Ua pûpûhia anei te palaneta Fenua no te haamouraa?
TE FATATA maira te hopea o te senekele 20, e fatata roa te senekele 21 i te hiti mai. I roto i teie tupuraa, te rahi noa ˈtura te taata aita ratou i tâuˈa rahi nei aore ra aita roa ˈtu i te mau tohu no nia i te haamouraa, teie e ui maere nei e te fatata maira anei te tahi ohipa o te nehenehe e haamou i te ao nei.
Peneiaˈe e ua ite mai outou i te tahi mau tumu parau i roto i te mau vea no nia i te reira—tae noa ˈtu te mau buka taatoa. E haamata te senekele 21 na roto i teihea mau faaiteraa, e tia ia tatou ia tiai e ite atu ai. Te faaite ra te tahi mau taata e te tapaeraa i te hopea o te matahiti 2000, o te hoê noa ïa tauiraa hoê matahiti (aore ra hoê minuti, mai te matahiti 2000 e tae atu i te matahiti 2001) e aita paha e faahopearaa rahi e tupu mai. Ta te rahiraa e haapeapea rahi aˈe nei, te huru ïa o to tatou palaneta i te tau i mua roa.
Te hoê tohu e faahiti-rahi-hia nei i teie mahana, te mea ïa e i te tahi hiˈoraa—i te hoê tau fatata anei aore ra atea—ua pûpûhia te palaneta Fenua no te haamou-roa-raa. A hiˈo na e piti noa o taua mau tohu riaria mau ra.
I roto i ta ˈna buka Te hopea o te ao nei—Te ite aivanaa e te paeau morare o te haamouraa o te taata (Beretane), i neneihia no te taime matamua i te matahiti 1996 ra, te horoa maira te taata papai e philosopho o John Leslie i na ravea e toru e nehenehe ai te ora o te taata e hope i te fenua nei. Te ani na mua ra oia e: “E nehenehe anei te hoê tamaˈi rahi atomi e faaore i te huitaata?” I muri iho, te parau faahou ra oia e: “Te tupuraa papu aˈe, . . . te haamouraa ïa na roto i te mau faahopearaa o te mau hihi: te mau mariri ai taata, te paruparuraa o te ravea parururaa o te tino e nehenehe atu ai te mau maˈi haapê e uˈana roa ˈtu â, aore ra te mau hape i te fanauraa e rave rahi. E nehenehe atoa te mau mea ora nainai roa faufaa no te maitai o te mau mea e haaati ra ia tatou, e pohe.” Te toru o te ravea ta Leslie Tane i faahiti, te mea ïa e e nehenehe te fenua e faaûhia e te hoê fetia ave aore ra te hoê palaneta nainai: “No nia i te mau fetia ave e te mau palaneta nainai o te nehenehe e tote i te Fenua ia tae i te hoê mahana ia au i to ratou aveia, te itehia ra e te vai ra fatata e piti tausani mai te hoê e tae atu i te hoê ahuru kilometera i te aano. Te vai atoa ra te hoê numera nainai roa ˈˈe (no te numera i te reira, mea manaˈo-noa-hia ïa) mau mea rahi aˈe, e te hoê numera rahi roa ˈtu â mau mea nainai aˈe.”
Te hoê faataaraa oraora mau i te “mahana haamouraa”
Aore ra a hiˈo na i te tahi atu aivanaa, o Paul Davies, orometua haapii i te Fare haapiiraa tuatoru no Adelaide, i Auteralia. Ua faataahia oia e te Washington Times mai “te taata papai ite aivanaa aravihi roa ˈˈe no na pae e piti atoa ra o te moana Ataranitita.” I te matahiti 1994 ra, ua papai oia i te buka ra Na minuti hopea e toru (Beretane), tei parauhia “te hohoˈa tumu no te mau buka atoa no nia i te mahana haamouraa.” Te upoo parau o te pene matamua, e “Mahana haamouraa” ïa, e te faataa ra te reira i te hoê tupuraa manaˈo-noa-hia o te nehenehe e itehia ia û mai te hoê fetia ave i nia i te palaneta Fenua. A taio na i te hoê tuhaa o ta ˈna faataaraa riaria mau:
“E ruru te palaneta ma te puai o na aueueraa fenua hoê ahuru tausani. E tahiri te hoê maitai rahi e tupu i te taime a û ai, na nia i te fenua taatoa, a huri ai i te mau fare atoa i raro, a faahuˈahuˈa ˈi i te mau mea atoa i nia i to ˈna eˈa. E teitei mai te mau fenua parahurahu e haaati ra i te vahi i û, ei anairaa mouˈa rarerare tau kilometera i te teitei, a vaiiho tahaa noa ˈi i te rotoraa o te Fenua na roto i te hoê apoo hamama noa hoê hanere e pae ahuru kilometera i te aano. . . . E parare haere te hoê pou rahi huˈahuˈa repo na nia i te reva mataˈi, a tapuni ai i te mahana na te palaneta taatoa nei. I teie nei, ua monohia te maramarama o te mahana e te ama riaria mau e te taueue noa o te hoê miria huˈahuˈa fetia, e haapaapaa ra i te repo i raro aˈe ia ratou e to ratou veavea rahi, a topa faahou mai ai te mau mea i pee i nia i te reva teitei i raro i te reva mataˈi nei.”
