Tei ia Iehova te taime e te anotau
“Aore ïa i haapaohia e ia ite outou i te taime e te anotau, i vaiihohia e te Metua ia ˈna ihora.”—OHIPA 1:7.
1. Nafea to Iesu pahonoraa i te mau uiraa a ta ˈna mau pǐpǐ no nia i te taime?
E ERE anei i te mea tano ia ui te mau taata e ‘autâ noa ra e e pii hua ra no te mau mea faufau atoa e ravehia ra’ i roto i te Amuiraa faaroo Kerisetiano e na te ao nei, afea teie faanahoraa ino e hope ai e e monohia ˈi e te ao apî parau-tia a te Atua? (Ezekiela 9:4; Petero 2, 3:13) Ua uiui te mau aposetolo a Iesu ia ˈna no nia i te taime, na mua rii noa i to ˈna poheraa e i muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa. (Mataio 24:3; Ohipa 1:6) Ei pahonoraa râ, aita o Iesu i horoa i te ravea no te numera i te mau taio mahana. I roto i te hoê tupuraa, ua horoa oia ia ratou i te hoê tapao e rau te tupuraa, e i roto i te tahi, ua parau oia e ‘aore i haapaohia e ia ite ratou i te taime e te anotau i vaiihohia e te Metua ia ˈna ihora.’—Ohipa 1:7.
2. No te aha e tia ia parau e aita Iesu i ite noa na i te kalena a to ˈna Metua no nia i te mau ohipa e tupu i te anotau hopea?
2 Noa ˈtu e o Iesu te Tamaiti fanau tahi a Iehova, aita oia i ite noa na i te kalena a to ˈna Metua no nia i te mau ohipa e tupu mai. I roto i ta ˈna parau tohu no nia i te mau mahana hopea, ua faˈi Iesu ma te haehaa e: “Area te reira mahana e te reira hora, e ore roa te hoê e ite, e ore hoi te mau melahi o te raˈi [“e ore atoa te Tamaiti,” MN]; maori râ o tau Metua anaˈe ra.” (Mataio 24:36) Ua ineine Iesu i te tiai ma te faaoromai ia faaite mai to ˈna Metua i te taime tia no te haamouraa e faatupuhia i nia i teie faanahoraa ino o te mau mea.a
3. Eaha ta tatou e haapii mai na roto i te mau pahonoraa a Iesu i te mau uiraa no nia i te opuaraa a te Atua?
3 E piti na mea e nehenehe e hutihia mai i roto i te huru pahonoraa a Iesu i te mau uiraa afea te mau mea e tae mai ai ei tupuraa o te opuaraa a te Atua. A tahi, e kalena ta Iehova; a piti, na ˈna anaˈe e haamau i te reira, e eiaha ta ˈna mau tavini e manaˈo e e faaite-atea-hia mai ta ˈna taime aore ra anotau ma te tia roa.
Te taime e te anotau a Iehova
4. Eaha te auraa o te mau parau Heleni i hurihia na roto i te mau parau ra “taime” e “anotau” i roto i te Ohipa 1:7?
4 Eaha te auraa o te mau parau ra “taime” e “anotau”? Te vai ra i roto i te faataaraa a Iesu i roto i te Ohipa 1:7 e piti huru no nia i te taime. “Taime oia hoi maororaa,” te hoê roaraa taime (maoro aore ra poto), te auraa ïa o te parau Heleni i hurihia na roto i te parau ra “taime.” Te parau “anotau,” o te huriraa ïa o te hoê parau no nia i te hoê taime haamauhia aore ra faataahia, te hoê anotau taa ê, aore ra te hoê area taime, i tapaohia e te tahi mau tupuraa. No nia i teie na parau tumu e piti, te parau ra o W. E. Vine e: “I roto i te Ohipa 1:7, ‘ua haamau te Metua ma To ˈna iho mana’ i te mau taime (chronos), te roaraa o te mau area taime, e te mau anotau (kairos), te mau tau i tapaohia e te tahi mau tupuraa.”
