E nehenehe anei outou e tiaturi i to outou haava manaˈo?
TE MEA matauhia, ua riro te aveia ei tauihaa o te nehenehe e tiaturihia. E faaite noa mai iho â to ˈna nira auri ovahine, o te arataihia e te aua auri ovahine o te fenua, i te apatoerau. E nehenehe ïa te mau ratere e tiaturi i nia i te aveia mai te peu e aita e tapao no te aratai ia ratou. Eaha râ te tupu ia tuuhia te hoê taoˈa auri ovahine i pihai iho i te aveia? E huri tia ˈtu ïa to ˈna nira i nia i taua taoˈa ra, eiaha ˈtura i te apatoerau. E ere faahou ïa te aveia i te hoê aratai papu.
E nehenehe atoa te reira e tupu i nia i te haava manaˈo o te taata. Ua tuu te Poiete i teie huru aravihi i roto ia tatou ei aratai papu. I te mea hoi e ua poietehia tatou ia au i te huru o te Atua, e tia iho â ïa i te haava manaˈo ia faaite mai ia tatou i te aveia tano ia rave anaˈe tatou i te mau faaotiraa. E tia ia ˈna ia turai ia tatou ia feruri i nia i te mau ture morare a te Atua. (Genese 1:27) O ta ˈna iho â ïa e rave pinepine nei. Ei hiˈoraa, ua papai te aposetolo kerisetiano ra o Paulo e te feia atoa aita ta ratou e ture i faaitehia mai e te Atua, “te rave nei ratou ia au i te natura i te mau mea o te ture.” No te aha? No te mea “na to ratou haava manaˈo e riro ei ite no ratou.”—Roma 2:14, 15, MN.
Teie râ, aita te haava manaˈo e hauti noa ra i te taime e titauhia. No te tia ore o te taata, e turaihia tatou ia rave i te mau mea o ta tatou hoi i ite e mea ino. “Te oaoa nei hoi au i te ture a te Atua, i te haapaoraa i te taata i roto ra,” o ta Paulo ïa i faˈi, “te ite nei râ vau i te tahi ture i roto i tau tino nei, i te mârôraa mai i te ture i roto i [to ˈu feruriraa] nei, e te faariroraa ia ˈu ei tîtî na te ture [o te hara] i roto i tau tino nei.” (Roma 7:22, 23; MN) Mai te peu e e rave pinepine tatou i te mau hinaaro iino, e nehenehe to tatou haava manaˈo e paruparu mǎrû noa e e faaea roa ˈtu ai i te faaite mai ia tatou e mea ino tera haerea.
Noa ˈtu râ te huru tia ore, e nehenehe tatou e faaau atu i to tatou haava manaˈo i te mau ture a te Atua. Oia mau, e mea faufaa roa ia na reira tatou. Eita noa te hoê haava manaˈo mâ i haapii-maitai-hia e faatupu noa i te hoê taairaa piri e te mahanahana e te Atua, e mea faufaa atoa râ oia no to tatou faaoraraa. (Hebera 10:22; Petero 1, 1:15, 16) Hau atu, e tauturu te hoê haava manaˈo maitai ia tatou ia rave i te mau faaotiraa paari i roto i te oraraa, o te faatupu hoi i te hau e te oaoa. Ua parau hoi te papai salamo no nia i te hoê taata e mai te reira to ˈna haava manaˈo e: “Te ture a tana Atua tei roto i to ˈna [“mafatu,” MN], e ore roa hoi tana avae e pahee.”—Salamo 37:31.
Te haapiiraa i te haava manaˈo
Te haapiiraa i te haava manaˈo, e ere noa ïa i te tamau-aau-raa i te hoê tabula ture e e faaohipa maite atu ai i te reira. O ta te mau Pharisea ïa i rave na i te tau o Iesu. Ua ite teie mau raatira faaroo i te Ture e ua faatupu ratou i te tutuu faataa-maitai-hia, o te manaˈohia ra e no te tauturu i te taata ia ore e ofati i te Ture. No reira ratou i patoi oioi ai i to te mau pǐpǐ huhutiraa i te Sabati e te amuraa i te huero sitona. E ua patoi atu ratou ia Iesu i to ˈna faaoraraa i te rima mǎrô o te hoê taata i te Sabati. (Mataio 12:1, 2, 9, 10) Ua riro teie nau ohipa e piti, ia au i te mau tutuu a te mau Pharisea, ei ofatiraa i te maha o te ture.—Exodo 20:8-11.