Te haere râ te Orometua haapii o Davies i mua na roto i te taairaa i teie tupuraa manaˈo-noa-hia i te tohu e e û te fetia ave ra Swift-Tuttle i nia i te fenua. Te horoa atoa maira oia i te faaararaa e noa ˈtu e eita paha teie tupuraa e itehia i roto i te hoê tau fatata roa, ia au i to ˈna manaˈo “fatata roa aore ra e maoro â, e û o Swift-Tuttle, aore ra te hoê taoˈa mai ia ˈna, i nia i te Fenua.” Ua niuhia ta ˈna parau hopea i nia i te mau numera manaˈo-noa-hia o te horoa maira 10 000 taoˈa afa kilometera aore ra hau atu i te aano e tere ra na nia i te mau aveia e tâpû ra i to te Fenua.
E tiaturi anei outou e e parau mau teie tohu riaria mau? Te na reira ra te hoê rahiraa taata maere mau. Te faaatea ê nei râ ratou i te haapeapearaa na roto i te tamǎrûraa ia ratou iho e te manaˈo e eita te reira e tupu a ora noa ˈi ratou. No te aha hoi e tia ˈi i te palaneta Fenua ia haamouhia—i te hoê tau fatata roa anei aore ra e mau mileniuma mai teie atu nei? Papu maitai, e ere te fenua iho te tumu matamua o te fifi o te faaea i nia iho, te taata aore ra te animala. E ere anei te taata iho te tumu o te rahiraa o te mau fifi o teie senekele 20, tae noa ˈtu te neheneheraa e ‘haamou [roa] i te fenua’?—Apokalupo 11:18, MN.
E taui roa te faatereraa ino a te taata
E no nia i te parau papu aˈe e e nehenehe te taata iho e tuino roa i te fenua na roto i ta ˈna faatereraa ino e to ˈna nounou taoˈa? Aita e feaaraa e ua tuino-aˈena-hia te tahi mau vahi o te fenua na roto i te faaore-rahi-raa i te mau ururaau, te haaviiviiraa mau ore o te reva mataˈi, e te haaviiviiraa i te mau anavai pape. Ua haapoto-maitai-hia te reira a 25 matahiti aˈenei e te mau papai buka ra Barbara Ward e René Dubos i roto i ta raua buka Hoê noa Fenua (Beretane): “Na vahi rahi e toru i haaviiviihia e tia ia tatou ia hiˈopoa—te mataˈi, te pape, e te repo—o na tuhaa rahi iho â ïa o to tatou oraraa i nia i te palaneta nei.” E aita roa ˈtu te huru tupuraa i maitai mai mai reira mai, e ere anei?
Ia hiˈo tatou e e ravea ta te taata no te tuino i te fenua na roto i to ˈna iho maamaa, e nehenehe tatou e faaitoitohia ia hiˈo tatou i te mau ravea faahiahia a te palaneta Fenua no te maitai faahou mai e te faaapî faahou ia ˈna iho. A faataa ˈi oia i teie ravea no te maitai faahou mai maere mau, te horoa maira o René Dubos i teie mau manaˈo faaitoito i roto i te tahi atu buka, The Resilience of Ecosystems:
“Te mǎtaˈu nei e rave rahi taata e ua maoro roa a itehia ˈi te inoraa o te mau mea e haaati ra ia tatou no te mea eita e nehenehe e tataî faahou i te rahiraa o te ino i faatupu-aˈena-hia i nia i te mau faanahoraa o te natura. I to ˈu manaˈoraa, aita teie manaˈo peapea i tano no te mea e ravea puai roa to te mau faanahoraa o te natura no te maitai faahou mai i roto i te mau tuinoraa.
“Te vai ra to te mau faanahoraa o te natura e rave rau mau ravea no te atuatu i to ˈna iho oraora-maitai-raa. . . . Maoti te reira e nehenehe ai te mau faanahoraa o te natura e faaruru atu i te faahopearaa o te mau fifi na roto noa i te faahoˈi-mǎrû-faahou-raa mai i te huru matamua faito noa o te natura.”
