A pee i te hiˈoraa o Iehova—A faatupu i te parau-tia e te titiaifaro
“O vau o Iehova tei rave i te parau hamani maitai ra, e te parau[-tia], e te [titiaifaro], i te fenua nei: o ta ˈu ïa mau mea [e] au.”—IEREMIA 9:24; MN.
1. Eaha te tiaturiraa faahiahia ta Iehova i pûpû mai?
UA TǍPǓ o Iehova e ia tae i te hoê mahana, e ite te mau taata atoa ia ˈna. Ua parau oia na roto i ta ˈna peropheta ra o Isaia e: “E ore ratou e hauti, e ore e rave ino, i to ˈu atoa nei mouˈa moˈa, . . . e î hoi te fenua i te ite ia Iehova, mai te vairaa miti e î i te miti ra.” (Isaia 11:9) Auê ïa tiaturiraa faahiahia e!
2. Eaha te titauhia no te ite ia Iehova? No te aha?
2 Eaha râ te auraa e ite ia Iehova? Ua faaite atu o Iehova ia Ieremia i te mea faufaa roa ˈˈe: “[Ia noaa te ite aravihi e ia ite ia ˈu nei], e o vau o Iehova tei rave i te parau hamani maitai ra, e te parau[-tia], e te [titiaifaro], i te fenua nei: o ta ˈu ïa mau mea [e] au.” (Ieremia 9:24; MN) No reira, no te ite ia Iehova, e tia ïa ia ite e nafea oia ia faatupu i te parau-tia e te titiaifaro. E ia faatupu tatou i teie nau huru maitatai, e oaoa ïa oia ia tatou. Nafea ïa tatou ia na reira? I roto i ta ˈna Parau, te Bibilia, ua faaherehere o Iehova i te hoê aamu o ta ˈna mau raveraa i nia i te feia tia ore i te roaraa o te mau tau. Na roto i te tuatapaparaa i te reira, e nehenehe tatou e ite i te haerea parau-tia e te titiaifaro o Iehova e e pee i to ˈna hiˈoraa.—Roma 15:4.
Tia e te aroha
3, 4. No te aha e ua tano o Iehova i te haamouraa ia Sodoma e ia Gomora?
3 Ua riro te haavaraa a te Atua i nia ia Sodoma e ia Gomora ei hiˈoraa faahiahia roa o te faataa ra e rave rahi huru o te parau-tia a Iehova. Eita o Iehova e faautua noa ia titauhia, e faaora atoa râ oia i te feia e tia ia faaorahia. Ua tano mau anei te haamouraahia taua nau oire ra? Aita o Aberahama, e au ra e aita oia i ite maitai i te rahi o te ino o Sodoma, i manaˈo mai te reira i te omuaraa. Ua haapapu atura o Iehova ia Aberahama e mai te peu e e iteahia mai hoê ahuru noa taata tia, e ore ïa oia e haamou i taua oire ra. Papu maitai, e ere roa ˈtu te parau-tia a Iehova i te mea etaeta aore ra i te mea aroha ore.—Genese 18:20-32.
4 Ua horoa te hiˈopoa-haere-raa na melahi e piti i te oire, i te hoê haapapuraa taa maitai o te inoraa morare o Sodoma. I to te mau tane o te oire, “te taata apî e te ruhiruhia,” faarooraa e ua haere mai e piti taata e faaea i ǒ Lota ra, ua haaati aˈera ratou i to ˈna fare ma te hinaaro e rave i te peu mahu i nia ia raua. E feia faufau ino mau â ratou! Ma te feaa ore, e haavaraa tia ta Iehova i faatae i nia i te oire.—Genese 19:1-5, 24, 25.