Papu maitai, ua haapii te mau Pharisea i te Ture. Teie râ, ua faaau atu anei ratou i to ratou haava manaˈo i te mau ture a te Atua? Aita roa ˈtu! Inaha, i muri aˈe i te faahaparaa i te mea o ta ratou i manaˈo e e ofatiraa haama o te ture no nia i te Sabati, ua opua aˈera te mau Pharisea e “taparahi” haapohe ia Iesu. (Mataio 12:14) A feruri na—ua au ore teie mau raatira faaroo faahua parau-tia i te manaˈo e amu i te huero i huhuti-apî-hia e te faaoraraa i te taata i te Sabati; aita râ ratou i huru ê i te opuaraa e haapohe ia Iesu!
Ua faaite te mau tahuˈa rarahi i te hoê â manaˈo tavirihia. Aita roa ˈtu teie mau taata iino i ite i te manaˈo faahapa i to ratou pûpûraa na Iuda e 30 moni ario no roto mai i te afata faufaa o te hiero no te hoo ia Iesu. Teie râ, i to Iuda faahoˈiraa i te moni ma te manaˈo-ore-hia, ma te faarue atu i roto i te hiero, ua û atura te haava manaˈo o te mau tahuˈa rarahi i te hoê fifi e au i te ture. Ua parau ratou e: “E hoo toto teie, eita e au i te ture ia tuu i roto i te pueraa moˈa nei.” (Mataio 27:3-6) Oia mau, ua haapeapea te mau tahuˈa rarahi e ua viiviihia te moni a Iuda. (A faaau e te Deuteronomi 23:18.) Aita râ teie noâ pǔpǔ taata i manaˈo e mea ino ia faaohipa i te moni no te hoo mai i te Tamaiti a te Atua!
Ua faatueahia e te manaˈo o te Atua
Na roto i te mau hiˈoraa i nia nei, te itehia ra ïa e eita e navai noa ia faaî i te feruriraa i te mau faatureraa no te haapii i te haava manaˈo. Parau mau, e mea titauhia ia ite i te mau ture a te Atua, e te auraroraa i te reira, e mea faufaa ïa no te ora mai. (Salamo 19:7-11) Teie râ, taa ê atu i te haapii i te mau ture a te Atua, e tia ia tatou ia faatupu i te hoê mafatu o te faatueahia e te manaˈo o te Atua. I reira ïa tatou e ite ai i te tupuraa o te parau ta Iehova i tohu na roto ia Isaia, e na ô ra e: “E ite râ to outou mata i ta outou [O]rometua [Rahi]. E na to outou tariˈa e faaroo i te hoê reo i muri mai ia outou, i te na ôraa e, Teie te eˈa: e na reira i te haere, ia haapehao ê i te pae atau e te pae aui.”—Isaia 30:20, 21; MN; 48:17.
Parau mau, e ere ïa te auraa e mai te peu e e faaotiraa teimaha te tia ia tatou ia rave, e faaroo roa ˈtu tatou i te hoê reo ia parau mai e eaha te rave. Teie râ, ia tuea anaˈe to tatou manaˈo e to te Atua i nia i te mau mea, e ineine maitai aˈe ïa to tatou haava manaˈo i te tauturu ia tatou ia rave i te mau faaotiraa e auhia e ana.—Maseli 27:11.
A rave na i te hiˈoraa o Iosepha, i ora na i te senekele 18 H.T.T. I to te vahine a Potiphara faaueraa ia ˈna ia faaturi raua, ua patoi o Iosepha, ma te parau e: “Eaha hoi au e tia ˈi ia rave i tena na ino rahi, a hara ˈi i te Atua?” (Genese 39:9) I te tau o Iosepha ra, aita e ture papaihia no ǒ mai i te Atua ra o te opani ra i te faaturi. Hau atu, te faaea ra o Iosepha i Aiphiti, e mea atea ïa i te aˈo a te utuafare aore ra te mau ture a te patereareha. Na te aha ïa i tauturu ia Iosepha ia patoi i te faahemaraa? Mea ohie roa, na to ˈna ïa haava manaˈo i haapiihia. Ua farii o Iosepha i te manaˈo o te Atua, oia hoi e riro te hoê tane e ta ˈna vahine ei “hoê.” (Genese 2:24) Ua taa ïa ia ˈna e mea ino ia rave i te vahine a te tahi atu taata. Ua tuea ïa te manaˈo o Iosepha e to te Atua i nia i teie ohipa. E ofati te faaturi i to ˈna ite i te pae morare.