E nehenehe te reira e ravehia
Te hoê hiˈoraa taa ê mau o teie ohipa i roto i te mau matahiti i mairi aˈenei, o te mâ-mǎrû-raa mai ïa te anavai matau-maitai-hia no Lonedona ra te Tamise. Te faataa maitai maira te buka ra Te taui-roa-raa te Tamise (Beretane), a Jeffery Harrison e Peter Grant, i teie ohipa faahiahia mau i ravehia, o te faaite i te mea e nehenehe e ravehia ia tahoê te taata no te maitai o te taatoaraa. Ua papai te Duc no Édimbourg i Beretane i roto i ta ˈna parau omuaraa no taua buka ra e: “Teie inaha te hoê aamu o te hoê ohipa i manuïa i nia i te hoê faito rahi o te tia ia faaitehia noa ˈtu â ïa e e nehenehe te reira e faaitoito i te taata ia manaˈo e e ere te mau fifi o te atuaturaa, i te mea ino roa mai tei aratai-noa-hia ratou ia tiaturi. . . . E nehenehe ratou paatoa e faaitoitohia na roto i tei ravehia no te Tamise. Te parau apî maitai, te mea ïa e e nehenehe te reira e ravehia e e nehenehe atoa te mau faaohuraa o te natura e manuïa.”
I roto i te pene “Te tamâraa rahi,” te papai ra o Harrison e o Grant ma te anaanatae mau no nia i te ohipa i ravehia i roto i na matahiti e 50 i mairi aˈenei e: “A tahi ra i roto i te ao nei, a haamaitai-faahou-hia ˈi te hoê anavai i viivii ino roa e e rave rahi mau fare hamaniraa tauihaa na te hiti, i te hoê faito i hoˈi rahi faahou mai ai te manu anavai e te iˈa. E faaitoito te mea e ua tupu oioi teie tauiraa, i roto i te hoê tupuraa e au ra i te omuaraa e aita e ravea faahou, i te taata haapao i te oraraa oviri manaˈo peapea roa ˈˈe.”
I muri iho, te faataa ra raua i te tauiraa: “Ua ino tamau noa ˈtu te huru o te anavai i roto i te roaraa o te mau matahiti, peneiaˈe no te ati hopea i tupu i te tau o te Piti o te Tamaˈi Rahi i to te vahi titiaraa pape ino rahi e to te mau faataheraa pape ino parariraa. I roto i te mau matahiti 1940 e 1950, mea ino roa te huru o te Tamise. Mea huru maitai rii noa te anavai i te hoê faataheraa pape ino hamama, mea ereere te pape, aita e mataˈi ora i roto, e i te mau avaˈe veavea, e hâuˈa-roa-hia te hâuˈa ino o te Tamise i te atea roa. . . . I te pae hopea, ua ore roa te mau rahiraa iˈa i vai na, taa ê noa ˈtu te tahi mau puhi o tei nehenehe e ora mai auaa to ratou ravea no te huti i te aho i rapae i te pape. Ua iti roa te mau manu no te tuhaa i muri o te anavai i î i te fare na te hiti i rotopu ia Lonedona e ia Woolwich, te tahi mau moora e mau cygne noa te toe mai, e e ora noa ratou i te maa i ueuehia i nia i te mau uahu eiaha râ i te maa no roto mai i te natura. . . . O vai te tiaturi i taua taime ra e fatata roa te hoê tauiraa rahi i te tupu? I roto noa hoê ahuru matahiti, ua taui-roa-hia taua mau tuhaa noa râ o te anavai mai te hoê vahi aita e manu faahou na roto i te hoê haapuraa no te mau huru manu anavai e rave rahi, tae noa ˈtu te hoê pǔpǔ manu i tae mai no te tau toetoe fatata 10 000 manu anavai e 12 000 échassier.”
Parau mau, te faataa ra te reira i te hoê noa tauiraa i roto i te hoê noa tuhaa nainai o te fenua. Teie râ, e nehenehe tatou e huti mai i te mau haapiiraa na nia i teie hiˈoraa. Te faaite ra te reira e eiaha e manaˈo e ua pûpûhia te palaneta Fenua no te haamouraa no te faatereraa ino, te nounou taoˈa, e te huru feruri ore o te taata. E nehenehe te haapiiraa tano e te tutava-hoê-raa no te maitai o te huitaata e tauturu e ia taui roa te fenua tae noa ˈtu te tuinoraa rahi i ta ˈna mau faaohuraa, te mau mea e haaati ra ia tatou, e te mau fenua. Eaha râ no nia i te haamouraa no ǒ mai i te mau puai no rapae mai, mai te hoê fetia ave aore ra te hoê palaneta nainai teretere?
Te vai ra i roto i te tumu parau i muri nei te ravea e noaa ˈi te hoê pahonoraa e mauruuruhia i teie uiraa maere mau.
[Parau iti faaôhia i te api 5]
E nehenehe te haapiiraa e te tutava-hoê-raa e tauturu e ia taui roa te fenua tae noa ˈtu te tuinoraa rahi i nia ia ˈna