Nafea ia faaafaro i te mau fifi ma te hau
FATATA hoê â haamataraa to te haavîraa uˈana e to te huitaata nei. Te faahoˈi ra te Bibilia i te haavîraa uˈana ia Kaina ra, te tuaana o Abela e te tamaiti matahiapo a na feia faaipoipo matamua. I to te Atua haamaitairaa i ta Abela ô eiaha râ ta ˈna, “riri roa aˈera” o Kaina. Eaha ta ˈna i rave i mua i teie huru tupuraa? “Tei nia maira Kaina i tana teina ia Abela, taparahi pohe roa ihora.” I muri iho, ua fifi-roa-hia oia e te Atua. (Genese 4:5, 8-12) Aita te haavîraa uˈana i faaafaro i te fifi o te tiaraa ino o Kaina i mua i te aro o to ˈna Poiete.
Nafea tatou e nehenehe ai e ape i te haerea o Kaina e faaohipa i te puai i te pae tino no te faaafaro i te mau fifi?
Mai te haavîraa uˈana i te faatia-noa-raa
A rave na i te hiˈoraa o te hoê taata o tei hiˈo noa ma te au i te haapoheraahia o Setephano, te Kerisetiano matamua i pohe no to ˈna faaroo. (Ohipa 7:58; 8:1) Aita taua taata ra, o Saulo no Tareso, i farii i te tiaraa faaroo o Setephano e ua faatia aˈera oia i te haapoheraa uˈana ei ravea tano no te tapea i te mau ohipa a Setephano. Parau mau, aita paha o Saulo i riro noa na ei taata haavî uˈana i roto i te mau tuhaa atoa o to ˈna oraraa. Noa ˈtu râ, ua ineine oia i te farii i te haavîraa uˈana ei ravea no te faaafaro i te mau fifi. I muri noa ˈˈe i te poheraa o Setephano, “pau atura te ekalesia [Kerisetiano ia Saulo] i te [“haavî uˈana ma te,” MN] tomoraa ˈtu i roto i te mau fare ra, e te aratoraa i te tane e te vahine, e te huriraa ˈtu i roto i te fare tapearaa ra.”—Ohipa 8:3.
Ia au i te taata ite i te Bibilia ra o Albert Barnes, te faataa ra te parau Heleni i hurihia i ǒ nei e ‘pau i te haavî uˈana’ i te mau pau ta te mau animala taehae, mai te mau liona e te mau luko, e nehenehe e faatupu. Te faataa ra o Barnes e “e riri iti rahi to Saulo i te ekalesia mai te hoê animala taehae—e parau puai mau teie o te faaite ra i to ˈna itoito e to ˈna riri uˈana i roto i te hamani-ino-raa.” I to Paulo haereraa i Damaseko no te haaputuputu e rave rahi atu â mau pǐpǐ a te Mesia, “te rahi noa ra ïa ta ˈna parau haamǎtaˈu e te taparahi i te mau pǐpǐ a te Fatu ra [te Mesia].” A haere noa ˈi oia, ua paraparau maira o Iesu i faatiahia mai ia ˈna, e ei faahopearaa, ua farii aˈera o Saulo i te Kerisetianoraa.—Ohipa 9:1-19.
I muri aˈe i taua tauiraa i te faaroo ra, ua taui te huru raveraa a Saulo i nia ia vetahi ê. Na te hoê ohipa i tupu tau 16 matahiti i muri iho i faaite mai i taua tauiraa ra. Ua haere mai te hoê pǔpǔ taata i ta ˈna iho amuiraa i Anetiohia e ua faaue aˈera ratou i te mau Kerisetiano i reira ia faaau atu ia ratou i te Ture a Mose. Ua tupu atura te “mârô maite.” Ua faaô maira o Saulo, tei matau-aˈe-hia i taua taime ra o Paulo, i roto i te mârôraa. E au ra e ua purapura mai te auahi. Aita râ o Paulo i faaohipa i te haavîraa uˈana. Ua farii râ oia i te faaotiraa a te amuiraa e tuu i te fifi i mua i te mau aposetolo e te mau matahiapo o te amuiraa no Ierusalema.—Ohipa 15:1, 2.
I Ierusalema, ua tupu faahou ‘te mârôrô rahi’ i te putuputuraa a te mau matahiapo. Ua tiai o Paulo e ia ‘mamû te feia rahi atoa’ e ua faatia ˈtura i te ohipa hanahana ta te varua o te Atua i rave i rotopu i te feia faaroo peritome-ore-hia. I muri aˈe i te hoê tauaparauraa no nia i te mau Papai, “ua farii taatoa, MN” te mau aposetolo e te mau matahiapo no Ierusalema ia ore e faateimaha faufaa ore noa i te feia faaroo peritome-ore-hia, ia faaue râ ia ratou ‘eiaha e amu i te maa i afaihia i te idolo ra, e te toto, e te mea uumi-noa-hia ra, e eiaha hoi e faaturi.’ (Ohipa 15:3-29) Oia mau, ua taui o Paulo. Ua haapii oia i te faaafaro i te mau fifi ma te ore e haavî.
Te faarururaa i te mau hinaaro e haavî uˈana
Ua faaue o Paulo i muri iho e: “E ore hoi te tavini o te Fatu nei e tia ia [“tamaˈi,” MN]; ia mǎrû râ oia i te taata atoa nei, e te au hoi ia haapii ia vetahi ê, e te faaoromai maite i te ino, ma te haapii mǎrû maite i te feia i mârô maira.” (Timoteo 2, 2:24, 25) Ua faaitoito o Paulo ia Timoteo, te hoê tiaau apî aˈe, ia faaafaro i te mau huru tupuraa fifi ma te hau. E manaˈo tano mau â to Paulo. Ua ite oia e e nehenehe te mau peapea e tupu mai i rotopu atoa i te mau Kerisetiano. (Ohipa 15:37-41) Ua tano oia i te aˈoraa e: “E ia riri outou ra, eiaha ia harahia; eiaha ia mairi te mahana i to outou ririraa.” (Ephesia 4:26) Ua riro te haavîraa i te riri ia ore hoi ia rahi roa, ei ravea maitai no te faaruru i teie mau manaˈo horuhoru. E nafea râ ïa?
I teie mahana, e ere i te mea ohie ia haavî i te riri. “Mea matauhia te riroraa ei taata ino,” o ta te Taote Deborah Prothrow-Stith ïa, te hoê vahine tauturu maoro roa ˈˈe i te Fare haapiiraa o te Rapaauraa Huiraatira no Harvard, i parau. “Inaha, te parauhia e no te feia mǎtaˈu haere noa te mau huru aravihi—mai te faaauraa i te parau, te taaraa i te manaˈo, te faaoreraa i te hapa—no te vai afaro noa e o vetahi ê.” Teie râ, e mau huru maitatai puai mau teie, e mea faufaa te reira no te haapae i te mau hinaaro haavî uˈana o te fa mai paha mai roto mai ia tatou.
I to ˈna riroraa mai ei Kerisetiano, ua haapii o Paulo i te hoê ravea maitai aˈe no te faaafaro i te mau taa-ê-raa o te manaˈo. Ua niuhia te reira i nia i te mau haapiiraa a te Bibilia. Ei taata ite rahi i te haapaoraa ati Iuda, ua matau maitai o Paulo i te mau Papai Hebera. Eita e ore e ua ite oia i te mau irava mai teie: “Eiaha oe e feii i te taata [“haavî uˈana,” MN], eiaha e haere na ta ˈna ra mau eˈa.” “Tei ore e ru i te riri ra e maitai rahi to ˈna i to te feia puai; e tei vi to ˈna ihora [“feruriraa,” MN] i tei pau ia ˈna te oire.” “Mai te oire aua ore e te parari ra, oia atoa te taata aore i aˈo i to ˈna iho [“feruriraa,” MN].” (Maseli 3:31; 16:32; 25:28) Aita râ taua ite ra i tapea ia Paulo, hou oia a taui ai i te faaroo, ia haavî uˈana i te mau Kerisetiano. (Galatia 1:13, 14) Na te aha râ i tauturu ia Paulo, ei Kerisetiano, ia faaafaro i te mau fifi horuhoru ma te haaferuri e ma te haapapu i te manaˈo eiaha ma te haavî uˈana?
