VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w98 15/5 api 24-27
  • E nehenehe outou e haere i mua i te pae varua

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E nehenehe outou e haere i mua i te pae varua
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te haapuai nei o Iehova i ta ˈna mau tavini
  • ‘A haapae i te huru taata tahito’
  • Mai te hoê “auahi” i roto ia tatou
  • Faaoˈihia e te auri
  • Te tumu papu no te haere i mua i te pae varua
  • Te haafaufaa ra anei outou i te faanahonahoraa a Iehova i nia i te fenua nei?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • Te ite ra anei oe i te faufaaraa ia haere i mua i te pae varua?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2016
  • E te feia apî, a tamau i te haere i mua i te pae varua
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2022
  • E tamau anaˈe i te haere i mua i te pae varua!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
w98 15/5 api 24-27

E nehenehe outou e haere i mua i te pae varua

E MEA fifi paha ia ite i te faufaaraa mau. Mai te mau taiamani atoa ra. Noa ˈtu e e anaana te hoê taiamani i haamaninahia, area te hoê taiamani tarai-ore-hia ra, mea mohimohi ïa to ˈna anaana. Noa ˈtu râ, e nehenehe e ite-papu-maitai-hia i roto roa i te hoê taiamani tarai-ore-hia, i te hoê poe nehenehe.

E au te mau Kerisetiano mai te mau taiamani tarai-ore-hia i roto e rave rahi mau tupuraa. Noa ˈtu e e ere tatou i te feia tia roa, e faufaaraa rahi to tatou o ta Iehova e haafaahiahia nei. Mai te mau taiamani, te vai ra to tatou paatoa te mau huru maitatai taa ê. E e nehenehe ta tatou tataitahi e haere â i mua i te pae varua mai te peu e o te reira to tatou hinaaro rotahi. E nehenehe to tatou huru e haamaninahia, ia anaana roa ˈtu â te reira no te hanahana o Iehova.—Korinetia 1, 10:31.

I muri aˈe i to ˈna tarairaahia e to ˈna haamaninaraahia, e tuuhia te hoê taiamani i roto i te hoê vairaa o te faaiteite i to ˈna mau maitatai anaana. E nehenehe atoa o Iehova e faaohipa ia tatou i roto i te mau huru tupuraa, aore ra te mau tuhaa taviniraa taa ê, mai te peu e e “ahu [tatou] i te huru taata apî o tei poietehia ia au i te hinaaro o te Atua ma te parau-tia e te taiva ore mau.”—Ephesia 4:20-24, MN.

Eita teie huru haereraa i mua i te pae varua e tupu mai mai tera noa, mai te hoê taiamani i roto i to ˈna huru natura, eita oia e anaana mai tera noa mai te hoê poe ra. E tia paha ia tatou ia haapae i te tahi mau paruparu e vai noa ra, e faaafaro i to tatou haerea i mua i te raveraa i te mau hopoia, aore ra ia rohi tatou i te matara mai i te hoê tereraa ohipa pae varua matauhia. E nehenehe râ tatou e haere i mua mai te peu e e hinaaro mau tatou, i te mea e e nehenehe te Atua ra o Iehova e horoa mai ia tatou ra i “te puai hau aˈe i tei matauhia.”—Korinetia 2, 4:7, MN; Philipi 4:13.

Te haapuai nei o Iehova i ta ˈna mau tavini

No te tarai i te mau taiamani, e titauhia te tiaturi no roto mai i te ite papu, i te mea hoi e ia oti anaˈe te hoê tuhaa o te taiamani taratara i te taraihia, e mâuˈa ïa taua tuhaa ra. E tia i te tahi taoˈa moni rahi—i te tahi mau taime e 50 % o te ofai aita i taraihia—ia tâpûhia no te hamani i te hoê hohoˈa e hinaarohia. E hinaaro atoa tatou i te tiaturi no roto mai i te ite papu no te tarai i to tatou huru e ia haere tatou i mua i te pae varua. E tia iho â râ ia tatou ia tiaturi e e haapuai o Iehova ia tatou.

