No te aha ratou e faaohipa ˈi i te haavîraa uˈana
UA FANAUHIA mai te hoê aiû, aita i naeahia e 7 avaˈe, i Denver, i Colorado, i te mau Hau Amui no Marite. Ua ora mai te tamaroa, e i muri aˈe e toru avaˈe rapaauraa tuutuu ore i te fare maˈi, ua faahoˈihia oia i te fare i to ˈna mau metua ra. E toru hebedoma i muri iho, ua faahoˈi-faahou-hia mai te tamaroa i te fare maˈi. No te aha hoi? Ua pepe rahi roa to ˈna roro, ua tairiiri-uˈana-hia oia e to ˈna metua tane. Mea au ore roa na to ˈna metua tane ia taˈi anaˈe te aiû. Ua matapohia e ua paruparu roa te tamaroa iti. Ua faaora mai te mau ravea rapaauraa apî ia ˈna i to ˈna fanau-oioi-raahia mai, eita râ e nehenehe e faaora mai ia ˈna i te haavîraa uˈana a to ˈna metua tane.
Ehia rahiraa tamarii tei maferahia, tei rave-ino-hia, aore ra tei haapohehia i te hoê o te mau vahi haavî uˈana roa ˈˈe i te fenua nei—te fare! Te manaˈo nei vetahi e e 5 000 tamarii e pohe nei i te matahiti i te rima o to ratou mau metua i te mau Hau Amui no Marite noa! E ere te mau tamarii anaˈe o te hamani-ino-hia nei. Ia au i te vea ra World Health, “o te rave-ino-raa i te mau vahine te tumu rahi o te pepe i rotopu i te mau vahine e nehenehe e fanau” i te mau Hau Amui no Marite. E te tahi atu ïa mau fenua? “Mai te hoê i nia i te toru e tae atu i te afaraa o te mau vahine i uiuihia [i te mau fenua e haere ra i mua] tei faaite e ua taparahihia na ratou e to ratou mau hoa tane.” Oia, e rave rahi teie e faaruru nei i te haavîraa uˈana, i te fare iho â râ.
E rave rahi tane e vahine faaipoipo teie e tamata nei i te faaafaro i to ratou mau peapea na roto i te haavîraa uˈana. I te tahi mau fenua, te haavî uˈana nei te mau metua e te mau orometua haapii no te faaite i to ratou riri i nia i te mau tamarii. No te hauti noa, e haapeapea te feia etaeta i te feia paruparu aˈe, ma te haavî uˈana ia ratou. No te aha te taata e haavî uˈana roa ˈi?
No te aha te taata e riro ai ei mea haavî uˈana
Te parau nei vetahi e e naturaraa iho â no te taata ia haavî uˈana. Noa ˈtu e ua iti mai te taatoaraa o te ohipa haavî uˈana i te mau Hau Amui no Marite, ua maraa te reira i rotopu i te mau taurearea. E ua maraa atoa te anaanataeraa i te haavîraa uˈana. Ua tataipiti na haapurororaa afata teata rahi e toru i te numera o te mau aamu ohipa ino e ua tataitoru i ta ratou faatiaraa no nia i te mau taparahiraa taata. E, te hoona ra te ohipa ino! “Aita noa tatou e faatia ra i te haavîraa uˈana,” o ta te taote i te pae o te feruriraa ra o Karl Menninger ïa i parau, “te tuu atoa nei tatou i te reira i te mau api matamua o ta tatou mau vea. Te pata nei hoê i nia i te toru aore ra hoê i nia i te maha o ta tatou mau porotarama afata teata i te reira no te faaanaanatae i ta tatou mau tamarii. Aita tatou e farii noa ra! E to ˈu mau hoa e, mea au na tatou te reira.”
Ia au i te mau maimiraa aivanaa i ravehia iho nei, e tuhaa rahi ta te ihiora o te roro e te mau huru tupuraa e hauti ra i nia i te rave-ino-raa i te taata. “Te manaˈo o ta matou paatoa e haamata ra i te huti mai, oia hoi te faatupu rahi mau nei te mau huru tupuraa iino, o ta te mau tamarii e rave rahi atu â e farerei nei, i te haavîraa uˈana,” o ta te Taote Marekous J. Kruesi ïa, no te Fare haapiiraa tuatoru no te Pu Illinois o te Maimiraa no nia i te Feia apî, e parau ra. “Te faataui mau nei te mau ohipa e tupu ra i roto i te oraraa i te mau huˈa taoˈa i roto i te roro, o te turai i te taata ia pee i te haerea feruri-ore-hia.” No te mau tumu mai “te amahamaharaa te utuafare, te maraaraa te mau metua hoê noa, te veve tamau, e te rave-hua-noa-raa i te raau taero, e nehenehe mau ïa te ihitaoˈa o te roro e turaihia ia faatupu i te hoê haerea ino—te hoê faahopearaa aita roa ˈtu i manaˈohia e e tupu mai,” o ta te buka ra ïa Inside the Brain e parau ra.
Te parauhia ra e i roto i te mau tauiraa o te roro, e topa atoa te faito o te sérotonine, te hoê taoˈa chimique o te roro o te manaˈohia ra e na ˈna e haavî i te huru ino. Te faaite ra te mau maimiraa e e nehenehe te ava e faatopa i te faito o te sérotonine i roto i te roro, ma te horoa ïa i te tahi niu i te pae ite aivanaa no te taairaa matau-maoro-hia i rotopu i te haavîraa uˈana e te inu-hua-raa i te ava.
Te vai nei râ te tahi atu tumu i maraa ˈi te haavîraa uˈana i teie mahana. “A haamanaˈo,” o ta te Bibilia ïa, te hoê buka parau tohu o te nehenehe e tiaturihia, e faaara ra, “e tupu te tau fifi i te anotau hopea. E riro te mau taata ei feia miimii, nounou taoˈa, faaahaaha, e te teoteo; . . . e riro ratou ei feia iino, aroha ore, haavare, haavî, e te iria; e ore e au i te maitai; e taviri ratou, e ore e haapeapea, e e faateitei . . . A fariu ê mai i taua mau huru taata ra.” (Timoteo 2, 3:1-5, Today’s English Version) Oia mau, te haavîraa uˈana ta tatou e ite nei i teie mahana, e tupuraa ïa o te parau tohu Bibilia no nia i “te anotau hopea.”
E ohipa ê atu â o te faariro nei i teie nei anotau ei anotau haavî uˈana iho â. “E ati râ hoi to te fenua e to te tai,” o ta te Bibilia ïa e parau ra, “tei raro atu na hoi te diabolo ia outou na; e riri rahi hoi to ˈna, no te mea ua ite oia e maa taime poto to ˈna e toe nei.” (Apokalupo 12:12) Ua tiahihia te Diabolo e ta ˈna mau nuu demoni mai te raˈi mai e te haamau nei ratou i teie nei i to ratou manaˈo ino i nia i te huitaata nei. Ei “arii mana o te reva nei,” te faaohipa nei te Diabolo i “te varua e ohipa puai i teie nei i roto i te feia faaroo ore,” a faariro ai i te fenua ei vahi haavî uˈana roa ˈtu â.—Ephesia 2:2.
No reira, nafea tatou ia faaruru i “te reva” haavî o te ao nei i teie mahana? E nafea tatou e nehenehe ai e faaafaro i te mau fifi ma te ore e haavî uˈana?
[Parau iti faaôhia i te api 3]
Ehia rahiraa tamarii tei maferahia, tei rave-ino-hia, aore ra tei haapohehia i te hoê o te mau vahi haavî uˈana roa ˈˈe i te fenua nei—te fare!