiaraa i te mea maramarama maitai, e au ra e ua manaˈo o Antiochus e mea hape roa te vaiihoraa i te tiamâraa i te pae faaroo na te mau ati Iuda. No ˈna, ua tupu te orure hau hopea i Ierusalema e ere noa no te mau tumu pae faaroo, no te hoê râ huru feruriraa e au i to Aiphiti i Iudea, e ua horoa mai te reira mau manaˈo hohonu politita i te mau haerea atâta no te mea iho e ua imi te mau ati Iuda i te hoê faito rahi tiamâraa i te pae faaroo e ua noaa te reira ia ratou, e ia ratou anaˈe i roto i ta ˈna huiraatira taatoa. . . . E tia ia hope te reira, o ta ˈna ïa i faaoti.”
Ua haapoto noa te taata a te hau no Iseraela e taata ite ra o Abba Eban i te mau parau i muri nei e: “Ma te tupu oioi te tahi i muri i te tahi i te roaraa o te mau matahiti 168, e 167 [H.T.T.], ua taparahi-pohe-hia te mau ati Iuda, ua eiâhia te mau taoˈa o te Hiero, ua opanihia te haamoriraa a te mau ati Iuda. E faautuahia i te pohe te peritomeraa e te haapaoraa atoa i te Sabati. Ua itehia te faainoraa rahi roa ˈˈe i te avaˈe Titema 167, i to Antiochus faaueraa e faatia i te fata na Zeus i roto i te Hiero, e i to te mau ati Iuda titauraahia e pûpû i te tusia iˈo puaa—ei mea viivii iho â ïa, ia au i te ture ati Iuda—na te atua o to Heleni.” I taua tau ra, ua tamau noa Ménélas e te tahi atu mau ati Iuda i faahelenihia i to ratou mau toroa, a rave ai i te reira i teie nei i roto i te hoê hiero viivii.
Noa ˈtu e e rave rahi mau ati Iuda tei farii i te Heleniraa, ua faaitoito te hoê pǔpǔ apî i parau ia ratou iho te mau Hassidim—te feia paieti—e auraro maite aˈe i te Ture a Mose. I teie nei e ua faufau ratou i te mau tahuˈa i faahelenihia, te piri noa ˈtura to te feia rii i te mau Hassidim. Ua haamata aˈera te hoê tau hamani-ino-raa a faahepohia ˈi te mau ati Iuda na te fenua taatoa e faaau atu i te mau peu e te mau faatusiaraa etene aore ra e pohe ratou. Te horoa maira te mau buka apokiripha a te mau Maccabée i te mau aamu e rave rahi no te mau tane, te mau vahine e te mau tamarii i maiti i te pohe eiaha râ i te ofati i te ture.
Te ohiparaa mai te mau Maccabée
Ua turai te mau ohipa teimaha a Antiochus i te mau ati Iuda e rave rahi ia aro no ta ratou haapaoraa. I Modin, i te pae apatoerau o Ierusalema, i pihai iho i te oire no teie nei tau o Lod, ua titauhia te hoê tahuˈa o Mattathias te iˈoa ia haere i te ropuraa o te oire. I te mea e mea faaturahia o Mattathias e te huitaata no taua vahi ra, ua tamata te tia o te arii i te turai ia ˈna ia apiti i te hoê pûpûraa tusia etene—no te faaora ia ˈna iho e no te horoa i te hoê hiˈoraa no te toea o te huitaata. I to Mattathias patoiraa, ua tia maira te tahi atu ati Iuda i ineine noa i te ofati i te ture. Ma te riri i te rahi, ua haru maira Mattathias i te hoê omore e ua taparahi pohe atura ia ˈna. Ua hitimaue roa te mau faehau Heleni i te huru uˈana o teie taata paari e ua taere atura to ratou huru. I roto noa tau tetoni, ua taparahi pohe atoa Mattathias i te taata toroa Heleni. Ua haavî na tamaiti e pae a Mattathias e te huiraatira o te oire i te mau faehau Heleni hou ratou a nehenehe ai e paruru ia ratou iho.
Ua tuô aˈera o Mattathias e: ‘Ia pee mai te feia atoa e itoito to ratou no te Ture, ia ˈu nei.’ No te maue ê i te tahooraa, ua horo ê oia e ta ˈna mau tamaiti i nia i te fenua mouˈa. E a parare ai te parau no ta ratou ohipa i rave, ua apiti maira te mau ati Iuda (tae noa ˈtu te mau Hassidim e rave rahi) ia ratou.
Ua nomino aˈera Mattathias i ta ˈna tamaiti o Judas ei raatira no te mau ohipa tamaˈi. Peneiaˈe no te aravihi o Judas i te pae tamaˈi, ua mairihia oia o Maccabée, oia hoi “hamara.” Ua mairihia Mattathias e ta ˈna mau tamaiti i te paˈeraa o Asmonéen, te hoê iˈoa e au i te oire ra Hesemona aore ra i te hoê metua tupuna te reira to ˈna iˈoa. (Iosua 15:27) No te mea râ e o Judas Maccabée tei riro mai ei numera hoê i roto i te orureraa hau, ua topahia te utuafare taatoa i te paˈeraa o Maccabée.