Tera râ, te manaˈo ra paha tatou e eita e maraa ia tatou, aore ra eita ta tatou e nehenehe e rave hau atu â. I mutaa ihora, ua manaˈo atoa te mau tavini haapao maitai a te Atua, i te tahi mau taime, mai te reira. (Exodo 3:11, 12; Te mau arii 1, 19:1-4) I to te Atua tonoraa ia ˈna ia riro ei “peropheta na te mau fenua,” ua parau o Ieremia e: “Aore hoi au i ite i te parau; e tamaiti iti hoi au.” (Ieremia 1:5, 6) Noa ˈtu râ to ˈna mamahu, ua riro mai o Ieremia ei peropheta itoito o tei horoa i te mau poroi huna ore i te hoê nunaa ino. Mea nafea ïa? Ua haapii oia i te turui i nia ia Iehova. Ua papai o Ieremia i muri iho e: “E ao to te taata i tiaturi ia Iehova, o to ˈna ïa uruairaa mau o Iehova.”—Ieremia 17:7; 20:11.

I teie mahana, te haapuai atoa nei o Iehova i te feia e tiaturi nei ia ˈna. Ua ite o Edward,a te hoê metua tane e maha tamarii ta ˈna, e mea taere hoi oia ia haere i mua i te pae varua, i te tanoraa o te reira. Te faataa ra oia e: “E iva matahiti to ˈu riroraa ei Ite no Iehova, e au ra râ e aita vau i haere i mua i te pae varua. Te fifi, oia ïa mea iti to ˈu hinaaro e aita e tiaturi. I muri aˈe i te haereraa i Paniora, ua apiti au i roto i te hoê amuiraa nainai, hoê anaˈe matahiapo e hoê anaˈe tavini tauturu to reira. No te mea e te hinaarohia ra te tauturu, ua ani maira te matahiapo ia ˈu ia rave e rave rahi mau hopoia. Ua ruru vau i to ˈu horoaraa i ta ˈu mau oreroraa parau e mau tumu parau matamua i te putuputuraa. Ua haapii râ vau i te turui i nia ia Iehova. Ua haapopou noa mai te matahiapo ia ˈu e ua horoa mai oia i te mau manaˈo tauturu aravihi no te haamaitai â.

“I te hoê â taime, ua faarahi au i ta ˈu taviniraa e ua rave au i te hoê aratairaa maitai aˈe i te pae varua i roto i to ˈu utuafare. Ei faahopearaa, e auraa rahi atu â to te parau mau no te mau melo atoa o te utuafare, e ua oaoa roa ˈtu â vau. I teie nei, e tavini tauturu vau, e te rohi nei au i te faatupu i te mau huru maitatai o te hoê tiaau kerisetiano.”

‘A haapae i te huru taata tahito’

Mai ta Edward i taa, te titau ra te haereraa i mua i te pae varua i te tiaturi ia Iehova. E mea faufaa atoa ia faatupu i “te huru taata apî, MN” e au i te Mesia. Nafea ïa ia na reira? Te taahiraa avae matamua, ia “haapae” ïa i te mau mea atoa o te huru taata tahito. (Kolosa 3:9, 10) Mai te mau huru tia ore ra, e tia ia iriti mai i te mau ofai ěê i nia i te hoê taiamani tarai-ore-hia no te faariro ia ˈna ei poe anaana, e tia atoa ïa ia haapae i te mau haerea “o teie nei ao” ia nehenehe to tatou huru taata apî ia anaana mai.—Galatia 4:3.

Hoê o taua huru haerea ra, o te haamarirauraa ïa i te farii i te hopoia no te mǎtaˈu e e titau-rahi-hia mai ia tatou. Parau mau, te hopoia, e ohipa ïa, e ohipa oaoa râ. (A faaau e te Ohipa 20:35.) Ua faˈi o Paulo e te titau ra te paieti ia ‘rohi e ia faaoromai’ tatou. E na reira tatou ma te oaoa, o ta ˈna ïa i parau, “no te mea te tiaturi nei tatou i te Atua ora,” o te ore roa e haamoe i te ohipa ta tatou e rave ra no to tatou mau hoa kerisetiano e no vetahi ê.—Timoteo 1, 4:9, 10; Hebera 6:10.

Te vai ra i nia i te tahi mau taiamani “te mau hape” tei faura mai i to ratou hamaniraahia e e tia ia rave-maitai-hia ratou. Ma te faaohipa râ i te hoê tauihaa tei piihia polariscope, e nehenehe te taata haamanina e ite i te mau hape e e ohipa i nia i te ofai ma te manuïa. Te vai ra paha i roto ia tatou te hoê hape, aore ra te hoê hapa i nia i to tatou huru taata, no to tatou oraraa na mua ˈˈe aore ra no te hoê ati i faaruruhia. Eaha ta tatou e nehenehe e rave? Na mua, e tia ia tatou iho ia farii i te fifi e ia faaoti i te haamatara i te reira mai te peu e e nehenehe. E tia mau â ia tatou ia haamâmâ ia tatou i mua ia Iehova na roto i te pure, na roto atoa paha i te aniraa i te tauturu i te pae varua a te hoê matahiapo kerisetiano.—Salamo 55:22; Iakobo 5:14, 15.