I teie mahana, aita i rahi te taata mai ia Iosepha. Ua rahi roa te ohipa taiata, e te manaˈo nei e rave rahi e aita ta ratou e hopoia i mua i to ratou Poiete, ia ratou iho, aore ra atoa i to ratou hoa faaipoipo no te vai mâ noa i te pae morare. Ua tuati teie huru tupuraa e tei faataahia i roto i te buka a Ieremia, e na ô ra e: “Aore roa e taata tatarahapa i to ˈna iho, i te na ôraa e, Eaha noa na vau? te faahope ra te mau taiva atoa ra i te puai, mai te puaahorofenua e horo i roto i te aroraa ra.” (Ieremia 8:6) No reira, e tia ia tatou hau aˈe i na mua ˈˈe ia faatuea e te manaˈo o te Atua. E faanahoraa faahiahia ta tatou o te tauturu ia tatou ia na reira.
Te hoê tauturu no te haapii i te haava manaˈo
Te mau Papai faauruahia ra, e mea “maitai ei haapiiraa, ei aˈoraa, ei [faaafaroraa i te mau mea], ei faaite mai i te parau-tia ra; ia [aravihi] roa te taata no te Atua[, ia ineine roa no] te mau ohipa maitatai atoa ra.” (Timoteo 2, 3:16, 17; MN) E tauturu mai te haapiiraa i te Bibilia ia tatou ia haamataro i ta te Bibilia e pii ra to tatou “mana o te feruriraa,” no te faataa te maitai i te ino. (Hebera 5:14, MN) E tauturu oia ia tatou ia here i te mau mea ta Iehova e au ra e ia ore e au i te mau mea ta ˈna e riri ra.—Salamo 97:10; 139:21.
Te fa o te haapiiraa Bibilia, oia ïa ia noaa mai te auraa mau e te faufaaraa o te parau mau, eiaha râ ia ite noa i te Bibilia. I roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Setepa 1976 (Farani), te na ôhia ra e: “I roto i ta tatou haapiiraa i te mau Papai, e tia ia tatou ia tutava i te taa i te auraa o te parau-tia, te here e te titiaifaro o te Atua e ia faaô hohonu roa i te reira i roto i to tatou mafatu, ia vai hoi te reira i roto ia tatou mai te hinaaro e tamaa e e huti i te aho. E tia ia tatou ia tutava i te ite hau atu â i ta tatou hopoia i te pae morare, na roto i te faatupuraa i te ite maite i te maitai e i te ino. Hau atu, e tia ia tatou ia rave e ia ite roa ˈtu â to tatou haava manaˈo i ta ˈna hopoia i mua i te Iriti ture e te Haava tia roa ra. (Isa. 33:22) No reira, a haapii noa ˈi tatou i te mau mea no nia i te Atua, e tia ia tatou ia tutava i te pee i to ˈna hiˈoraa i roto i te mau tuhaa atoa o te oraraa.”
Te titauraa i “te manaˈo o te Mesia”
E tauturu atoa mai te haapiiraa i te Bibilia ia tatou ia titau i “te [“manaˈo,” MN] o te Mesia,” te huru feruriraa auraro e te haehaa i faaitehia e Iesu. (Korinetia 1, 2:16) Ua riro te raveraa i te hinaaro o to ˈna Metua, ei oaoaraa, eiaha noa ei ohipa matauhia te tia ia rave-oioi-noa-hia ma te ore e feruri. Ua faataa te papai salamo ra o Davida i to ˈna haerea i roto i te hoê parau tohu e: “E mea au na ˈu te rave i to oe hinaaro, e tau Atua; te vai nei hoi ta oe ture tei roto i to ˈu nei aau.”a—Salamo 40:8.
E mea faufaa roa ia titau i “te manaˈo o te Mesia” no te haapii i te haava manaˈo. A vai ai oia i nia i te fenua nei ei taata tia roa, ua faaite o Iesu i te mau huru maitatai e te ihotaata o to ˈna Metua, hau aˈe i te nehenehe i roto i te mau otia o te taata. No reira oia i nehenehe ai e parau e: “O tei hiˈo mai ia ˈu ra, ua hiˈo ïa i te Metua.” (Ioane 14:9) I roto i te mau huru tupuraa atoa ta ˈna i farerei i nia i te fenua nei, ua rave noa o Iesu i ta to ˈna Metua i hinaaro e ia rave oia. No reira, ia haapii anaˈe tatou i te oraraa o Iesu, e ite maitai ïa tatou i te huru o te Atua ra o Iehova.
Te taio nei tatou e e Atua “aroha noa [o Iehova], e te hamani maitai rahi, e te faaoromai rahi, e te maitai rahi.” (Exodo 34:6) Ua tamau noa na o Iesu i te faaite i teie mau huru maitatai i nia i ta ˈna mau aposetolo. I to ratou aimârô-noa-raa e o vai te mea teitei aˈe, ua haapii o Iesu ia ratou ma te faaoromai, na roto i te parau e te hiˈoraa e “o te hinaaro . . . i te faarahi i roto ia outou na, ia riro ïa oia ei tavini no outou e tia ˈi; e o te hinaaro ia hau oia i roto ia outou na, ei tavini haehaa oia no outou.” (Mataio 20:26, 27) Hoê noa hiˈoraa teie o te faaite ra e e nehenehe tatou e faatuea ˈtu e te manaˈo o te Atua, na roto i te hiˈopoaraa i te oraraa o Iesu.
Rahi noa ˈtu tatou i te haapii no nia ia Iesu, e rahi noa ˈtu atoa tatou i te aravihihia no te pee i te hiˈoraa o to tatou Metua ra o Iehova i nia i te raˈi. (Ephesia 5:1, 2) Te hoê haava manaˈo o tei faatueahia e te manaˈo o te Atua, e aratai ïa ia tatou na nia i te eˈa tia. Te tǎpǔ maira o Iehova i te feia e tiaturi ra ia ˈna e: “E haapii atu vau ia oe, e faaite au ia oe i ta oe eˈa ia haere ra; e aˈo atu vau ia oe, e ei nia ia oe tau mata vai ai.”—Salamo 32:8.
Te faufaaraahia i te hoê haava manaˈo i haapiihia
I te mea e ua ite oia i te faaroo atâ o te taata tia ore, ua faaara o Mose i te mau ati Iseraela e: “[A haamau maite i roto i to outou mafatu] i te mau parau atoa ta ˈu e parau atu ia outou i teie nei mahana; e na outou e [faaue] atu i ta outou mau tamarii, ia haapao e ia rave i te mau parau atoa i teie nei ture.” (Deuteronomi 32:46; MN) E tia atoa ia tatou ia papai i te ture a te Atua i nia i to tatou mafatu. Ia na reira tatou, e turaihia ïa to tatou haava manaˈo ia aratai i to tatou mau taahiraa avae e ia tauturu ia tatou ia rave i te mau faaotiraa maitatai.
Parau mau, e tia ia tatou ia haapao maitai. Te na ô ra hoi te maseli a te Bibilia e: “E hape a te taata i te eˈa, e e mea tia ïa i to ˈna manaˈo, o te hopea râ o taua eˈa ra, o te pohe ïa.” (Maseli 14:12) No te aha te reira e tupu pinepine ai? No te mea, mai ta te Bibilia e parau ra: “E haavare rahi to te [“mafatu,” MN], i te mau mea atoa nei, e ua ino roa; o vai te ite?” (Ieremia 17:9) No reira, e tia ia tatou pauroa ia pee i te aˈoraa a te Maseli 3:5, 6 [MN], e na ô ra e: “E tiaturi ia Iehova ma to [mafatu] atoa ra; eiaha râ e tiaturi i to oe ihora [ite]. Eiaha e haamoe ia ˈna i to oe atoa ra mau haerea; e na ˈna e faaite ia oe i to oe ra mau haerea.”
[Nota i raro i te api]
a I roto i ta ˈna rata i to Hebera, ua faaohipa te aposetolo Paulo i te mau parau o te Salamo 40, i nia ia Iesu Mesia.—Hebera 10:5-10.
[Hohoˈa i te api 7]
Mai te hoê aveia, e nehenehe te hoê haava manaˈo i haapiihia i te Bibilia e faaite mai ia tatou i te eˈa tano
[Faaiteraa i te tumu]
Aveia: Courtesy, Peabody Essex Museum, Salem, Mass.