O Iehova—Te tumu o te parau-tia e o te titiaifaro mau
“Oia te Mato, o tei tia roa ta ˈna ohipa ra; [e parau-tia] to ˈna ra mau haerea [atoa]; e Atua [haapao maitai], e te ino ore ra.”—DEUTERONOMI 32:4; MN.
1. No te aha tatou e hinaaro ai i te parau-tia?
MAI te mau taata atoa e hinaaro ra i te here mai to ratou fanauraa mai, te hiaai atoa nei tatou paatoa e ia ravehia tatou ma te parau-tia. Mai ta te tia hau Marite ra o Thomas Jefferson i papai, “ua faataahia [te parau-tia] mai te fanauraa mai, . . . ei tuhaa o to tatou tupuraa tino hau aˈe i te manaˈo hohonu, te iteraa, aore ra te faarooraa.” E ere te reira i te mea maere, i te mea e ua poiete te Atua ia tatou ia au i to ˈna iho huru. (Genese 1:26) Oia mau, ua tuu oia i roto ia tatou i te mau huru maitatai o te faaite ra i to ˈna iho huru, mai te parau-tia. No reira ïa tatou e hinaaro ai i te parau-tia e e hiaai ai e ora i roto i te hoê ao o te parau-tia e te titiaifaro mau.
2. Eaha te faufaaraa o te parau-tia no Iehova, e no te aha e tia ia tatou ia taa i te auraa o te parau-tia a te Atua?
2 Te haapapu maira te Bibilia ia tatou no nia ia Iehova e: “[E parau-tia] to ˈna ra mau haerea [atoa].” (Deuteronomi 32:4; MN) I roto râ i te hoê ao tei î i te mau ohipa tia ore, e ere i te mea ohie ia taa i te auraa o te parau-tia a te Atua. I roto râ i te mau api o te Parau a te Atua, e nehenehe tatou e ite maite e nafea te Atua ia faatupu i te parau-tia, e e haafaufaa roa ˈtu â ïa tatou i te mau haerea faahiahia o te Atua. (Roma 11:33) E mea faufaa ia taa i te tatararaa a te Bibilia no nia i te parau-tia, no te mea ua ohipa paha te mau manaˈo taata i nia i to tatou manaˈo no nia i te parau-tia. Ia au i te hiˈoraa a te taata, e faarirohia paha te parau-tia mai te tahi noa faaohiparaa tano o te ture. Aore ra mai ta te philosopho ra o Francis Bacon i papai, “te parau-tia, o te horoaraa ïa i te mau taata atoa i tei tia iho â ia ratou ia fanaˈo.” E ere râ te reira anaˈe te parau-tia a Iehova.
E parau-tia mahanahana ta Iehova
3. Eaha te nehenehe e haapiihia ma te hiˈopoa i te mau taˈo na roto i te reo tumu, i faaohipahia i roto i te Bibilia, no te parau-tia e te titiaifaro?
3 E nehenehe te faufaaraa o te parau-tia a te Atua e taa-maitai-aˈe-hia na roto i te hiˈopoaraa e nafea te mau taˈo na roto i te reo tumu ia faaohipahia i roto i te Bibilia.a Te vahi anaanatae, i roto i te mau Papai aita e taa-ê-raa rahi i rotopu i te parau-tia e te titiaifaro. Inaha, te faatuatihia ra te mau taˈo Hebera i te tahi mau taime, mai ta tatou e ite ra i roto i te Amosa 5:24 [MN], i reira to Iehova faaueraa i to ˈna nunaa e: “Ia [tahe] noa maira te parau[-tia] mai te pape ra, e te [titiaifaro] mai te pape tahe uˈana.” Hau atu, e itehia e rave rahi taime na taˈo toopiti ra “te parau-tia e te titiaifaro, MN” no te haapapu i te manaˈo.—Salamo 33:5; Isaia 33:5; Ieremia 33:15; Ezekiela 18:21; 45:9.