Ua haafifi taua huru hapa ra i roto ra ia Nicholas. “E taata inu ava to ˈu metua tane, e ua haamauiui rahi oia ia mâua to ˈu tuahine,” o ta ˈna ïa e faataa ra. “I to ˈu faarueraa i te haapiiraa, ua apiti atura vau i roto i te nuu faehau, ua haafifi oioi râ to ˈu huru orure hau ia ˈu. Ua tuu te mau mana faatere o te nuu ia ˈu i roto i te fare auri no to ˈu hooraa i te mau raau taero, e i te tahi atu taime, ua horo vau. I te pae hopea, ua faarue atura vau i te nuu, ua fifi-noa-hia râ vau. Noa ˈtu te huenane o to ˈu oraraa, no te faaohiparaa i te raau taero e te inu-hua-raa, ua anaanatae au i te Bibilia e ua hinaaro vau e fanaˈo i te hoê tapao i roto i te oraraa. I te pae hopea, ua farerei atura vau i te mau Ite no Iehova, ua taui au i to ˈu huru oraraa, e ua farii atura i te parau mau.

“E mau matahiti râ tei mairi hou vau a farii ai e a faatitiaifaro ai i te hoê hapa o to ˈu huru. Mea au ore roa na ˈu te mana faatere e mea riri roa na ˈu ia aˈohia mai au. Noa ˈtu e ua hinaaro vau e ia faaohipa taatoa o Iehova ia ˈu, ua haafifi teie paruparu ia ˈu. I te pae hopea, maoti te tauturu a e piti matahiapo o te taa i te huru, ua faˈi atura vau i to ˈu fifi e ua haamata ˈtura i te faaohipa i ta raua mau aˈoraa î i te here no roto mai i te mau Papai. Noa ˈtu e e inoino rii au i te tahi mau taime, ua nehenehe au i teie nei e haavî i to ˈu huru orure hau. Te mauruuru rahi nei au no te faaoromai o Iehova i nia ia ˈu e no te tauturu î i te here a te mau matahiapo. No te mea e ua haere au i mua i te pae varua, ua nominohia iho nei au ei tavini tauturu.”

Mai tei iteahia mai e Nicholas, e ere i te mea ohie ia taui i te mau haerea hohonu roa. Te faaruru atoa ra paha tatou i te hoê â tautooraa. E huru ê oioi noa paha tatou. Te inoino noa ra tatou, aore ra te haafaufaa rahi roa ra paha tatou i te tiamâraa. No reira, e taotiahia paha ta tatou haereraa i mua kerisetiano. O ta te feia haamanina taiamani atoa ïa i ite i nia i te mau ofai ta ratou e pii ra te mau naat. E piti mau ïa ofai teie o tei riro mai ei hoê ofai i roto i te hamaniraa o te taiamani. I te pae hopea, e piti hohoˈa aano tuati ore to te mau naat o te horoa mai i te rahi o te ofai ia au i te hamaniraa fifi roa. I roto i to tatou tupuraa, te ite nei tatou i te “huru natura” o te huru feruriraa horoa noa ia aro i te “huru natura” o te tino tia ore. (Mataio 26:41; Galatia 5:17) I te tahi mau taime, e hinaaro paha tatou e faaea roa i te aro, ma te manaˈo e e ere to tatou huru tia ore i te mea faufaa. ‘Atira noa ˈtu,’ o ta tatou paha ïa e parau, ‘te here noa ra to ˈu utuafare e to ˈu mau hoa ia ˈu.’

Tera râ, mai te peu e e tia ia tatou ia tavini i to tatou mau taeae e ia faahanahana i to tatou Metua i nia i te raˈi, e tia ia tatou ia ‘faaapîhia i roto i te puai e turai ra i to tatou huru feruriraa’ (MN) na roto i te ahuraa i te huru taata apî. E hoona te tutavaraa, mai ta Nicholas e ta vetahi atu e rave rahi e nehenehe e haapapu mai. Ua ite te hoê taata haamanina taiamani e e nehenehe te hoê hape e faaino roa i te taiamani taatoa. Oia atoa, na roto i te oreraa e tâuˈa i te hoê tuhaa paruparu o to tatou huru taata, e nehenehe tatou e faaino i to tatou huru pae varua. Te mea ino roa ˈtu â, e nehenehe te hoê paruparu ino roa e faatopa roa ia tatou i te pae varua.—Maseli 8:33.