5. Mea nafea to te Atua faaoraraa mai ia Lota e to ˈna utuafare mai Sodoma mai?
5 I muri aˈe i to ˈna faahitiraa i te haamouraa o Sodoma e o Gomora ei hiˈoraa faaara, ua papai atura te aposetolo Petero e: “Ua ite maori [“o Iehova,” MN] i te faaora i te feia paieti i roto i te ati ra.” (Petero 2, 2:6-9) E ore te parau-tia e tupu ahiri te taata parau-tia ra o Lota e to ˈna utuafare i haamouhia e te feia paieti ore o Sodoma. No reira te mau melahi a Iehova i faaara ˈi ia Lota e te fatata maira te haamouraa. Te faataere noa ra o Lota, e “[“no te aroha o,” MN] Iehova,” ua haru maira nau melahi i to ˈna rima, e to ta ˈna vahine, e to ta ˈna nau tamahine e ua aratai atura ia ratou i rapaeau mai i te oire. (Genese 19:12-16) E nehenehe tatou e tiaturi papu e e faaite atoa o Iehova i te hoê â tapitapi no te feia tia ia tae mai te haamouraa o teie faanahoraa ino e fatata maira.
6. No te aha eiaha tatou e tapitapi rahi roa no te haamouraa o te faanahoraa ino o te mau mea e fatata maira?
6 Noa ˈtu e e riro te hopea o teie faanahoraa ei taime “tahooraa,” aita e tumu ia tapitapi rahi roa tatou. (Luka 21:22) Te haavaraa ta te Atua e faatupu i Aramagedo, e “mea tia anaˈe” ïa. (Salamo 19:9) Mai ta Aberahama i ite, e nehenehe ta tatou, te mau taata, e tiaturi taatoa i te parau-tia a Iehova, o tei hau aˈe i ta tatou nei. Ua ui o Aberahama e: “[“E ere anei,” MN] ei parau-tia ta te Haava i to te ao atoa nei ia rave?” (Genese 18:25; a faaau e te Ioba 34:10.) Aore ra mai ta Isaia i parau ma te tano e, ‘o vai . . . te haapii mai ia [Iehova] i te eˈa [“parau-tia,” MN] ra?’—Isaia 40:14.
Te hoê ohipa tia no te faaora i te huitaata nei
7. Eaha te taairaa i rotopu i te parau-tia a te Atua e to ˈna aroha?
7 Aita te parau-tia a te Atua e ite-noa-hia ra na roto i ta ˈna huru faautuaraa i te feia rave hara. Te faataa ra o Iehova ia ˈna iho mai te hoê “Atua [tia], e te [Faaora].” (Isaia 45:21; MN) Papu maitai e te vai ra te hoê taairaa piri i rotopu i te titiaifaro, aore ra te parau-tia, a te Atua, e to ˈna hinaaro e faaora i te huitaata nei i te mau faahopearaa o te hara. Ma te faataa i teie manaˈo, te faaite ra te hoê buka (The International Standard Bible Encyclopedia) i neneihia i te matahiti 1982, e “te imi ra te parau-tia a te Atua i te mau ravea ohie no te faaite i To ˈna aroha e no te faatupu i Ta ˈna faaoraraa.” E ere no te mea e e tia i te parau-tia a te Atua ia tamǎrûhia e te aroha, tera râ, e faaiteraa te aroha no te parau-tia a te Atua. Te faanahoraa o te hoê hoo ta te Atua i rave no te faaora i te huitaata nei, o te hiˈoraa faahiahia roa ˈˈe ïa o teie huru o te parau-tia a te Atua.
8, 9. (a) Eaha tei faataa-atoa-hia mai “te hoê ohipa tia”? No te aha? (b) Eaha ta Iehova e ani maira ia tatou ia rave?
8 Te hoo iho—oia hoi te ora faufaa roa o te Tamaiti fanau tahi a te Atua, o Iesu Mesia—e hoo rahi mau â no te mea e mau aveia rahi ta Iehova, e te faaohipa nei oia i te reira. (Mataio 20:28) Ua erehia te hoê ora tia roa, to Adamu, ua titauhia ïa te hoê ora tia roa no te hoo faahou mai i te ora no te huaai a Adamu. (Roma 5:19-21) Ua faataa te aposetolo Paulo i te haerea taiva ore o Iesu, e te aufauraa i te hoo, mai “te hoê ohipa tia.” (Roma 5:18, nota, MN) No te aha hoi? No te mea i te manaˈoraa o Iehova, e ohipa tia e te tano te hooraa mai i te huitaata nei, noa ˈtu e ua tia ia rave i te reira ma te haapae rahi ia ˈna iho. Ua riro te huaai a Adamu mai te hoê “aeho paruparu,” o ta te Atua i ore i hinaaro e ofatifati, aore ra mai te hoê “mori ama mohimohi ra,” o ta ˈna i ore e hinaaro e tupohe. (Mataio 12:20) Ua tiaturi te Atua e e rave rahi tane e vahine haapao maitai te tia mai i rotopu i te huaai a Adamu.—A faaau e te Mataio 25:34.
9 Eaha to tatou huru e tia ˈi i mua i teie ohipa teitei o te here e te parau-tia? Hoê mea ta Iehova e ani maira ia tatou ia rave, oia ïa ia “[“faatupu,” MN] i te parau-tia.” (Mika 6:8) Nafea tatou e na reira ˈi?
E imi i te mea tia, e tapi i te parau-tia
10. (a) Eaha te hoê ravea ia faatupu tatou i te parau-tia? (b) Nafea tatou e nehenehe ai e imi na mua i te parau-tia a te Atua?
10 Na mua roa, e tia ia tatou ia faaohipa i te mau aveia morare a te Atua. No te mea e mau aveia tia ta te Atua, te faatupu ra ïa tatou i te parau-tia ia faaohipa anaˈe tatou i te reira i roto i to tatou oraraa. O ta Iehova ïa e titau maira i to ˈna nunaa. “E haapii ra i te parau maitai; e imi i te mea tia,” o ta Iehova ïa i parau i te mau ati Iseraela. (Isaia 1:17) Ua horoa o Iesu i te hoê â aˈoraa i te feia i faaroo ia ˈna, i roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te Mouˈa, i to ˈna faaueraa ia ratou ia ‘imi [“na mua,” MN] i te basileia e te parau-tia a te Atua.’ (Mataio 6:33) Ua faaitoito o Paulo ia Timoteo ia ‘tapi i te parau-tia.’ (Timoteo 1, 6:11) Ia ora anaˈe tatou ia au i te mau aveia a te Atua no nia i te haerea e ia ahu tatou i te huru taata apî, te tapi ra ïa tatou i te parau-tia e te titiaifaro mau. (Ephesia 4:23, 24) Oia hoi, te imi ra tatou i te parau-tia na roto i te raveraa i te mau mea ia au i ta te Atua raveraa.
11. No te aha e nafea e tia ˈi ia tatou ia aro i te mana o te hara?
11 Mai ta tatou i ite maitai, e ere noa i te mea ohie no te feia tia ore ia rave i te mea tia e te mea tano. (Roma 7:14-20) Ua faaitoito o Paulo i te mau Kerisetiano no Roma ia aro i te mana o te hara, ia nehenehe hoi ratou e horoa i to ratou tino pûpûhia i te Atua mai te mau ‘mauhaa o te parau-tia,’ o te riro ei mea faufaa no te Atua no te faatupu i ta ˈna opuaraa. (Roma 6:12-14) Na roto atoa i te haapii-tamau-raa e te faaohiparaa i te Parau a te Atua, e nehenehe tatou e apo mai i “te mau faaararaa a Iehova” e e ‘[“aˈohia ma,” MN] te parau-tia.’—Ephesia 6:4, MN; Timoteo 2, 3:16, 17.
12. Eaha te tia ia tatou ia haapae, mai te peu e e ohipa tatou i nia ia vetahi ê, mai ta tatou e hinaaro e ia na reira o Iehova i nia ia tatou?
12 A piti, te faatupu ra tatou i te parau-tia na roto i to tatou huru i nia ia vetahi ê, mai ta tatou atoa e hinaaro e ia na reira o Iehova i nia ia tatou. E mea ohie ia faaite e piti huru—hoê huru mǎrû i nia ia tatou iho, e te hoê huru etaeta i nia ia vetahi ê. E faatia noa paha tatou i ta tatou iho mau hapa, e oioi râ tatou i te faaino i te mau hapa haihai aˈe paha a vetahi ê, i ta tatou iho. Ua ui o Iesu ma te tano e: “Eaha oe i hiˈo ai i te pâpaa iti i roto i te mata o to taeae ra, e aore oe i ite i te raau rahi i roto i to oe iho mata?” (Mataio 7:1-3) Eiaha roa ˈtu tatou e haamoe e aita hoê aˈe o tatou nei e nehenehe e mau ahiri e e tia ia Iehova ia hiˈopoa i ta tatou mau hape. (Salamo 130:3, 4) Mai te peu e te faatia ra te parau-tia a Iehova ia ˈna ia faaore i te mau paruparu a to tatou mau taeae, o vai ïa tatou no te haava uˈana ia ratou?—Roma 14:4, 10.
13. No te aha te hoê taata tia e manaˈo ai e e tia ia ˈna ia poro i te parau apî maitai o te Basileia?
13 A toru, te faaite ra tatou i te parau-tia a te Atua ia apiti anaˈe tatou ma te itoito i roto i te ohipa pororaa. “Eiaha oe e tapea i te maitai i te taata e au ia ˈna ia hopoi ra, tei to rima taua maitai ra ia hopoi,” o ta Iehova ïa e aˈo maira ia tatou. (Maseli 3:27) E ere i te mea tano ia tapea noa tatou na tatou iho i te ite faaora ta te Atua i horoa maitai mai na tatou. Parau mau, e rave rahi taata o te patoi mai paha i ta tatou poroi, tera râ, a tamau noa ˈi te Atua i te faaite i to ˈna aroha i nia ia ratou, e tia ia tatou ia tamau noa i te horoa ia ratou ra i te ravea no “te tatarahapa.” (Petero 2, 3:9) E mai ia Iesu, e oaoahia tatou ia nehenehe anaˈe tatou e tauturu i te hoê taata ia fariu mai i te parau-tia ra e te titiaifaro. (Luka 15:7) Teie ïa te taime au no tatou ia ‘ueue i [“te huero,” MN] ma te parau-tia.’—Hosea 10:12.
‘Te mau tamaiti huiarii ma te parau-tia’
14. Eaha te tuhaa ta te mau matahiapo e rave no nia i te parau-tia?
14 E tia ia tatou paatoa ia haere na nia i te eˈa o te titiaifaro, e hopoia taa ê râ ta te mau matahiapo i roto i te amuiraa kerisetiano i roto i teie tuhaa. Te faatereraa huiarii a Iesu, ua ‘turuhia [ïa] e te parau-tia e te titiaifaro.’ No reira, o te parau-tia a te Atua te aveia no te mau matahiapo. (Isaia 9:7, MN) Te haamanaˈo ra ratou i tei faataahia ei parau tohu i roto i te Isaia 32:1 [MN]: “Inaha, e parahi mai te hoê arii ma te hau [titiaifaro], e te [mau tamaiti huiarii] atoa ra ma te [parau-tia].” Ei mau ‘tiaau na te Atua’ i nominohia e te varua, e tia i te mau matahiapo ia rave i te mau mea ia au i te raveraa a te Atua.—Tito 1:7.
15, 16. (a) Nafea te mau matahiapo ia pee i te hiˈoraa o te tiai mamoe haapao maitai o te parabole a Iesu? (b) Eaha te manaˈo o te mau matahiapo i nia i te feia i moe i te pae varua?
15 Ua faaite o Iesu e e parau-tia hamani maitai, aroha, e te au maite ta Iehova. Hau atu, ua tamata oia i te tauturu i te feia e fifi to ratou e i te “imi i tei moe ra e faaora.” (Luka 19:10) Mai te tiai mamoe o te parabole a Iesu, o tei imi ma te rohirohi ore e a itea mai ai ia ˈna te mamoe i moe, te imi atoa ra te mau matahiapo i te feia i atea ê i te pae varua e te tutava ra i te faahoˈi ia ratou i roto i te aua.—Mataio 18:12, 13.
16 Maoti i te faautua i te feia i rave paha i te mau hara ino mau, e imi te mau matahiapo i te faaora e i te turai ia ratou ia tatarahapa mai te peu e e nehenehe. Te oaoa ra ratou ia nehenehe anaˈe ratou e tauturu i te tahi taata i atea ê. Ia ore râ te hoê taata rave hara e tatarahapa, e peapea ïa ratou. No reira, ia au i te mau aveia o te parau-tia a te Atua, e tia i te mau matahiapo ia tiavaru i te hoê taata o te ore e tatarahapa. I reira atoa, mai te metua tane o te tamaiti i haamâuˈa i ta ˈna faufaa, te tiaturi nei ratou e i te hoê mahana e ‘[“hoˈi,” MN] faahou mai’ to te taata rave hara “huru mau.” (Luka 15:17, 18) No reira te mau matahiapo e haere roa ˈi e farerei i te tahi mau taata i tiavaruhia no te faahaamanaˈo ia ratou e nafea ratou e nehenehe ai e hoˈi mai i te faanahonahoraa a Iehova.a
17. Eaha te tapao a te mau matahiapo ia faaafaro anaˈe ratou i te hoê tupuraa hara, e eaha te huru maitai e tauturu ia ratou ia naea i taua tapao ra?
17 E tia iho â râ i te mau matahiapo ia pee i te hiˈoraa o te parau-tia a Iehova ia faatitiaifaro anaˈe ratou i te mau tupuraa hara. Ua “rǔrǔ” te feia hara i pihai iho ia Iesu no te mea ua ite ratou e e taa e e tauturu oia ia ratou. (Luka 15:1; Mataio 9:12, 13) Parau mau, aita o Iesu i faatia i te hara. I te hoê taime tamaaraa e o Iesu, ua turaihia o Zakaio, te hoê taata taviri moni matauhia, ia tatarahapa e ia rave i te mau tataîraa no te mau mauiui atoa ta ˈna i rave i nia ia vetahi ê. (Luka 19:8-10) Te reira atoa te tapao a te mau matahiapo i teie mahana i roto i ta ratou mau tomite haavaraa—e aratai i te taata rave hara ia tatarahapa. Mai te peu e mea ohie ia haafatata ˈtu ia ratou mai ia Iesu, e ite e rave rahi feia rave hara e mea ohie aˈe ia ani i ta ratou tauturu.
18. Na te aha e tauturu i te mau matahiapo ia riro mai te hoê “vahi tapuniraa i te vero ra”?
18 E tauturu te mafatu puta ohie noa i te mau matahiapo ia faatupu i te parau-tia a te Atua, e ere hoi i te mea etaeta e te aroha ore. Te vahi anaanatae, ua faaineine o Ezera i to ˈna mafatu, eiaha noa râ to ˈna feruriraa, no te haapii i te parau-tia i te mau ati Iseraela. (Ezera 7:10) Ma te hoê mafatu o te taa i te manaˈo, e nehenehe te mau matahiapo e faaohipa i te mau faaueraa e tano a te mau Papai, e e haapao i te mau huru tupuraa o te taata tataitahi. I to Iesu faaoraraa i te vahine e tapahi to ˈna, ua faaite oia i te parau-tia a Iehova na roto i te taaraa i te tumu mau o te ture e te ture atoa. (Luka 8:43-48) E nehenehe te mau matahiapo o te faatupu i te parau-tia ma te aroha, e faaauhia i te hoê “[“vahi tapuniraa,” MN] i te vero ra” no te feia i taueuehia e to ratou iho mau paruparu aore ra e teie nei faanahoraa ino ta tatou e ora nei.—Isaia 32:2.
19. Eaha te huru o te hoê tuahine i mua i te faaohiparaahia te parau-tia a te Atua?
19 Ua haafaufaa oioi te hoê tuahine i rave na i te hoê hara ino mau, i te parau-tia a te Atua. “E parau mau, ua mǎtaˈu vau i te haere e hiˈo i te mau matahiapo,” o ta ˈna ïa e faˈi ra. “Tera râ, ua faaite mai ratou i te aroha e te tura i nia ia ˈu. E au te mau matahiapo mai te mau metua, eiaha râ mai te mau haava etaeta. Ua tauturu mai ratou ia ˈu ia taa e e ore o Iehova e faarue ia ˈu ia faaoti au e faaafaro i to ˈu mau haerea. Ua ite roa ˈtu vau e nafea oia ia aˈo ia tatou mai te hoê Metua here ra. Ua nehenehe au e haamahora i to ˈu mafatu i mua ia Iehova, ma te tiaturi e e faaroo mai oia i ta ˈu taparuraa. Ia hiˈo vau i muri, e nehenehe mau â vau e parau e e haamaitairaa taua farereiraa ra e te mau matahiapo a hitu matahiti i teie nei, no ǒ mai ia Iehova ra. Mai reira mai, ua puai noa ˈtu â to ˈu taairaa e o ˈna.”
E tapea i te parau-tia e e rave i te mea tia
20. Eaha te mau haamaitairaa e noaa mai ia taa e ia faatupu i te parau-tia e te titiaifaro?
20 Auaa te parau-tia a te Atua, e ere noa ïa te horoaraa i te taata atoa te tia ia ˈna ia fanaˈo. Ua turai te parau-tia a Iehova ia ˈna ia horoa i te ora mure ore no te feia e faatupu i te faaroo. (Salamo 103:10; Roma 5:15, 18) Te reira te huru o Iehova i nia ia tatou no te mea te haapao nei ta ˈna parau-tia i to tatou mau huru tupuraa, e te imi nei i te faaora, eiaha râ i te faautua. Oia mau, na roto i te taa-maitai-aˈe-raa i te faufaaraa o te parau-tia a Iehova, e haafatata noa ˈtu â tatou ia ˈna. E a tutava ˈi tatou i te pee i teie tuhaa o to ˈna huru, e haamaitai-rahi-hia ïa to tatou oraraa e to vetahi ê. E ite mai iho â to tatou Metua i nia i te raˈi i ta tatou tapiraa i te parau-tia. Te tǎpǔ maira o Iehova ia tatou e: “E [tapea] i te parau[-tia], e rave i te [mea tia]; ua fatata hoi te ora na ˈu, teie tei pihaiiho; e te parau-tia na ˈu ua fatata i te faaitehia mai. E ao to te taata e rave i teie.”—Isaia 56:1, 2; MN.
[Nota i raro i te api]
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ Eaha ta te haamouraa o Sodoma e o Gomora e haapii maira ia tatou no nia i te parau-tia a Iehova?
◻ No te aha te hoo i riro ai ei faaiteraa faahiahia o te parau-tia e o te here o te Atua?
◻ Eaha na ravea e toru e nehenehe ai tatou e faatupu i te parau-tia?
◻ Nafea iho â râ te mau matahiapo e nehenehe ai e pee i te hiˈoraa o te parau-tia a te Atua?
[Hohoˈa i te api 15]
Na roto i ta tatou ohipa pororaa, te faaite ra tatou i te parau-tia a te Atua
[Hohoˈa i te api 16]
Ia faaite anaˈe te mau matahiapo i te parau-tia a te Atua, e ite te feia e fifi to ratou, e mea ohie aˈe ia ani i ta ratou tauturu