Ua haamaramarama mai o Paulo ia tatou i to ˈna parauraa e: “Ei pee mai outou ia ˈu mai ia ˈu atoa e pee i te Mesia nei.” (Korinetia 1, 11:1) Ua mauruuru rahi oia i ta Iesu Mesia i rave no ˈna. (Timoteo 1, 1:13, 14) Ua riro te Mesia ei hiˈoraa ia pee oia. Ua ite oia e ua mauiui o Iesu no te huitaata hara nei. (Hebera 2:18; 5:8-10) Ua nehenehe ïa o Paulo e haapapu e ua tupu te parau tohu a Isaia no nia i te Mesia, i nia ia Iesu: “Ua rave-ino-hia hoi oia, e ua faahaehaahia mai ra; aitâ ra to ˈna vaha i parau: i arataihia oia mai te fanauˈa mamoe i te taparahiraa ra, e mai te mamoe e mamû i te aro o te feia e paoti i to ˈna huruhuru ra, aitâ atoa to ˈna vaha i parau.” (Isaia 53:7) Ua papai te aposetolo Petero e: “O tei ore i faaino atu, ia faainohia mai oia [o Iesu]; e ia pohe oia ra, aore oia i parau tahoo atu; ua pûpû râ ia ˈna iho ia ˈna no ˈna te manaˈo tia ra.”—Petero 1, 2:22-24.
No to ˈna mauruuru i te huru raveraa a Iesu Mesia i roto i te mau huru tupuraa fifi roa, ua turaihia o Paulo ia taui. Ua nehenehe ïa oia e aˈo i to ˈna mau hoa faaroo e: “E faaoromai te tahi i te tahi, e e faaore te tahi i ta te tahi hapa, ia pariraahia ta te tahi i te tahi; mai [“ta Iehova,” MN] atoa i faaore i ta outou na, e na reira atoa outou.” (Kolosa 3:13) Eita e navai ia farii noa i te faufaaraa ia haapae i te haavîraa uˈana. E riro te mauruururaa i ta Iehova e ta Iesu Mesia i rave no tatou, i te tauturu i te horoa mai i te puai e titauhia no te haapae i te mau hinaaro haavî uˈana.
E tupu anei?
Ua hinaaro te hoê taata i Tapone i teie huru puai rahi. Ua faatere noa na to ˈna metua tane, o tei riro na ei faehau iria vave noa, i to ˈna utuafare ma te haavî uˈana. I te mea hoi e ua faaruru oia i te reira e ua ite oia i to ˈna metua vahine i te mauiui-atoa-raa, ua riro maira taua taata ra ei taata haavî uˈana. E piti ˈoˈe samouraï ta ˈna e ere hoê â roa, o ta ˈna e faaohipa no te faaafaro i te mau fifi e no te haamǎtaˈu atoa i te taata.
I to ta ˈna vahine haamataraa i te haapii i te Bibilia, ua apiti atoa mai oia i te haapiiraa mai tera noa. I to ˈna râ taioraa i te hoê buka iti, oia hoi te upoo parau Te parau apî oaoa o te Basileia,a ua taui oia. No te aha? “I to ˈu taioraa i te tumu parau ra i raro aˈe i te mau upoo parau iti ra ‘Iesu Mesia’ e ‘Te taraehara,’ ua haama aˈera vau,” o ta ˈna ïa e faataa ra. “Noa ˈtu e ua ora na vau i te hoê oraraa orure hau, mea au noa na ˈu e faaite i te maitai i nia i te feia e mea afaro matou. Mea au na ˈu e faaoaoa i to ˈu mau hoa i te taime noa râ eita te reira e haafifi i to ˈu iho oraraa. Area o Iesu ra, te Tamaiti a te Atua, ua ineine ïa i te horoa i to ˈna ora no te huitaata, tae noa ˈtu no te feia mai ia ˈu nei. Ua ahoaho roa vau, mai te mea ra e ua tupaihia vau e te hoê hamara.”