Mai te hoê “auahi” i roto ia tatou

E imi te taata haamanina taiamani i te faaanapanapa i te taiamani. Na roto ïa i te faanahoraa i te mau area parahurahu ia nehenehe ratou e horoa mai i te mea e piihia ra te tupuraa anuanua. I roto i te taiamani e anapanapa te marama peni rau i muri e i mua, o te horoa i te mori e anaana ˈi te mau taiamani. E nehenehe atoa te varua o te Atua e riro mai te hoê “auahi, MN” i roto ia tatou.—Tesalonia 1, 5:19; Ohipa 18:25; Roma 12:11.

Eaha râ mai te peu e te taa ra ia tatou i te faufaaraa ia faaitoito i te pae varua? Nafea ia na reira? E tia ia tatou ia ‘manaˈo i to tatou mau haerea.’ (Salamo 119:59, 60) Te auraa, ia ite i te mau mea e faataere ra ia tatou i te pae varua e ia faaoti i muri iho e eaha te mau ohipa teotaratia te tia ia tatou ia rave hau atu â ma te itoito. E nehenehe tatou e faarahi i to tatou mauruuru i te pae varua na roto i te haapiiraa tataitahi tamau e te pure tuutuu ore. (Salamo 119:18, 32; 143:1, 5, 8, 10) Hau atu, na roto i te apitiraa ˈtu i te feia e rohi puai nei i roto i te faaroo, e haapaari atu â tatou i ta tatou faaotiraa e tavini ia Iehova ma te itoito.—Tito 2:14.

Teie ta Louise, te hoê vahine kerisetiano apî, i faˈi: “Ua manaˈonaˈo vau i te taviniraa pionie tamau e piti matahiti te maoro hou vau a riro mau ai ei pionie, aore ra ei vahine poro i te Basileia ma te taime taatoa. Aita hoê aˈe mea i tapea ia ˈu, e mea ohie râ ta ˈu tereraa ohipa matauhia, e aita vau i tutava i te matara mai i te reira. I muri iho, pohe taue atura to ˈu metua tane. Ua taa ˈtura ia ˈu e mea mure noa te ora e aita vau i faaohipa maitai aˈe i to ˈu oraraa. No reira, ua taui atura vau i to ˈu huru feruriraa i te pae varua, ua faarahi au i ta ˈu taviniraa, e ua riro mai au ei pionie tamau. Te tahi tauturu taa ê i roto i taua tuhaa ra, o to ˈu ïa mau taeae e mau tuahine i te pae varua o tei turu noa na i te mau faanahoraa o te aua pororaa e o tei apee noa mai ia ˈu i roto i te taviniraa. Ua haapii au e ma te au anei aore ra ma te au ore, te tufa nei tatou i te mau faufaa e te mau tapao a to tatou mau hoa.”

Faaoˈihia e te auri

O te mau taiamani te mau ofai natura paari roa ˈˈe i nia i te fenua nei. No reira, e ravehia te hoê taiamani no te tâpû i te tahi atu taiamani. Te faahaamanaˈo ra te reira i te feia haapii i te Bibilia i te maseli e parau ra e: “Na te auri i [faaoˈi] i te auri; e na te taata i [faaoˈi] i te mata o to ˈna taua.” (Maseli 27:17; MN) Nafea te mata o te hoê taata e ‘faaoˈihia ˈi’? E nehenehe paha te hoê taata e faaoˈi i te huru o te tahi atu i te pae o te ite e i te pae varua, mai te hoê auri o te nehenehe e faaohipahia no te faaoˈi i te ˈoˈe hamanihia e te auri. Ei hiˈoraa, ia hepohepo noa ˈtu tatou no te tahi peapea, e nehenehe te faaitoitoraa a te tahi atu taata e haamaitai rahi mai. E nehenehe ïa to tatou mata peapea e afaro mai, e e oraorahia tatou no te rave faahou i te ohipa ma te itoito. (Maseli 13:12) E nehenehe iho â râ te mau matahiapo o te amuiraa e faaoˈi ia tatou na roto i te horoaraa mai i te faaitoitoraa e te mau aˈoraa niuhia i nia i te mau Papai no te haamaitai ia tatou. Te pee nei ratou i te faaueraa tumu i faahitihia e Solomona e: “E haapii atu i te taata paari, e e tupu hoi to ˈna paari; e haapii i te taata parau-tia, e e tupu hoi to ˈna ite.”—Maseli 9:9.