Ua roaa faahou mai te hiero
I te matahiti matamua o te orureraa hau, ua nehenehe o Mattathias e ta ˈna mau tamaiti e faanaho i te hoê nuu iti. E rau te taime to te mau faehau Heleni aroraa i te mau pûpû faehau Hassidim i te Sabati. Noa ˈtu e e nehenehe ta ratou e paruru ia ratou iho, eita roa ˈtu ratou e ofati i te Sabati. Ua tupu ïa te mau taparahiraa taata rahi. Ua haamau aˈera o Mattathias—e hiˈohia ra i teie nei ei mana i te pae faaroo—i te hoê ture e faatia ra i te mau ati Iuda ia paruru ia ratou iho i te Sabati. Aita noa teie ture apî i faahaere i te orureraa hau i mua, ua horoa atoa râ i te hiˈoraa i te haapaoraa ati Iuda no te fariiraa e ia faaau te mau aratai haapaoraa i te ture ati Iuda i te mau tauiraa o te tau. Te itehia ra teie huru i roto i te Talmud na roto i teie parau no muri mai: “E vaiiho anaˈe ia ofati ratou hoê Sabati ia nehenehe ratou e haamoˈa i te mau Sabati e rave rahi.”—Yoma 85b.
I muri aˈe a pohe ai to ˈna metua tane paari, ua riro Judas Maccabée ei taata aratai patoi-ore-hia o te orureraa hau. Ia ˈna i ite e eita e pau ia ˈna to ˈna mau enemi na roto i te aro-tahaa-raa ˈtu, ua faanaho aˈera oia i te mau ravea apî, mai te mau aroraa huna no teie nei tau. E turai oia i te mau nuu a Antiochus i roto i te mau tuhaa fenua eita roa ˈtu ta ratou e nehenehe e faaohipa i ta ratou mau ravea matau-noa-hia no te paruru ia ratou iho. I roto i te tahi e te tahi aroraa, ua manuïa Judas i te haapauraa i te mau nuu ehia taime rahi aˈe i ta ˈna iho.
I mua i te mau faaûûraa i roto noa ia ratou iho e te mana o Roma e rahi noa ˈtura, aita te feia faatere i te Hau emepera Séleucus e haapeapea rahi roa ra e faaetaeta ˈtu â i te mau ture patoiraa i te mau ati Iuda. Ua iriti te reira i te uputa no te mau ati Iuda ia haere roa mai e aro i pihai iho roa ia Ierusalema. I te avaˈe Titema 165 H.T.T. (aore ra peneiaˈe 164 H.T.T.), ua rave oia e ia haru ta ˈna mau faehau i te hiero, ia tamâ i te mau auˈa, e ia avari faahou ia ˈna—e toru matahiti tia i muri aˈe i to ˈna haaviiviiraahia. E haapao te mau ati Iuda i teie tupuraa i te mau matahiti atoa i te tau o te Hanukkah, te oroa o te avariraa.
Te politita puai aˈe i te paieti
Ua noaa te mau fa o te orureraa hau. Ua tatarahia te mau opaniraa i te haapaoraa ati Iuda. Ua haamata-faahou-hia te haamoriraa e te mau pûpûraa tusia i te hiero. I teie nei e ua mauruuru ratou, ua faarue te mau Hassidim i te nuu a Judas Maccabée e ua hoˈi ratou i to ratou fare. E manaˈo ê atu â râ to Judas. E nuu i faaineine-maitai-hia ta ˈna, no reira, eaha ïa e ore ai e faaohipa i te reira no te haamau i te hoê hau ati Iuda tiamâ? I teie nei, te monohia ra te mau tumu pae faaroo i faatupuhia ˈi te orureraa hau e te mau hinaaro politita. Ua tamau noa ˈtura ïa te mau tutavaraa.
A imi ai oia i te tauturu no te aro i te faatereraa a to Séleucus, ua faaau aˈera Judas Maccabée i te hoê parau faaau e to Roma. Noa ˈtu e ua pohe oia i roto i te aroraa i te matahiti 160 H.T.T., ua tamau noa to ˈna mau taeae i te aroraa. Ua rave Jonathan, te taeae o Judas e ia farii te feia faatere a to Séleucus i to ˈna nominoraa ei tahuˈa rahi e ei faatere i Iudea, noa ˈtu e tei raro aˈe noa râ i to ratou mana faatere. I to ˈna râ manuïa-ore-raa, to ˈna haruraahia, e to ˈna taparahi-pohe-raahia ei faahopearaa no te hoê opuaraa Suria ino, ua rave aˈera to ˈna taeae o Siméon—te hopea o te mau taeae Maccabée—i te aratairaa. I raro aˈe i te faatereraa a Siméon, ua faaorehia te mau tapao hopea o te faatereraa a to Séleucus (i te matahiti 141 H.T.T.). Ua faaapî aˈera Siméon i te faufaa e to Roma e ua farii te feia aratai ati Iuda ia ˈna ei taata faatere e ei tahuˈa rahi. Ua haamauhia aˈera ïa te opu fetii faatere tiamâ o te mau Asmonéen i roto i te mau Maccabée.
Ua faanaho faahou te mau Maccabée i te haamoriraa i te hiero hou te haerea mai o te Mesia. (A faaau e te Ioane 1:41, 42; 2:13-17.) Teie râ, mai to te tiaturiraa i te pûpû tahuˈa toparaa no te mau ohipa a te mau tahuˈa i faahelenihia, ua aueue hau atu â te reira i raro aˈe i te faatereraa a te mau Asmonéen. Oia mau, aita te faatereraa a te mau tahuˈa feruriraa politita noa, eiaha râ a te hoê arii no te opu fetii o te taata haapao maitai ra o Davida, i hopoi mai i te mau haamaitairaa mau na te nunaa ati Iuda.—Samuela 2, 7:16; Salamo 89:3, 4, 35, 36.
[Hohoˈa i te api 21]
Ua tuô aˈera o Mattathias, te metua tane o Judas Maccabée e: ‘Ia pee mai te feia atoa e itoito to ratou no te Ture, ia ˈu nei’
[Faaiteraa i te tumu]
O Mattathias e pii ra i te mau ati Iuda i horo ê/The Doré Bible Illustrations/Dover Publications