Ua faaea ˈtura oia i te amuimui e to ˈna mau hoa tahito e aita i maoro, ua apiti oia i roto i te Haapiiraa o te Taviniraa Teotaratia i roto i te hoê amuiraa a te mau Ite no Iehova. Te tauturu ra teie haapiiraa i te feia e apiti mai ia noaa ia ratou te aravihi e haapii i te Bibilia ia vetahi ê. Ua horoa mai te haapiiraa i te mau haamaitairaa hau na teie taata. Te haamanaˈo ra oia e: “I to ˈu apîraa, ua haamǎtaˈu e ua haavî uˈana na vau no te mea aita vau i nehenehe e faaite i to ˈu mau manaˈo hohonu ia vetahi ê. I to ˈu haapiiraa i te faaite i to ˈu mau manaˈo ia vetahi ê, ua haamata ˈtura vau i te haaferuri ia ratou ma te ore e haavî uˈana.”
Ua faariro anei oia, mai ia Paulo, i te huru oraraa o te Mesia ei huru oraraa no ˈna iho? Ua tamatahia to ˈna faaroo i to te hoê hoa tahito, o tei horeo e o ˈna e e vai hoa noa raua, tamataraa i te tapea ia ˈna ia ore oia ia riro mai ei Kerisetiano. Ua tupai maira to ˈna “hoa” ia ˈna e ua faaino atura i to ˈna Atua ra o Iehova. Ua haavî teie taata ino na mua ˈˈe, ia ˈna iho e ua tatarahapa ˈtura i te oreraa oia e tapea i te horeo. Ma te inoino, ua vaiiho maira to ˈna “taeae” ia ˈna.
Na roto i te upootiaraa i nia i to ˈna mau hinaaro haavî uˈana, ua noaa mai i teie taata riri haere noa na mua ˈˈe e rave rahi mau taeae e mau tuahine i te pae varua, tei tahoêhia e te here no te Atua e no te taata-tupu. (Kolosa 3:14) Inaha, hau atu i te 20 matahiti i muri aˈe i to ˈna riroraa ei Kerisetiano pûpûhia, te tavini nei oia i teie nei ei tiaau ratere a te mau Ite no Iehova. Auê oia i te oaoa i to ˈna neheneheraa e faaite na roto i te Bibilia e e nehenehe te mau taata mai to te animala to ratou huru, e haapii i te faaafaro i te mau fifi ma te ore e haavî uˈana mai ta ˈna atoa i haapii na! Auê ïa haamaitairaa taa ê no ˈna i to ˈna neheneheraa e faaite e te tupu rahi ra te parau tohu ra: “E ore ratou e hauti, e ore e rave ino, i to ˈu atoa nei mouˈa moˈa, te na reira maira Iehova; e î hoi te fenua i te ite ia Iehova, mai te vairaa miti e î i te miti ra.”—Isaia 11:9.
Mai te aposetolo Paulo e teie taata haavî uˈana na mua ˈˈe, e nehenehe atoa outou e haapii i te faatitiaifaro i te mau huru tupuraa peapea, na roto i te faaafaroraa i te mau fifi ma te hau. E oaoa te mau Ite no Iehova i to outou vahi i te tauturu ia outou.
[Nota i raro i te api]
a Neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
[Parau iti faaôhia i te api 5]
E manaˈo tano mau â to Paulo. Ua ite oia e e nehenehe te mau peapea e tupu mai i rotopu atoa i te mau Kerisetiano
[Hohoˈa i te api 7]
E faatupu te mauruururaa i ta te Atua i rave no tatou, i te mau taairaa hau