Parau mau, te titau ra te haapiiraa i te pae varua i te taime. Hau atu i te hoê ahuru matahiti to te aposetolo Paulo tufaraa i to ˈna ite e ta ˈna mau ravea no te horoa i te haapiiraa, ia Timoteo. (Korinetia 1, 4:17; Timoteo 1, 4:6, 16) Ua fanaˈo te nunaa Iseraela i roto i te hoê tau maoro, i te haapiiraa roa ta Mose i horoa ia Iosua hau atu i te 40 matahiti te maoro. (Iosua 1:1, 2; 24:29, 31) Ua apee o Elisaia i te peropheta ra o Elia e 6 matahiti paha te maoro, ua fanaˈo oia i te hoê ite papu no to ˈna iho taviniraa tau 60 matahiti te maoro. (Te mau arii 1, 19:21; Te mau arii 2, 3:11) Na roto i te horoaraa i te haapiiraa tamau ma te faaoromai, te pee ra te mau matahiapo i te hiˈoraa o Paulo, o Mose, e o Elia.

E tuhaa faufaa roa te haapopouraa no te haapiiraa. E nehenehe te mau parau haamauruururaa haavare ore no te mau hopoia e rave-maitai-hia ra aore ra no te mau ohipa faahiahia, e turai ia vetahi ê ia hinaaro i te tavini hau roa ˈtu â i te Atua. E faatupu te haapopouraa i te tiaturi o te turai hoi i te taata ia tutava i te tinai i to ˈna mau paruparu. (A faaau e te Korinetia 1, 11:2.) E riro atoa te rohi-rahi-raa i roto i te ohipa pororaa i te Basileia e te tahi atu mau ohipa a te amuiraa, ei faaitoitoraa no te haere i mua i roto i te parau mau. (Ohipa 18:5) Ia horoa anaˈe te mau matahiapo i te mau hopoia na te mau taeae ia au i ta ratou haereraa i mua i te pae varua, te horoa ra ïa te reira i te aravihi faufaa e e haapuai paha te reira i to ratou hinaaro e tamau noa i te haere i mua i te pae varua.—Philipi 1:8, 9.

Te tumu papu no te haere i mua i te pae varua

Ua hiˈohia na te mau taiamani ei mau ofai faufaa roa. Oia atoa no te feia o te amui maira i teie nei i roto i te fetii o te feia e haamori ra ia Iehova na te ao nei. Inaha, te pii nei te Atua iho ia ratou te mau mea “hinaarohia,” aore ra “faufaa roa,” o te mau nunaa. (Hagai 2:7, nota i raro i te api, MN) I te matahiti i mairi aˈenei, e 375 923 taata tei riro mai ei mau Ite no Iehova bapetizohia. No te turu i teie maraaraa, te hinaarohia ra ia ‘faarahi atu â i te tiahapa.’ Na roto i te haereraa i mua i te pae varua—e na roto i te titauraa i te mau haamaitairaa taa ê kerisetiano—e nehenehe ïa e apiti i roto i te tururaa i teie maraaraa.—Isaia 54:2; 60:22.

Taa ê atu i te mau taiamani e rave rahi e tahunahia ra i roto i te mau piha auri paruru-maitai-hia o te fare moni e mea varavara ratou i te itehia, e nehenehe to tatou faufaaraa i te pae varua e anaana puai. E a haamanina tamau noa ˈi tatou e a faaite noa ˈi i te mau huru maitatai kerisetiano, te faahanahana ra tatou i te Atua ra o Iehova. Teie ta Iesu i aˈo atu i ta ˈna mau pǐpǐ: “To outou maramarama, ia anaana ïa i mua i te aro o te taata nei, ia hiˈo ratou i ta outou parau maitai, e ia haamaitai i to outou Metua i te ao ra.” (Mataio 5:16) E tumu papu maitai teie no te haere i mua i te pae varua.

[Nota i raro i te api]

a E mau iˈoa mono tei faahitihia i roto i teie tumu parau.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono