Te faatia ra te feia poro i te Basileia
“I te mau mahana atoa i te vahi hoohooraa”
UA FAAOHIPA te aposetolo Paulo i te mau ravea atoa no te haaparare i te poroi o te Basileia. No te imi i tei au mai, ua haaferuri atura oia “i te ati Iuda i roto i te sunago ra . . . e i ta ˈna hoi i farerei atu i te hooraa ra, aita e mahana tuua.”—Ohipa 17:17.
Ua riro teie huru itoito ei tapao no te feia haamori mau ia Iehova mai te senekele matamua o to tatou tau mai â. (Mataio 28:19, 20) I teie mahana, te faaohipa atoa nei te mau Ite no Iehova i te mau ravea huru rau a tauturu ai ratou ma te itoito i te feia mafatu haavare ore ia noaa ia ratou te ite papu o te parau mau. (Timoteo 1, 2:3, 4) Te faataa ra te aamu i muri nei no Auteralia mai i te reira.
E pae mahana i te hebedoma, e tauiui na o Sid raua Harold no te haapao i te hoê faaiteiteraa iti o te mau papai Bibilia na te vahi tapearaa pereoo auahi i Sydney. Ua tufa raua i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua mai teie te huru fatata e pae matahiti i teie nei. Te faataa ra o Sid, 95 matahiti to ˈna e: “I te 87raa o to ˈu matahiti, aita vau i nehenehe faahou e faahoro i te pereoo. Ua haapeapea roa te reira ia ˈu no te mea mea au roa na ˈu i te ohipa pororaa i mua i te taata. I te hoê mahana i pihai iho i te hoê vahi faafaaearaa matauhia e te mau ratere o tei piihia Echo Point i Katoomba, ua ite au i te hoê taata peni te hoohoo ra i te mau hohoˈa peni o te natura. Ua hiˈopoa vau i te mau hohoˈa peni e ua manaˈo vau e, ‘Mea faahiahia aˈe te mau hohoˈa i roto i ta ˈu pute pororaa i teie—e no te hoê noa tino moni haihai roa!’ No reira, ua opua ˈtura vau e faanaho i te hoê vairaa faaiteiteraa nainai, tuu atura vau i te reira i te hoê vahi e rave rahi mau ratere i reira, e no te pûpû i te mau taata e haere ra na reira i te mau hohoˈa nehenehe roa a te mau papai Bibilia e operehia ra e te mau Ite no Iehova.
“E maha matahiti i teie nei, ua afai vau i te paepae faaiteiteraa i Sydney, e ua haere atoa mai o Harold na muri iho ia ˈu. E tauiui noa na mâua no te haapao i te paepae faaiteiteraa e no te ohipa e ta mâua mau amuiraa no teie vahi.” Ua parau Harold, e 83 matahiti to ˈna i teie nei, e: “Mai te Monire e tae atu i te Mahana pae mea iti roa te taata i te fare. No reira, ia tufahia te poroi o te Basileia i taua vahi ra tei roto ïa mâua i te vahi tei reira te taata. Ma te papu maitai, e fanaˈo mâua i te mau faahopearaa maitatai aˈe. Mea faahiahia roa ta mâua mau opereraa buka no taua vahi ra.”
“Ua faanaho râ mâua ia mâua iho no te tere atu i roto e maha aore ra e pae vahi i te roaraa o te mau matahiti,” o ta Sid ïa e parau ra, “aita i maoro mâua i te matauraahia. E haere mai vetahi taata ia mâua ra no te mau pueraa buka. Area vetahi ra, e mau uiraa ta ratou e te hinaaro nei ratou i te pahonoraa. E e hinaaro noa te tahi atu e tauaparau tau minuti noa. Tera noa te taime ta ˈu mau hoˈi-faahou-raa e farerei e haere mai ai ia ˈu ra,” ua ata oia.
“E rave rahi mau taata e anaanatae mau ra i te Bibilia,” o ta Harold ïa e faahiti faahou ra. “I roto hoê avaˈe, ua haamata e maha taata i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova no te mau pueraa buka o ta ratou i fanaˈo na e no te mau uiraa o ta mâua i nehenehe i pahono maoti te Bibilia. Ua faaitoito rahi te mau tupuraa mai teie te huru ia mâua.”
Mai ia Sid e ia Harold—e mai te aposetolo Paulo—te faaohipa atoa ra te mau Ite no Iehova i te mau vahi atoa i te mau ravea atoa no te haaparare i ta ratou poroi faufaa. No reira, e poro-tamau-hia “te evanelia . . . e ati noa ˈˈe teie nei ao.”—Mataio 24:14.