4. Eaha te auraa e faatupu i te parau-tia, e eaha te aveia hau ê o te parau-tia?
4 Eaha te auraa e horoahia ra e teie mau taˈo Hebera e Heleni? No te faatupu i te parau-tia ia au i te tatararaa a te mau Papai, oia ïa te auraa e rave i te mea afaro e te paetahi ore. I te mea hoi e na Iehova i haamau i te mau ture e te mau faaueraa tumu i te pae morare, aore ra i te mea afaro e i te mea paetahi ore, o te huru raveraa ïa a Iehova i te mau ohipa te aveia hau ê o te parau-tia. Te faataa ra te hoê buka (Theological Wordbook of the Old Testament) e te taˈo Hebera i hurihia e titiaifaro (tseʹdheq), “te faahiti ra ïa i te hoê aveia i te pae morare e e parau mau i roto i te F[aufaa] T[ahito], o te huru ïa e o te hinaaro o te Atua taua aveia ra.” No reira, na roto i te huru faaohiparaa a te Atua i ta ˈna mau faaueraa tumu, e ta ˈna iho â râ huru raveraa i nia i te taata tia ore, te faaitehia ra ïa te auraa mau o te parau-tia e te titiaifaro mau.
5. Eaha te mau huru maitatai i taai-roa-hia e te parau-tia a te Atua?
5 Te faaite maramarama maira te mau Papai e e parau-tia mahanahana ta te Atua, e ere râ i te parau-tia etaeta e te faahepo. Teie ta Davida i himene: “E mea au hoi na Iehova te parau-tia, e ore hoi oia e faarue i tana feia [“taiva ore,” MN] ra.” (Salamo 37:28) Te turai ra te parau-tia a te Atua ia ˈna ia faaite i te haapao maitai e te aroha i nia i ta ˈna mau tavini. No ta ˈna parau-tia, te haapao maira te Atua i to tatou mau hinaaro e ua ite oia i to tatou huru tia ore. (Salamo 103:14) E ere râ te auraa e e faatia te Atua i te ino, no te mea te faaitoito ra te na reiraraa i te mau ohipa tia ore. (Samuela 1, 3:12, 13; Koheleta 8:11) Ua faataa o Iehova ia Mose e e Atua “aroha noa [Oia], e te hamani maitai rahi, e te faaoromai rahi, e te maitai rahi, e te parau mau.” Noa ˈtu e ua ineine oia i te faaore i te hapa e te hara, eita te Atua e tapea i te faautua i te feia e tia iho â ia na reirahia.—Exodo 34:6, 7.
6. Eaha te huru o Iehova i nia i ta ˈna mau tamarii i nia i te fenua nei?
6 Ia feruri maite tatou e mea nafea o Iehova ia faatupu i te parau-tia, eiaha ïa tatou e manaˈo e mai te hoê haava etaeta oia, o te haapao noa i te faautua i te feia rave hara. E tia râ ia tatou ia manaˈo e mai te hoê metua tane here oia e te papu o te rave noa i ta ˈna mau tamarii ma te maitai roa ˈˈe. “E Iehova, o oe to matou metua,” o ta te peropheta ra o Isaia ïa i parau. (Isaia 64:8) Mai te hoê Metua tia e te afaro, te faaaifaito ra o Iehova i te papuraa no te mea tia e te aroha i nia i ta ˈna mau tamarii i nia i te fenua nei, o te hinaaro ra i te tauturu aore ra ia faaorehia ta ratou hapa ei faahopearaa o te mau huru tupuraa fifi aore ra o te mau paruparu o te tino.—Salamo 103:6, 10, 13.
Te haamaramaramaraa i te parau-tia
7. (a) Eaha ta tatou e haapii ra no nia i te parau-tia a te Atua i roto i te parau tohu a Isaia? (b) Eaha te tuhaa ta Iesu i rave i roto i te haapiiraa i te parau-tia i te mau nunaa?
7 Ua haapapuhia te huru aroha o te parau-tia a Iehova i to te Mesia haereraa mai. Ua haapii o Iesu i te parau-tia a te Atua e ua ora oia ia au i te reira, mai tei tohuhia mai e te peropheta ra o Isaia. Papu maitai, te titau atoa ra te parau-tia a te Atua ia hamani maitai i te mau taata hepohepo. Eita ïa ratou e paruparu ma te ore e faaitoitohia. Ua haere mai o Iesu, te “tavini” a Iehova i nia i te fenua nei no “te haamaramarama i te mau nunaa, MN” i teie huru o te parau-tia a te Atua. Ua na reira hau atu â oia na roto i te horoaraa mai ia tatou ra i te hoê hiˈoraa ora e eaha te auraa o te parau-tia a te Atua. Ei “ohi parau-tia” o te Arii ra o Davida, ua hiaai ru o Iesu e ‘imi i te parau-tia e e faatupu i te [“titiaifaro,” MN].’—Isaia 16:5; 42:1-4; Mataio 12:18-21; Ieremia 33:14, 15.
8. No te aha te parau-tia e te titiaifaro mau i poirihia ˈi i te senekele matamua?
8 Ua titau-taa-ê-hia teie huru haamaramaramaraa o te huru o te parau-tia a Iehova i te senekele matamua o to tatou tau. Ua faaite e ua faahohoˈa te feia paari ati Iuda e te mau raatira haapaoraa—te mau papai parau, te mau Pharisea, e vetahi atu—i te hoê manaˈo tano ore o te parau-tia e o te titiaifaro. Ei faahopearaa, ua manaˈo paha te feia riirii, o tei ite e eita ta ratou e nehenehe e faaî i te mau titauraa i haamauhia e te mau papai parau e te mau Pharisea, e eita te parau-tia a te Atua e naeahia. (Mataio 23:4; Luka 11:46) Ua faaite o Iesu e mea hape teie manaˈo. Ua maiti oia i ta ˈna mau pǐpǐ i rotopu i te feia riirii, e ua haapii oia ia ratou i te mau aveia tia a te Atua.—Mataio 9:36; 11:28-30.
9, 10. (a) Mea nafea to te mau papai parau e te mau Pharisea imiraa i te faaite i ta ratou parau-tia? (b) Mea nafea e no te aha o Iesu i faaite ai e mea faufaa ore te mau ohipa a te mau papai parau e a te mau Pharisea?
9 Area te mau Pharisea ra, ua imi ïa ratou i te mau ravea no te faaite i ta ratou “parau-tia, MN” na roto i te pure aore ra te horoaraa i te mau ô i mua i te taata. (Mataio 6:1-6) Ua tamata atoa ratou i te faaite i ta ratou parau-tia na roto i te faaohiparaa e rave rahi roa ture e faaueraa—e e rave rahi o ta ratou iho i haamau. Ua aratai teie mau tutavaraa ia ratou ia ‘haapae i te parau-tia, e te [“aroha o,” MN] te Atua.’ (Luka 11:42) Ia hiˈohia ˈtu, e au ra e e feia tia ratou, area i roto ia ratou ra, ua ‘î ïa i te ino,’ aore ra i te parau-tia ore. (Mataio 23:28) Ma te haapoto noa, aita mau â ratou i ite maitai i te parau-tia a te Atua.
10 No reira o Iesu i faaara ˈi i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Ia ore ta outou parau-tia ia hau i te parau-tia a te mau papai parau e te mau Pharisea ra, e ore roa outou e ô i te basileia ra o te [“raˈi,” MN].” (Mataio 5:20) O te taa-ê-raa maramarama i rotopu i te parau-tia a te Atua i faahohoˈahia e Iesu e te faahua parau-tia etaeta o te mau papai parau e te mau Pharisea, te tumu i tupu pinepine ai te mau peapea i rotopu ia ratou.
Te parau-tia a te Atua e te parau-tia tano ore
11. (a) No te aha te mau Pharisea i uiui ai ia Iesu no nia i te faaoraraa maˈi i te Sabati? (b) Eaha ta te pahonoraa a Iesu i faaite mai?
11 I roto i ta ˈna taviniraa i Galilea i te tau uaaraa tiare o te matahiti 31 T.T., ua ite atu o Iesu i te hoê taata e rima mǎrô to ˈna i roto i te hoê sunago. I te mea hoi e e Sabati taua mahana ra, ua ani te mau Pharisea ia Iesu e: “E au anei i te ture ia faaora i te sabati?” Maoti i te tapitapi mau no te mauiui o teie taata riirii, ua hiaai aˈe ratou e imi i te hoê ravea no te faahapa ia Iesu, mai ta ta ratou uiraa e faaite ra. Eita ïa e maerehia ia oto o Iesu no to ratou mafatu aroha ore! Ua ui atoa ˈtura o Iesu i te mau Pharisea ma te papu maitai i te hoê â uiraa: “O teihea te au i te ture ia rave i te sabati, o te maitai anei?” A vai mamû noa ˈi ratou, ua pahono atura o Iesu i ta ˈna iho uiraa na roto i te aniraa ia ratou e eita anei ratou e faaora i te hoê mamoe i topa i roto i te hoê apoo i te Sabati.b “E ere anei e maitai rahi to te taata i to te mamoe?” Ua haaferuri o Iesu ma te maramarama o te ore e nehenehe e patoihia. “E au [aore ra, e tia] maori i te ture ia hamani maitai i te sabati,” o ta ˈna ïa parau hopea. Eita roa ˈtu te parau-tia a te Atua e haafifihia e te tutuu a te taata. I to Iesu faataa-maitai-raa i taua manaˈo ra, haere atura oia e faaora i te rima o te taata ra.—Mataio 12:9-13; Mareko 3:1-5.
12, 13. (a) Taa ê atu i te mau papai parau e te mau Pharisea, mea nafea to Iesu faaiteraa i to ˈna anaanatae e tauturu i te feia rave hara? (b) Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te parau-tia a te Atua e te faahua parau-tia?
12 Noa ˈtu e ua haapao rii te mau Pharisea i te feia paruparu i te pae tino, aita ratou i haapao maitai roa i te feia veve i te pae varua. Ua turai to ratou manaˈo tano ore no nia i te parau-tia ia ratou ia ore e tâuˈa e ia haavahavaha i te mau telona e te feia rave hara. (Ioane 7:49) Noa ˈtu râ, e rave rahi o teie mau taata tei farii i te haapiiraa a Iesu, eita e ore e ua ite ratou i to ˈna hinaaro e tauturu, eiaha râ e haava. (Mataio 21:31; Luka 15:1) Ua faaino râ te mau Pharisea i te mau tutavaraa a Iesu e faaora i te feia maˈi i te pae varua. “Te ite nei teie nei taata i te feia rave hara, e te amu atoa nei i ta ratou amuraa,” o ta ratou ïa i ohumu ma te faahapahapa. (Luka 15:2) Ei pahonoraa i ta ratou pariraa, ua faaohipa faahou o Iesu i te hoê parabole o te tiai mamoe. Mai te hoê tiai mamoe o te oaoa ia ite oia i te hoê mamoe i moe, e oaoa atoa te mau melahi i nia i te raˈi ia tatarahapa te hoê taata rave hara. (Luka 15:3-7) Ua oaoa o Iesu iho i to ˈna neheneheraa e tauturu ia Zakaio ia tatarahapa i to ˈna haerea hara tahito. “I haere mai nei hoi te Tamaiti a te taata nei e imi i tei moe ra e faaora,” o ta ˈna ïa i parau.—Luka 19:8-10.
13 Te faaite maitai ra teie mau aimârôraa i te taa-ê-raa i rotopu i te parau-tia a te Atua, o te imi ra i te faaora, e te faahua parau-tia, o te imi ra i te faateitei i vetahi noa e i te faautua i te rahiraa. Ua aratai te mau oroa maamaa e te tutuu a te taata i te mau papai parau e te mau Pharisea i te faaahaaharaa e te haafaufaaraa ia ratou iho, ua faataa râ o Iesu ma te tano e ua ‘haapae [ratou] i te mau mea rarahi o te ture ra, oia hoi te parau-tia, e te aroha, e te haapao maitai ra.’ (Mataio 23:23) Ia pee ïa tatou i te hiˈoraa o Iesu na roto i te faatupuraa i te parau-tia mau i roto i ta tatou mau mea atoa e rave e i te vai-ara-raa i te marei o te faahua parau-tia.
14. Nafea te hoê o te mau semeio a Iesu i te faataaraa e e haapao te parau-tia a te Atua i te huru tupuraa o te hoê taata?
14 Noa ˈtu e aita o Iesu i tâuˈa i te mau ture etaeta a te mau Pharisea, ua haapao oia i te Ture a Mose. (Mataio 5:17, 18) I to ˈna na reiraraa, aita oia i vaiiho i te auraa mau o taua Ture tia ra ia na nia ˈˈe i ta ˈna mau faaueraa tumu. I to te hoê vahine, o tei faaruru i te tapahi 12 matahiti te maoro, tapearaa i to ˈna ahu e i to ˈna oraraa mai, teie ta Iesu i parau ia ˈna: “E tau tamahine, ua ora oe i to oe faaroo; ia ora na i te haerea.” (Luka 8:43-48) Ua haapapu te mau parau tamǎrû a Iesu e ua haapao te parau-tia a te Atua i to ˈna huru tupuraa. Noa ˈtu e ua viivii oia ia au i te ture e ua ofati ïa oia i te ture a Mose i to ˈna haereraa na roto i te nahoa taata, ua tano to ˈna faaroo i te haamaitaihia.—Levitiko 15:25-27; a faaau e te Roma 9:30-33.
No te mau taata atoa te titiaifaro
15, 16. (a) Eaha ta te parabole a Iesu no nia i te ati Samaria hamani maitai, e haapii maira ia tatou no nia i te parau-tia? (b) No te aha e tia ia tatou ia ape i te “faataata parau-tia hua”?
15 Taa ê noa ˈtu i te haapapu i te huru aroha o te parau-tia a te Atua, ua haapii atoa o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e no te mau taata atoa te reira. Ua hinaaro o Iehova e na ˈna “e faaite haere i te mau [“nunaa,” MN] i te parau-tia.” (Isaia 42:1) Te reira hoi te manaˈo o te hoê o te mau parabole tuiroo roa ˈˈe a Iesu, oia hoi te parabole o te ati Samaria hamani maitai. Ua faaohipahia te parabole no te pahono i te hoê uiraa i faahitihia e te hoê taata haapii Ture o tei hinaaro e “faatia ia ˈna iho.” “O vai hoi to ˈu taata-tupu?” o ta ˈna ïa i ui, ma te hinaaro papu e taotia i ta ˈna mau hopoia hamani maitai i nia i te nunaa ati Iuda. Ua faaite te ati Samaria o te parabole a Iesu, i te titiaifaro a te Atua, no te mea ua ineine oia i te horoa i to ˈna taime e ta ˈna moni no te tauturu i te hoê taata ê no te tahi atu nunaa. Ua faaoti atura o Iesu i ta ˈna parabole na roto i te aˈoraa i te taata i ui mai ia ˈna e: “E na reira atoa.” (Luka 10:25-37) Ia hamani maitai atoa anaˈe tatou i te mau taata atoa noa ˈtu eaha to ratou nunaa aore ra to ratou opu fetii, te pee ra ïa tatou i te hiˈoraa o te parau-tia a te Atua.—Ohipa 10:34, 35.
16 Area te hiˈoraa o te mau papai parau e o te mau Pharisea ra, te faahaamanaˈo maira ïa ia tatou ia faatupu tatou i te parau-tia a te Atua, eiaha ia “faataata parau-tia hua.” (Koheleta 7:16) Ia imi tatou i te haamaere ia vetahi ê na roto i te mau faaiteiteraa o te parau-tia aore ra te haafaufaa-hua-raa i te mau ture a te taata, eita ïa te Atua e mauruuru mai ia tatou.—Mataio 6:1.
17. No te aha e mea faufaa roa no tatou ia faaite i te parau-tia a te Atua?
17 Te tumu i haamaramarama ˈi o Iesu i te mau nunaa i te huru o te parau-tia a te Atua, oia ïa ia nehenehe ta ˈna mau pǐpǐ atoa e haapii i te faaite i teie huru maitai. No te aha e mea faufaa roa te reira? Te faaue maira te mau Papai ia tatou ia ‘pee i te Atua,’ e e parau-tia te mau haerea atoa o te Atua. (Ephesia 5:1) Te faataa atoa maira te Mika 6:8 e te hoê o te mau titauraa a Iehova, oia ïa ia “[“faatupu,” MN] i te parau-tia” a haere ai tatou e to tatou Atua. Hau atu, te faahaamanaˈo maira te Zephania 2:2, 3 ia tatou mai te peu e e hinaaro tatou e ia faatapunihia tatou i te mahana o te riri o Iehova ra, e tia ïa ia tatou ia “imi i te parau-tia” hou a tae mai ai taua mahana ra.
18. Eaha te mau uiraa e pahonohia i roto i te tumu parau i muri nei?
18 Teie anotau ati hopea, e “anotau au [“taa ê,” MN]” ïa no te faatupu i te parau-tia. (Korinetia 2, 6:2) E nehenehe tatou e papu e mai te peu e, mai ia Ioba, e faariro tatou i te ‘[titiaifaro] ei ahu no tatou’ e te ‘[parau-tia] ei [pereue aita e rima ahu] no tatou,’ e haamaitai mai ïa o Iehova ia tatou. (Ioba 29:14; MN) Nafea ïa te faaroo i roto i te parau-tia a Iehova ia tauturu ia tatou ia hiˈo i te tau no a muri aˈe ma te tiaturi? Hau atu, a tiai noa ˈi tatou i “te fenua apî” tia, nafea te parau-tia a te Atua ia paruru ia tatou i te pae varua? (Petero 2, 3:13) E pahonohia teie nau uiraa i roto i te tumu parau i muri nei.
[Nota i raro i te api]
a I roto i te mau Papai Hebera, te vai ra e toru taˈo faufaa. E pinepine te hoê o teie nau taˈo (mish·patʹ) i te hurihia e “parau-tia.” Area na taˈo e piti ra (tseʹdheq e te taˈo e tuati ra tsedha·qahʹ), ua hurihia ïa e “titiaifaro.” Ua faataahia te taˈo Heleni i hurihia e “titiaifaro” (di·kai·o·syʹne) mai te “huru tiaraa afaro aore ra tia.”
b Ua maiti-maitai-hia te hiˈoraa a Iesu, no te mea e faatia taa ê te ture parau vaha a te mau ati Iuda ia ratou ia tauturu i te hoê animala e fifihia ra i te Sabati. I te tahi atu mau taime e rave rahi, ua tupu te mau aimârôraa i nia i teie noa tumu parau, oia hoi e au anei i te ture ia faaora i te maˈi i te Sabati.—Luka 13:10-17; 14:1-6; Ioane 9:13-16.
E nehenehe anei outou e faataa?
◻ Eaha te auraa o te parau-tia a te Atua?
◻ Mea nafea to Iesu haapiiraa i te parau-tia i te mau nunaa?
◻ No te aha e parau-tia tano ore ta te mau Pharisea?
◻ No te aha e tia ia tatou ia faatupu i te parau-tia?
[Hohoˈa i te api 8]
Ua haamaramarama o Iesu i te faufaaraa o te parau-tia a te Atua