5. Afea to Iehova faaiteraa ia Noa i Ta ˈna opuaraa e haamou i te ao viivii, e eaha na ohipa e piti ta Noa i rave?
5 Hou te Diluvi, ua faataa te Atua i te hoê taime taotiahia 120 matahiti no te ao viivii i faatupuhia e te mau taata e te mau melahi orure hau i rave i te tino taata. (Genese 6:1-3) E 480 matahiti to te taata paieti ra o Noa i taua taime ra. (Genese 7:6) Aita ta ˈna e tamarii e ua faaea noa oia mai te reira e 20 matahiti hau. (Genese 5:32) Ia maoro roa, i muri iho roa a paari mai ai e a faaipoipo ai te mau tamaroa a Noa, ua faaite te Atua ia Noa i Ta ˈna opuaraa e faaore i te ino i te fenua nei. (Genese 6:9-13, 18) I reira atoa, noa ˈtu e ua horoahia ia Noa na ohipa e piti, te hamaniraa i te araka e te pororaa i te taata no to ˈna tau, aita Iehova i faaite atu i ta ˈna kalena.—Genese 6:14; Petero 2, 2:5.
6. (a) Nafea to Noa faaiteraa e ua vaiiho oia na Iehova e haapao i te taime? (b) Nafea tatou e pee ai i te hiˈoraa o Noa?
6 E mau ahuru matahiti i te maoro—peneiaˈe te afaraa o te hoê senekele—“ua na reira hoi Noa i te mau mea atoa ta te Atua i faaue mai ia ˈna ra.” “No te faaroo” i na reira ˈi Noa ma te ore e ite i te hoê taio mahana tia. (Genese 6:22; Hebera 11:7) Ua vaiiho Iehova ia ˈna ma te ite ore i te taime mau o te mau tupuraa e ia tae roa hoê hebedoma hou te Diluvi i haamata ˈi. (Genese 7:1-5) Maoti te tiaturi e te faaroo taatoa o Noa ia Iehova i nehenehe ai oia e vaiiho na te Atua e haapao i te taime. Auê ïa o Noa i te mauruuru i to ˈna iteraa i te paruru o Iehova a tupu ai te Diluvi e i muri aˈe i to ˈna taahiraa i rapae au i te araka i nia i te hoê fenua i tamâhia! Ma te tiaturiraa i te faaoraraa mai teie i mua ia tatou, eita anei tatou e faaohipa i te faaroo i te Atua mai teie?
7, 8. (a) Nafea te tupuraa mai te mau nunaa e te mau hau puai o te ao? (b) Nafea to Iehova ‘haamauraa i te taime faataahia e te otia o te parahiraa o te taata’?
7 I muri aˈe i te Diluvi, ua faarue te rahiraa o te mau huaai a Noa i te haamoriraa mau a Iehova. Ma te opua e faaea i te hoê noa vahi, ua haamata aˈera ratou i te patu i te hoê oire e te hoê pare no te haamoriraa hape. Ua faaoti o Iehova e ua tae te taime no te ohipa mai. Ua faahuru ê oia i to ratou reo e ua ‘haapurara [oia] ia ratou [mai Babela ˈtu] i nia i te fenua atoa e ati noa ˈˈe.’ (Genese 11:4, 8, 9) I muri iho, ua riro mai te mau pǔpǔ reo ei mau nunaa, ua amui mai te tahi pae i te tahi atu mau nunaa i roto ia ratou a riro mai ai ei mau hau puai no te hoê vahi, e tae roa ˈtu ei mau hau puai no te ao nei.—Genese 10:32.
8 Ia au i te tupuraa o ta ˈna opuaraa, i te tahi taime, ua faataa te Atua i te mau otia o te mau nunaa e i teihea taime mau e riro ai te hoê nunaa ei hau puai no te hoê vahi aore ra ei hau puai no te ao nei. (Genese 15:13, 14, 18-21; Exodo 23:31; Deuteronomi 2:17-22; Daniela 8:5-7, 20, 21) Ua faahiti te aposetolo Paulo i teie huru o te taime e te anotau a Iehova i to ˈna parauraa ˈtu i te feia ite Heleni no Ateno e: “O te Atua i hamani i teie nei ao, e te mau mea atoa i roto ra, . . . na ˈna i hamani [i te mau nunaa atoa i] te taata hoê ra, ei parahi i te mau fenua atoa nei, e ua [haamau i te taime faataahia] e te otia o to ratou ra parahiraa.”—Ohipa 17:24, 26; MN.
9. Nafea Iehova i te ‘tauiraa i te taime e te anotau’ o te mau arii?
9 E ere ïa te auraa e o Iehova te tumu no te mau haruraa fenua politita atoa e te mau tauiraa i rotopu i te mau nunaa. E nehenehe râ oia e ohipa mai ia faaoti anaˈe oia e na reira, no te faatupu i ta ˈna opuaraa. No reira te peropheta ra o Daniela, i ite mata na i te toparaa Babulonia, te Hau puai o te Ao nei, e te monoraahia e to Medai e Peresia, i parau ai no nia ia Iehova e: “Tei ia ˈna hoi te [“tauiraa,” MN] i te taime e te mau anotau: tei ia ˈna hoi te tuu i te mau arii i raro, e tei ia ˈna hoi te haamau i taua mau arii ra: o tei horoa mai i te paari i te feia i paari, e te ite i te feia i noaa ia ratou te ite.”—Daniela 2:21; Isaia 44:24–45:7.
‘Ia fatata te taime’
10, 11. (a) Ehia maororaa na mua ˈˈe to Iehova haamauraa i te taime e faaora ˈi oia i te mau tamarii a Aberahama mai roto mai i te faatîtîraa? (b) Eaha te faaite maira e aita te mau ati Iseraela i ite mau na afea ratou e faaorahia ˈi?
10 Hau atu i te maha senekele na mua ˈˈe, ua haamau Iehova i te matahiti tia i reira oia e faahaehaa ˈi i te arii no Aiphiti, te Hau puai o te Ao nei, e e faaora ˈi i te mau tamarii a Aberahama mai roto mai i te faatîtîraa. A faaite ai oia i ta ˈna opuaraa ia Aberahama, ua tǎpǔ te Atua e: “E riro mau to oe huaai ei purutia i te fenua no vetahi ê, e haafao mai taua fenua ra ia ratou, e e hamani ino mai, e e maha atoa hanere i te matahiti, ia ite mai hoi oe. Area taua fenua e haafao ia ratou ra, na ˈu ïa faautua ˈtu; e muri aˈera, e haere ê mai ïa ratou ma te taoˈa rahi.” (Genese 15:13, 14) I roto i ta ˈna haapotoraa i te aamu o Iseraela, ta ˈna i vauvau i mua i te Sunederi, ua faahiti o Setephano i teie area e 400 matahiti e ua na ô oia e: “Ia fatata râ te [“taime e tupu ai,” MN] ta te Atua i parau mai ia Aberahama ma te tǎpǔ ra, te rahi ra hoi taua mau taata ra i Aiphiti; e tupu aˈera hoi te hoê arii aore i ite ia Iosepha.”—Ohipa 7:6, 17, 18.
11 Ua faatîtî teie Pharao apî i te mau ati Iseraela. Aitâ te buka Genese i papaihia ˈtura e Mose, noa ˈtu e te manaˈohia ra e ua tae mai te parau tǎpǔ a Iehova ia Aberahama, ia ˈna ra na roto anei i te parau vaha aore ra i te tahi papai. I reira atoa, te itehia ra e na nia i te faaiteraa e vai ra ia ratou ra, eita ta te mau ati Iseraela e nehenehe e numera i te taio mahana tia o to ratou faaoraraa mai roto mai i te faatîtîraa. Ua ite te Atua afea oia e faaora ˈi ia ratou, e au ra râ e aita i faaitehia ˈtu i te mau ati Iseraela e oto ra. Te taio nei tatou e: “E maoro aˈera, pohe ihora taua arii no Aiphiti ra; te ati noa ra râ te tamarii a Iseraela i ta ratou ohipa rahi; e ua auê hoi ratou, e ua tae roa i te Atua ra to ratou auê i ta ratou ohipa i te rahi. E ua faaroo maira te Atua i to ratou autâ; e ua manaˈo te Atua i ta ˈna faufaa ia Aberahama, e ia Isaaka, e ia Iakoba. E ua hiˈo maira te Atua i te tamarii a Iseraela; ua aroha maira te Atua ia ratou.”—Exodo 2:23-25.
12. Nafea to Setephano faaiteraa e ua ohipa o Mose hou te taime a Iehova?
12 E nehenehe atoa teie ite ore i te taime tia o te faaoraraa o Iseraela e itehia i roto i te haapotoraa a Setephano. No nia ia Mose, ua na ô oia e: “E tae aˈera i te maha o te ahururaa i to ˈna ra matahiti, manaˈo aˈera tana aau e haere e hiˈo i tana mau taeae, i te tamarii a Iseraela ra. E ite atura oia i te hoê o ratou i te hamani-ino-raahia, faatia ˈtura oia, e taparahi ihora i to Aiphiti, ei hoo no tei hamani-ino-hia ra. [Manaˈo] aˈera oia [e ua] ite tana mau taeae e, e [faaora te Atua ia ratou na roto ia ˈna]; aore râ ratou i ite.” (Ohipa 7:23-25; MN) Te ohipa ra ïa o Mose e 40 matahiti hou te taime a te Atua. Ua haapapu Setephano e e tiai â Mose e 40 matahiti hau hou te Atua ‘e faaora ˈi i te mau ati Iseraela na roto ia ˈna.’—Ohipa 7:30-36.
13. Nafea to tatou huru tupuraa e au ai i to te mau ati Iseraela hou ratou i faaorahia ˈi mai Aiphiti mai?
13 Noa ˈtu e ‘te fatata ra te taime e tupu ai ta ˈna tǎpǔ’ e ua faataa te Atua i te hoê matahiti tia, e tia ia Mose e te mau ati Iseraela atoa ia faaohipa i te faaroo. E tia ia ratou ia tiai i te taime i faataahia e Iehova, e au ra e ma te ore e nehenehe e numera aˈena i te reira. Ua papu atoa ia tatou e te fatata maira to tatou faaoraraa mai roto mai i teie faanahoraa ino o te mau mea. Ua ite tatou e te ora nei tatou i roto i te “anotau hopea.” (Timoteo 2, 3:1-5) No reira eita anei tatou e hinaaro e faaite i to tatou faaroo ma te tiai i te taime i faataahia e Iehova no ta ˈna mahana rahi? (Petero 2, 3:11-13) I reira tatou, mai ia Mose e te mau ati Iseraela, e himene papu ai i te hoê himene faaoraraa hanahana ei arueraa ia Iehova.—Exodo 15:1-19.
‘Ia tae i te taime ra’
14, 15. Nafea tatou e ite ai e ua faataa te Atua i te hoê taime ia haere mai ta ˈna Tamaiti i te fenua nei, e ua tamoemoe te mau peropheta e tae noa ˈtu te mau melahi i te aha?
14 Ua faataa Iehova i te hoê taime ia haere mai ta ˈna Tamaiti fanau tahi i te fenua nei ei Mesia. Ua papai o Paulo e: “Ia tae roa aˈenei . . . i te [“taime,” MN] mau ra, ua tono maira te Atua i ta ˈna Tamaiti na te vahine i fanau, i fanau i raro aˈe i te ture.” (Galatia 4:4) Te reira no te faatupu ïa i te parau tǎpǔ a te Atua e tono mai i te hoê Huaai—‘Silo, tei ia ˈna ra te auraroraa o te mau nunaa.’—Genese 3:15; 49:10, MN.
15 Ua tamau noa te mau peropheta a te Atua—e te mau melahi atoa—i te tamoemoe i te “anotau” i reira te Mesia e iteahia ˈi i te fenua nei e e nehenehe ai te huitaata hara e faaorahia. “O te ora ïa,” ta Petero ïa i parau, “ta te mau peropheta i uiui e ua imi papu maite, o tei tohu i te maitai e riro mai ia outou na; i te maimi-maite-raa, e ei teihea [anotau], e ei teihea huru [anotau] ta te [v]arua o te Mesia i roto ia ratou ra i parau mai, a faaite atea mai ai oia i te mau pohe o te Mesia ra, e te maitai e tupu i muri iho. . . . O te mau mea ïa ta te mau melahi e faaô mai e hiˈo.”—Petero 1, 1:1-5, 10-12; MN.
16, 17. (a) Na roto i teihea parau tohu to Iehova tautururaa i te mau ati Iuda no te senekele matamua ia tiai i te Mesia? (b) Nafea to te parau tohu a Daniela ohiparaa i nia i te tiairaa o te mau ati Iuda i te Mesia?
16 Na roto i te arai o ta ˈna ra peropheta o Daniela—te hoê taata faaroo aueue ore—ua horoa Iehova i te hoê parau tohu no nia e ‘hitu ahuru hebedoma.’ Na roto i teie parau tohu, e nehenehe te mau ati Iuda no te senekele matamua e ite e te fatata maira te faraa mai o te Mesia i tǎpǔhia. I roto i te hoê tuhaa, te na ô ra te parau tohu e: “Mai te tuuraa i taua parau i te rave faahou e te patu ia Ierusalema e te Mesia te Arii ra, e hitu ïa hebedoma, e na hebedoma hoi e ono ahuru e piti tiahapa.” (Daniela 9:24, 25) Mea pinepine te feia ite ati Iuda, Katolika e Porotetani i te farii e te mau “hebedoma” e faahitihia ra i ǒ nei, e mau hebedoma matahiti ïa. Ua haamata na “hebedoma” e 69 (483 matahiti) i roto i te Daniela 9:25 i te matahiti 455 H.T.T., i te faatiaraa te Arii Peresia ra o Aretehasaseta ia Nehemia ia ‘rave faahou e ia patu ia Ierusalema.’ (Nehemia 2:1-8) Ua hope ïa te reira e 483 matahiti i muri iho—i te matahiti 29 T.T., i te bapetizoraahia e te faatavairaahia Iesu i te varua moˈa, a riro ai ei Mesia.—Mataio 3:13-17.
17 Aita e papu ra e ua ite anei te mau ati Iuda no te senekele matamua afea na matahiti e 483 e haamata ˈi. I to Ioane Bapetizo haamataraa i ta ˈna taviniraa, “te fatimauu noa ra te taata atoa ia Ioane, te feruri anaˈe ra te taata i roto i to ratou aau, e e riro paha oia . . . te Mesia.” (Luka 3:15) E taai vetahi feia tuatapapa i te Bibilia i teie tiairaa i te parau tohu a Daniela. Ma te tatara i teie irava, ua papai o Matthew Henry e: “Te parauhia ra i ǒ nei . . . nafea, maoti te taviniraa e te bapetizoraa a Ioane, te taata i haamanaˈo ai i te Mesia, e i haamanaˈo ai e ua fatata roa oia i te tae mai. . . . Te hope ra na hebedoma e hitu ahuru a Daniela i reira.” Te na ô ra te Manuel Biblique a Vigouroux, a Bacuez e a Brassac e: “Ua ite te taata e fatata roa na hebedoma matahiti e hiti ahuru i faataahia e Daniela i te hope; aita e taata i maere i te faarooraa ia Ioane Bapetizo i te faaiteraa e te fatata maira te basileia o te Atua.” Ua papai te taata ite ati Iuda o Abba Hillel Silver e ia au i “te tuatapaparaa i te tau a te rahiraa” no nia i taua mahana ra, “te tiaihia ra te Mesia i rotopu i te mau matahiti 25 e 50 o te senekele matamua o to tatou tau.”
Te mau tupuraa —Eiaha te numeraraa i te tau
18. Noa ˈtu e ua tauturu te parau tohu a Daniela i te mau ati Iuda ia ite ratou i te taime e nehenehe ai te Mesia e fa mai, eaha te haapapuraa maitai roa ˈˈe o te tiaraa Mesia o Iesu?
18 Noa ˈtu e ua tauturu mau â te tuatapaparaa i te tau i te mau ati Iuda ia taa rii afea mau ra te Mesia e fa mai ai, ua faaite râ te mau tupuraa i muri mai e aita te reira i tauturu i te rahiraa o ratou ia tiaturi i te tiaraa Mesia o Iesu. Aita i tia hoê matahiti hou to ˈna poheraa, ua ani o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “O vai au nei i ta te taata nei parauraa?” Ua pahono atura ratou e: “O Ioane Bapetizo; te parau nei râ vetahi, O Elia; e te tahi pae, Ua tia faahou mai te hoê [o] te mau peropheta tahito ra.” (Luka 9:18, 19) Aita e papai e faaite ra e ua faahiti o Iesu i te parau tohu o te mau hebedoma taipe no te haapapu e o o ˈna te Mesia. I te hoê râ taime, ua na ô oia e: “E faatia rahi . . . ta ˈu i ta Ioane; o te mau ohipa hoi a te Metua i pûpû mai na ˈu e rave ra, o taua mau ohipa ra ta ˈu e rave nei, o te faatia mai ïa ia ˈu e na te Metua vau i tono mai.” (Ioane 5:36) Eiaha te tahi tuatapaparaa i te tau i faaitehia, o te pororaa a Iesu, ta ˈna mau semeio, e te mau tupuraa i taaihia i to ˈna poheraa (te pouri semeio, te mahaeraa te paruru o te hiero, e te aueue fenua) tei haapapu maoti e o o ˈna te Mesia i tonohia mai e te Atua.—Mataio 27:45, 51, 54; Ioane 7:31; Ohipa 2:22.
19. (a) Nafea te mau Kerisetiano e ite ai e te fatata maira te haamouraa o Ierusalema? (b) No te aha e titauhia ˈi â te faaroo rahi i te mau Kerisetiano matamua i maue i rapae ia Ierusalema?
19 Oia atoa, i muri aˈe i te poheraa o Iesu, aita i horoahia te ravea i te mau Kerisetiano matamua no te numera i te hopea o te faanahoraa o te mau mea ati Iuda e fatata maira. Oia mau, ua faahiti te parau tohu o te mau hebedoma taipe a Daniela i te haamouraa o taua faanahoraa ra. (Daniela 9:26b, 27b) E tupu râ te reira i muri aˈe i te hopea o na ‘hitu ahuru hebedoma’ (455 H.T.T.–36 T.T.). Oia hoi, i muri aˈe a riro ai te mau Etene matamua ei mau pǐpǐ a Iesu i te matahiti 36 T.T., ua atea ïa te mau Kerisetiano i te tuatapaparaa i te tau o te pene 9 a Daniela. No ratou, o te mau tupuraa, eiaha râ te tuatapaparaa i te tau, te faaite e te fatata roa maira te hopea o te faanahoraa ati Iuda. Ua haamata teie mau tupuraa i tohuhia e Iesu, i te tae i te hoê faito rahi mai te matahiti 66 T.T. mai â, i te aroraa ˈtu te mau nuu Roma ia Ierusalema e i muri iho i to ratou revaraa. Ua horoa te reira i te mau Kerisetiano haapao maitai e te ara maite no Ierusalema e Iudea, i te taime maitai no te “maue i nia i te mouˈa.” (Luka 21:20-22) Aita hoi ta ratou e mau tapao i te pae o te tuatapaparaa i te tau, aita ïa teie mau Kerisetiano matamua i ite e afea te haamouraa o Ierusalema e tupu ai. Auê ïa faaroo i titauhia ia faarue ratou i to ratou mau fare, ta ratou mau faaapu e mau fare toa no te faaea i rapae ia Ierusalema e maha matahiti te maoro e tae roa ˈtu i te taime a hoˈi mai ai te nuu Roma i te matahiti 70 T.T. e haamou i te faanahoraa ati Iuda!—Luka 19:41-44.
20. (a) Nafea tatou e faufaahia ˈi i te mau hiˈoraa o Noa, o Mose e o te mau Kerisetiano o te senekele matamua no Iudea? (b) Eaha ta tatou e tuatapapa i roto i te tumu parau i muri nei?
20 Mai ia Noa, Mose e te mau Kerisetiano o te senekele matamua i Iudea, e nehenehe tatou i teie mahana e vaiiho ma te tiaturi e na Iehova e haapao i te taime e te anotau. Eita to tatou tiaturiraa e te ora nei tatou i te anotau hopea e te fatata maira to tatou faaoraraa e au noa i te numeraraa i te tau, e au râ i te mau ohipa mau o te oraraa ei tupuraa o te mau parau tohu a te Bibilia. Hau atu â, noa ˈtu e te ora nei tatou i te anotau o te vairaa mai o te Mesia, eita e ore te titauraa e faaohipa i te faaroo e e vai ara noa. E tia ia tatou ia ora noa ma te tiai ru i te mau tupuraa faahiahia i tohuhia i roto i te mau Papai. O te reira te tuatapapahia i roto i te tumu parau i muri nei.
[Nota i raro i te api]
Ei faahaamanaˈoraa
◻ No nia i te taime e te anotau a Iehova, eaha ta Iesu i parau i ta ˈna mau aposetolo?
◻ Ehia maororaa na mua ˈˈe i ite ai Noa afea te Diluvi e haamata ˈi?
◻ Eaha te faaite maira e aita o Mose e te mau ati Iseraela i ite afea mau ratou e faaorahia ˈi mai Aiphiti mai?
◻ Nafea tatou e faufaahia ˈi i te mau hiˈoraa a te Bibilia no nia i te taime e te anotau a Iehova?
[Hohoˈa i te api 11]
Maoti to ˈna faaroo i vaiiho ai Noa na Iehova e haapao i te taime