VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w98 15/5 api 28-31
  • Eaha te Talmud?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eaha te Talmud?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te tupu maira te Talmud
  • Te tupuraa o e piti Talmud
  • Eaha ta te Talmud i faatupu?
  • Te Mishna e te Ture a te Atua ia Mose ra
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Te ture parau-vaha-hia—No te aha i papaihia ˈi?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • O vai te tano ia piihia e Rabi?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Te mau caraïtes—E ta ratou maimiraa i te parau mau
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
w98 15/5 api 28-31

Eaha te Talmud?

“Te Talmud, o te hoê ïa o te mau papai faahiahia roa ˈˈe o te mau tau ma te papu maitai.”—The Universal Jewish Encyclopedia.

“[Te Talmud o] te hoê ïa o te mau ohipa rahi maramarama a te huitaata nei, i te mea e e papai papu roa, faufaa roa, fifi roa ia taa, ua rohi noa te mau feruriraa faahiahia hau atu i te hoê mileniuma e te afa te maoro.”—Jacob Neusner, taata ite ati Iuda e papai buka.

“Te Talmud, o te pou faufaa roa ïa [o te haapaoraa ati Iuda] e turu ra i te faanahoraa i te pae varua e i te pae o te ite o te oraraa ati Iuda.”—Adin Steinsaltz, taata tuatapapa i te Talmud e rabi.

PAPU maitai, ua mana rahi na te Talmud i nia i te nunaa ati Iuda e mau senekele te maoro. Taa ê atu râ i te mau parau haapopouraa i nia nei, ua faainohia na te Talmud e ua piihia oia “te poiri rahi e te taa ore.” Ua faaite-tahaa-hia oia mai te hoê tutavaraa faaino a te Diabolo. Na roto i te faaueraa a te pâpa, ua opani-tamau-noa-hia oia, ua haruhia, e e rave rahi atoa tei taninahia i te auahi i nia i te mau mahora no Europa.

Eaha mau na teie ohipa o tei faatupu rahi roa i te aimârôraa? Na te aha e faariro ra i te Talmud ei buka otahi i rotopu i te mau papai ati Iuda? No te aha oia i papaihia ˈi? Mea nafea te reira i te ohipa-rahi-raa i nia i te haapaoraa ati Iuda? E faufaaraa anei to te reira no te ao e ere i te ati Iuda?

I roto i na matahiti 150 i muri aˈe i te haamouraahia te hiero i Ierusalema i te matahiti 70 T.T., ua imi ru te mau fare haapiiraa a te mau rabi paari ati aˈe ia Iseraela i te faaherehere i te mau peu ati Iuda matauhia. Ua tauaparau atura ratou e ua haapaari atura i te mau tutuu e rave rau o ta ratou ture parau-vaha-hia. Ma te patuhia i nia i teie niu, ua haamau ratou i te mau otia e te mau titauraa apî no te haapaoraa ati Iuda, o te horoa ra i te aratairaa no te hoê oraraa moˈa aita e hiero i te mau mahana atoa. Te haamatarahia ra teie faanahoraa apî i te pae varua i roto i te Mishna, tei haaputuhia e Iuda ha-Nasi i te omuaraa o te senekele 3 T.T.a

To te Mishna anaˈe to ˈna faanahoraa, aita oia e imi ra i te haapapuraa i nia i te mau faahororaa Bibilia. Ta ˈna mau huru faahitiraa parau e te huru papairaa o to ˈna reo Hebera, e mea otahi ïa, taa ê i to te Bibilia. E ohipa ïa te mau faaotiraa a te mau rabi, tei faahitihia i roto i te Mishna, i nia i te oraraa i tera e tera mahana o te mau ati Iuda i te mau vahi atoa. Oia mau, te na ô ra o Jacob Neusner e: “Ua horoa te Mishna i te pǎpǎ ture a Iseraela. . . . Ua titau oia e ia fariihia e ia faaohipahia ta ˈna mau faatureraa.”

Tera râ, nafea ïa mai te peu e te uiui ra vetahi e te tuati mau ra anei te faaiteraa a te feia paari tei faahitihia i roto i te Mishna, e te mau Papai tei faaitehia? Ua tia i te mau rabi ia faaite e ua tuea roa te mau haapiiraa a te mau Tannaim (te mau orometua o te ture parau-vaha-hia) e vai ra i roto i te Mishna, e te mau Papai Hebera. Ua titauhia ˈtura te tahi atu â mau faatiaraa parau. Ua manaˈo atura ratou e e tia ia faataa e ia faatia i te Mishna e ia haapapu e no ǒ mai oia i te Ture i horoahia ia Mose ra i Sinai. Ua turaihia te mau rabi ia haapapu e hoê â opuaraa e tapao ta te ture parau-vaha-hia e papaihia. E ere atura te Mishna i te faatiaraa parau hopea no nia i te haapaoraa ati Iuda, ua riro mai oia ei niu apî no te aparauraa e te aimârôraa i te pae faaroo.

Te tupu maira te Talmud

Ua matauhia te mau rabi o tei farii i teie tautooraa apî, mai te mau Amoraim—“te feia tatara parau,” aore ra “te feia faataa,” i te Mishna. I roto i te fare haapiiraa tataitahi, te vai ra te hoê rabi matau-maitai-hia. E tauaparau na te hoê pǔpǔ iti o te feia ite e te feia haapii i te roaraa o te matahiti. Area te mau rururaa faufaa roa ˈˈe ra, e tupu ïa e piti taime i te matahiti, i te mau avaˈe Adara e Elula, ia oti anaˈe te ohipa faaapu e mau hanere aore ra e mau tausani atu â taata te nehenehe e haere mai.

Te faataa ra o Adin Steinsaltz e: “Na te raatira fare haapiiraa e peretiteni, e parahi oia i nia i te hoê parahiraa aore ra i nia i te mau vauvau tahuˈa taa ê. I te mau anairaa i mua mai ia ˈna, te parahi ra te feia ite rahi i reira, tae noa ˈtu to ˈna mau hoa aore ra ta ˈna feia haapii faahiahia, e i muri mai ia ratou, te tahi atu feia ite atoa. . . . Ua niuhia te anairaa o te parahiraa i nia i te tiaraa tei faataa-maitai-hia [ia au i te faufaaraa].” E faahitihia te hoê tuhaa o te Mishna. I muri iho, e faaauhia te reira e te hoê tumu parau tuea aore ra hau, tei haaputuhia e te mau Tannaim, o tei ore râ i faaôhia i roto i te Mishna. I reira e haamata ˈi te hiˈopoaraa. E uihia te mau uiraa, e e hiˈopoahia te mau manaˈo aita e tuati ra, no te ite i te au-maite-raa i rotopu i te mau haapiiraa. E imihia te mau irava haapapu i roto i te mau Papai Hebera, no te turu i te mau haapiiraa a te mau rabi.

Noa ˈtu e e mea faanahonaho-maitai-hia, e tupu na te mau aparauraa ma te peapea, ma te huehue atoa i te tahi mau taime. Te parau ra te hoê taata paari tei faahitihia i roto i te Talmud, i “te mau pura auahi” e faura maira i rotopu i te mau vaha o te mau rabi i roto i te hoê tauaparauraa. (Hullin 137b, Talmud no Babulonia) Teie ta Steinsaltz e parau ra no nia i te mau ohipa e tupu: “E horoa te raatira fare haapiiraa, aore ra te taata paari o te hohora i te oreroraa parau, i ta ˈna iho tatararaa o te mau fifi. E pinepine te feia ite i putuputu mai, i te hue atu i nia ia ˈna i te mau uiraa ia au i te tahi atu mau papai, te mau manaˈo o te tahi atu feia faatia, aore ra ta ratou iho mau faaotiraa maramarama. I te tahi mau taime, mea poto roa te tauaparauraa e ua taotiahia i nia i te hoê noa pahonoraa maramarama e te papu o te hoê uiraa taa maitai. I roto i te tahi atu mau tupuraa, e pûpû mai vetahi feia ite i te tahi atu â mau ravea e e tamau â te hoê tauaparauraa rahi.” E faatiahia te feia atoa i putuputu mai ia apiti mai. E faataehia te mau tumu parau i haamaramaramahia i te mau rururaa, i te tahi atu mau fare haapiiraa ia hiˈo faahou te tahi atu feia ite.

Tera râ, e ere teie mau rururaa i te mau tauaparauraa etaeta noa aita e hopearaa. Ua piihia te mau ohipa haamanahia no nia i te mau ture e te mau faatureraa o te oraraa faaroo ati Iuda, te Halakah. No roto mai teie parau i te hoê taˈo tumu Hebera tei hurihia “e haere” e te faaite ra i te ‘huru oraraa e titauhia i te hoê taata.’ Area te tahi atu mau mea atoa ra—mai te mau aamu no nia i te mau rabi e te mau taata o te Bibilia, te mau parau paari, te mau tiaturiraa e te haapiiraa philosopho—ua piihia ïa te Haggadah, no roto mai i te hoê taˈo tumu Hebera tei hurihia “e faaite.” E amuihia te Halakah e te Haggadah i roto i te tauaparauraa a te mau rabi.

I roto i ta ˈna buka ra Te ao o te Talmud (Beretane), te na ô ra o Morris Adler e: “E tâpû te hoê orometua feruriraa paari i te hoê tumu parau roa e te fifi, tei au i te ture, no te hoê tumu parau e ere i te mea teimaha roa e mea faaitoito aˈe. . . . E faahiti ïa matou i te aai e te aamu, te ite aivanaa e te peu o te tau, te faataaraa e te aamu o te mau taata o te Bibilia, te aˈoraa e te tuatapaparaa no nia i te faaroo, tei faaôhia i roto i te hoê mea o te manaˈohia e, no te hoê taata aita i matau i te mau raveraa a te mau fare haapiiraa, e anoiraa maere o te mau haamaramaramaraa huenane.” No te feia ite i te mau fare haapiiraa, e tumu to teie mau tauiraa tumu parau atoa, e ua taaihia e te manaˈo e tauaparauhia ra. Ua riro te Halakah e te Haggadah ei mau ofai paturaa o te hoê faanahoraa apî e hamanihia ra i roto i te mau fare haapiiraa a te mau rabi.

Te tupuraa o e piti Talmud

I te pae hopea, ua afaihia te pu rahi a te mau rabi no Paletetina i Tiberia. Te vai ra te tahi atu mau fare haapiiraa rahi i Sepphoris, i Kaisarea, e i Luda. No te fifi râ i te pae faanavairaa faufaa, te taui-tamau-raa i te pae politita, e i te pae hopea te faaheporaa e te hamani-ino-raa a te Amuiraa faaroo kerisetiano apotata, e rave rahi taata ěê tei haere i te tahi atu vahi e mea rahi te mau ati Iuda i reira i te pae Hitia o te râ—i Babulonia.

Tau senekele te maoro, ua haere te feia haapii no Babulonia i Paletetina no te haapiihia e te mau rabi rahi i te mau fare haapiiraa. Hoê o taua feia haapii ra, o Abba ben Ibo ïa, tei pii-atoa-hia o Abba Arika—o Abba te taata roa—tei matau-noa-hia râ i muri iho o Rab. Ua hoˈi atura oia i Babulonia i te area matahiti 219 T.T., i muri aˈe i to ˈna haapiiraahia e Iuda ha-Nasi, e ua tapao te reira i te hoê tauiraa rahi no te faufaaraa i te pae varua o te nunaa ati Iuda no Babulonia. Ua haamau o Rab i te hoê fare haapiiraa i Sura, te hoê vahi e mea rahi te mau ati Iuda, e mea iti râ te feia ite. Ua ume mai to ˈna roo 1 200 feia haapii tamau i ta ˈna fare haapiiraa, e tau tausani hau atu tei haere mai i te mau avaˈe ati Iuda ra Adara e Elula. Ua haamau o Samuel, te hoê taata tuiroo hoê â to raua Rab tau, i te hoê fare haapiiraa i te oire no Nehardea. Ua haamauhia te tahi atu mau fare haapiiraa rahi i te mau oire no Pumbeditha e no Mehoza.

Aita ˈtura ïa e faufaa faahou i teie nei ia haere i Paletetina, no te mea e nehenehe te hoê taata e haapiihia e te feia ite rahi i Babulonia. Na roto i te parauraa e e papai taa ê te Mishna, ua ineine atura ïa te faatiamâ-roa-raa mai i te mau fare haapiiraa no Babulonia. Noa ˈtu e e mea taa ê te mau huru papairaa e te mau ravea no te haapii e faaohipahia ra i Paletetina e i Babulonia, ua vai noa te tahoêraa o te mau fare haapiiraa na roto i te mau aparauraa pinepine e te taui-haere-raa i te mau orometua.

I te hopea o te senekele 4 e i te omuaraa o te senekele 5 T.T., ua riro maira te huru tupuraa ei mea fifi roa no te mau ati Iuda i Paletetina. Ua faatupu te mau opaniraa e te hamani-ino-raa i raro aˈe i te mana faatere rahi o te Amuiraa faaroo kerisetiano apotata, i te tairiraa hopea e faaore roa i te Sunederi e te tiaraa o te Nasi (te patereareha) i te area matahiti 425 T.T. No reira, ua haamata ˈtura te mau Amoraim no Paletetina i te amui i roto hoê noa ohipa au maite, te mau haapotoraa o te mau tauaparauraa i roto i te mau fare haapiiraa, no te faaherehere ia ratou. Ua matauhia ˈtura teie ohipa, tei haaputu-oioi-hia i te pae hopea o te senekele 4 T.T., mai te Talmud no Paletetina.b

A iti noa ˈi te mau fare haapiiraa i Paletetina, ua naeahia e te mau Amoraim no Babulonia i te faito teitei o to ratou aravihi. Ua tauaparau o Abaye e o Raba i nia i te mau tumu parau fifi roa ia taa, o tei riro mai i muri iho ei hiˈoraa no te mau hiˈopoaraa i te Talmud. I muri iho, ua haamata ˈtura o Ashi, te raatira fare haapiiraa i Sura (371-427 T.T.), i te haaputu e i te nenei i te mau haapotoraa o te mau tauaparauraa. Ia au i te parau a Steinsaltz, ua na reira oia “no to ˈna mǎtaˈu e ia moehia te rahiraa tumu parau parau-vaha-hia, o tei huenane hoi.”

Eita e navai noa hoê taata aore ra hoê ui atoa no te faanahonaho i teie rahiraa tumu parau. Ua hope te tau o te mau Amoraim i Babulonia i te senekele 5 T.T., ua tamau noa râ te ohipa o te neneiraa hopea o te Talmud no Babulonia i te senekele 6 T.T., ravehia e te hoê pǔpǔ tei piihia te mau Saboraim, te hoê taˈo Arama oia hoi te auraa “te feia faataa,” aore ra “te feia e manaˈo to ratou.” Ua amui teie feia nenei hopea i te mau tausani tuhaa ohipa iti hopea e te mau hanere tauaparauraa a te mau rabi, ma te horoa i te hoê huru papairaa e te hoê faanahoraa i te Talmud no Babulonia, o te faataa ê ia ˈna i te mau papai ati Iuda atoa na mua ˈtu.

Eaha ta te Talmud i faatupu?

Ua opua ˈtura te mau rabi o te Talmud i te haapapu e no ǒ mai te Mishna i te hoê â tumu e to te mau Papai Hebera. No te aha hoi? Te faataa ra o Jacob Neusner e: “Te tumu parau i faahitihia, o te tiaraa ïa o te Mishna. Te tumu râ o te tumu parau, o te mana ïa o te taata paari iho.” No te haapuai i teie mana, ua hiˈopoahia te reni tataitahi o te Mishna, te mau taˈo atoa i te tahi mau taime, ua aimârôhia, ua faataahia, e ua faatanohia i roto i te tahi mau ravea taa ê. Te faaite ra o Neusner e na roto i teie ravea “ua taui [te mau rabi] i te aveia o te Mishna mai te hoê eˈa mai i te tahi atu.” Noa ˈtu e ua hamanihia oia mai te hoê ohipa taatoa, ua tuatapapahia te Mishna i roto i te mau tuhaa iti haihai atoa. I roto i teie raveraa, ua hamani-faahou-hia oia e ua hiˈopoa-faahou-hia.

Ua faatupu teie ohipa apî—te Talmud—i te opuaraa a te mau rabi. Ua haamau ratou i te mau ture no te hiˈopoaraa, e ua haapii te reira i te taata ia feruri mai te mau rabi. Ua tiaturi te mau rabi e te faaite ra ta ratou ravea no te haapii e no te hiˈopoa i te manaˈo o te Atua. Ua riro maira te haapiiraa iho a te Talmud ei tapao, ei huru haamoriraa—te faaohiparaa i te feruriraa o te manaˈohia ra e te pee ra i te hiˈoraa o te Atua. No te mau ui a muri aˈe, e hiˈopoahia te Talmud na roto i te hoê â ravea. Eaha te faahopearaa? Te papai ra te taata tuatapapa aamu ra o Cecil Roth e: “Ua horoa te Talmud . . . na [te mau ati Iuda] i te tapao o te ore e tumâhia o tei faataa ê mai ia ratou ia vetahi ê, e oia atoa to ratou puai faahiahia ia mau papu e to ratou tahoê. Ua haamaitai ta ˈna ravea no te haaferuri i to ratou aravihi, e ua horoa na ratou ra . . . i te ite maite i te pae feruriraa. . . . Ua horoa te Talmud na te ati Iuda hamani-ino-hia o te Anotau no Ropu i te tahi atu ao i reira oia e nehenehe ai e haapu atu . . . Ua horoa oia na ˈna i te hoê aiˈa tupuna, o ta ˈna e nehenehe e rave ia erehia oia i to ˈna iho fenua.”

Na roto i te haapiiraa ia vetahi ê i te huru feruriraa o te mau rabi, papu maitai e e mana to te Talmud. Tera râ, te uiraa no te taatoaraa—te mau ati Iuda e te feia e ere i te ati Iuda atoa—teie ïa, Te faaite mau ra anei te Talmud i te manaˈo o te Atua?—Korinetia 1, 2:11-16.

[Nota i raro i te api]

a No te tahi atu mau haamaramaramaraa no nia i te tupuraa mai o te Mishna e te mau mea i roto, a hiˈo i te tumu parau ra “Te Mishna e te Ture a te Atua ia Mose ra” i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Novema 1997.

b Ua matau-rahi-hia te Talmud no Paletetina mai te Talmud no Ierusalema. Tera râ, mea hape teie iˈoa, i te mea hoi e eita te mau ati Iuda e faatiahia ia tomo i roto ia Ierusalema i roto i te rahiraa o te tau o te mau Amoraim.

[Tumu parau tarenihia i te api 31]

Na Talmud e piti—Nafea raua e tuea ˈi?

Te auraa o te taˈo Hebera tei hurihia e “Talmud,” oia ïa “tuatapaparaa” aore ra “haapiiraa.” Ua opua te mau Amoraim no Paletetina e no Babulonia i te tuatapapa, aore ra i te hiˈopoa, i te Mishna. Te na reira atoa ra nau Talmud toopiti (no Paletetina e no Babulonia), tera râ, nafea raua e tuea ˈi? Te papai ra o Jacob Neusner e: “Te hiˈopoa ra te Talmud matamua i te mau haapapuraa, area te piti ra, e hiˈopoa ïa i te mau manaˈo; e vai taatoa noa te buka matamua i roto i te mau otia o ta ˈna hiˈopoaraa, area te piti ra, e na nia ˈˈe roa oia i te reira.”

Aita noa te nenei-rahi-raahia te Talmud no Babulonia e ma te haapao maitai i haamaraa rahi aˈe ia ˈna, ua faahohonu aˈe atoa râ e ua haafaufaa ˈtu â i to ˈna huru manaˈo e ta ˈna hiˈopoaraa. Ia faahiti-anaˈe-hia te taˈo ra “Talmud,” e pinepine o te Talmud no Babulonia ïa te parauhia ra. Teie hoi te Talmud tei tuatapapa-roa ˈˈe-hia e tei tauaparau-roa ˈˈe-hia i te roaraa o te mau senekele. Ia au i te manaˈo o Neusner, te Talmud no Paletetina, “e ohipa ïa o te aravihi,” area te Talmud no Babulonia ra, “e ohipa ïa o te maramarama hau aˈe.”

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono