‘A here i te parau mau e te hau’!
“E ua tae mai te parau a Iehova sabaota ra ia ˈu nei, na ô maira, . . . o te parau mau ra ta outou e hinaaro [here, MN] e te hau.”—ZEKARIA 8:18, 19.
1, 2. (a) Eaha ta te aamu o te huitaata e faaite ra no nia i te hau? (b) No te aha e ore roa teie nei ao e ite i te hau mau?
“AITA te ao nei i fanaˈo aˈenei i te hau. Ua tupu noa iho â te tamaˈi i te hoê vahi—e mea pinepine, i roto e rave rahi mau vahi i te hoê â taime.” O te parau ïa a te Orometua haapii ra o Milton Mayer no te Fare haapiiraa tuatoru no Massachusetts i te mau Hau Amui no Marite. Auê ïa parau peapea no nia i te huitaata nei e! Parau mau, ua hinaaro te taata i te hau. Ua tamata te feia politita e rave rau mau ravea no te paruru i te hau, mai te Pax Romana (te hau roma) i te anotau roma e tae roa mai i te ravea o te “Haamouraa Papu i te Tahi e te tahi” i te tau o te Tamaˈi toetoe. I te pae hopea râ, aita ta ratou mau tutavaraa atoa i manuïa. Mai ta Isaia i faaite e rave rahi mau senekele i teie nei, “te mau vea hau ua rahi te oto.” (Isaia 33:7) Eaha hoi te tumu?
2 E tia hoi i te hau o te vai maoro ia tupu mai na roto i te oreraa te feii e te nounou; e tia ia haamauhia i nia i te parau mau. Eita te hau e nehenehe e niuhia i nia i te haavare. No reira o Iehova i parau ai ia ˈna i tǎpǔ i te haamau-faahou-raa e te hau no Iseraela tahito e: “Inaha, te hohora nei au i te maitai [hau, MN] i nia ia ˈna mai te pape ra; e te taoˈa [hanahana, MN] o te mau fenua mai te pape pue ra.” (Isaia 66:12) “E taparahi taata” te Diabolo ra o Satani, te atua o teie faanahoraa o te mau mea, e “e haavare oia, e e metua hoi no te haavare.” (Ioane 8:44; Korinetia 2, 4:4) Nafea te hoê ao o Satani hoi to ˈna atua e nehenehe ai e fanaˈo i te hau?
3. Eaha te ô faahiahia o ta Iehova i horoa na to ˈna nunaa, noa ˈtu e te ora nei ratou i roto i te hoê ao arepurepu?
3 Te vahi faufaa râ oia hoi, te horoa nei Iehova i te hau na to ˈna nunaa noa ˈtu e te ora nei ratou i roto i te ao tamaˈi a Satani. (Ioane 17:16) I te senekele ono hou to tatou nei tau, ua faatupu oia i ta ˈna parau tǎpǔ na roto ia Ieremia e ua horoa mai oia i ‘te hau e te parau mau’ na to ˈna nunaa taa ê i to ˈna haamau-faahou-raa ia ratou i roto i to ratou fenua aiˈa. (Ieremia 33:6) E i roto i teie mau mahana hopea, ua horoa mai oia i “te hau e te parau mau” na to ˈna nunaa i roto i to ratou “fenua,” oia hoi te tuhaa pae varua i nia i te fenua nei, noa ˈtu e ua ora ratou i te tau arepurepu ino roa ˈˈe ta te ao i ite aˈenei. (Isaia 66:8; Mataio 24:7-13; Apokalupo 6:1-8) A tamau noa ˈi tatou i ta tatou tuatapaparaa i te pene 8 a Zekaria, e noaa mai te hoê mauruuru hohonu atu â no teie hau e teie parau mau no ǒ mai i te Atua ra e e ite tatou eaha te tia ia tatou ia rave no te fanaˈo noa i te reira.
“Ia etaeta to outou rima”
4. Mea nafea to Zekaria faaitoitoraa ia Iseraela ia ohipa ia nehenehe ratou e fanaˈo i te hau?
4 No te ono o te taime i roto i te Zekaria pene 8, te faaroo nei tatou i te hoê faaiteraa putapû mau a Iehova: “Te na ô maira Iehova sabaota ra; Ia etaeta to outou rima, e tei ite i teie nei mau mahana i teie nei mau parau i te vaha o te mau peropheta, i te mahana i haamauhia ˈi te niu o teie nei fare no Iehova sabaota ra, o te hiero nei ia patuhia. I mua ˈˈe hoi i te reira anotau aore a te taata nei e utua, e aita a te mau puaa e utua; e te taata i haere i rapae e te haere mai i roto, aita roa e hau no te ati rahi; ua faatamaˈi atu vau i te taata atoa i to ˈna iho taata-tupu.”—Zekaria 8:9, 10.
5, 6. (a) I te mea e ua haaparuparu te mau ati Iseraela, eaha te huru tupuraa i Iseraela? (b) Eaha te tauiraa ta Iehova i tǎpǔ ia Iseraela ahiri e e tuu oia i ta ˈna haamoriraa i mua?
5 Ua faahiti o Zekaria i teie mau parau i te taime a patu-faahou-hia ˈi te hiero i Ierusalema. Na mua ˈtu, ua haaparuparu te mau ati Iseraela o tei hoˈi atu mai Babulonia mai e ua faaea ratou i te paturaa i te hiero. No te mea ua haapao noa ratou i to ratou iho maitairaa, aita ˈtura ratou i fanaˈo i te haamaitairaa e te hau no ǒ mai ia Iehova ra. Noa ˈtu e ua faaapu ratou i ta ratou mau fenua e ua atuatu i ta ratou mau ǒ vine, aita ratou i ruperupe aˈe. (Hagai 1:3-6) Mai te mea ra ïa e te rave ra ratou i te ohipa e ‘aore e utua maitai.’
6 I te mea e te patu-faahou-hia ra te hiero, ua faaitoito o Zekaria i te mau ati Iuda “ia etaeta,” ma te faaitoito i te tuu na mua i te haamoriraa a Iehova. Eaha te ohipa e tupu ia na reira anaˈe ratou? “E ore râ vau e riro i teie nei mai tei te anotau i mutaa ihora i te toea o teie nei mau taata, te parau maira Iehova sabaota ra. E tupu hoi te huero [o te hau]; e maahia hoi to te vine, e tupu hoi to nia i te fenua ra, e tuu mai hoi te raˈi i te hau; e te toea o teie nei mau taata, ta ˈu ïa e ho atu i teie atoa nei mau taoˈa. E riro hoi mai ia outou i riro ei tuhi i te mau fenua nei, e te utuafare o Iuda, e te utuafare o Iseraela; e faaora vau ia outou, e riro outou ei maitai, eiaha e mǎtaˈu, ia itoito râ to outou rima.” (Zekaria 8:11-13) Ia ohipa o Iseraela ma te manaˈo papu, e ruperupe oia. Na mua ˈˈe, ia hinaaro anaˈe te mau nunaa e faahiti i te hoê hiˈoraa no te tuhiraa, e faahiti ratou ia Iseraela. I teie nei râ, e riro o Iseraela ei hiˈoraa no te haamaitairaa. Auê ïa tumu maitai roa e ‘ia itoito to rima’!
7. (a) Eaha te mau tauiraa putapû mau o ta te nunaa o Iehova i ite, e tae roa mai i te matahiti taviniraa 1995? (b) Ia hiˈohia te tabula matahiti, eaha te mau nunaa o ta outou e ite ra e numera faahiahia mau ta ratou i te pae no te feia poro, te mau pionie, e te faito hora au noa?
7 Eaha ïa i teie mahana? I te mau matahiti hou te matahiti 1919, e au ra e ua erehia te nunaa o Iehova i te itoito. Aita ratou i rave i te hoê tiaraa amui ore papu i roto i te tamaˈi rahi matamua, e e pee na ratou i te taata maoti i to ratou Arii, o Iesu Mesia. Ei faahopearaa, ua haaparuparuhia vetahi e te patoiraa no roto mai e no rapaeau mai i te faanahonahoraa. I muri iho, i te matahiti 1919, maoti te tauturu a Iehova, ua faaitoito ratou i to ratou rima. (Zekaria 4:6) Ua horoa mai o Iehova i te hau na ratou, e ua ruperupe ratou ma te puai. Te itehia ra te reira i roto i ta ratou tabula o na 75 matahiti i mairi aˈenei, e tae roa mai i te matahiti taviniraa 1995. Ei nunaa, te haapae nei te mau Ite no Iehova i te here aiˈa, te here aiˈa i te pae opu fetii, te hiˈo-ino-raa ia vetahi ê, e vetahi atu mau tumu o te feiiraa. (Ioane 1, 3:14-18) Te tavini nei ratou ia Iehova ma te itoito mau i roto i to ˈna hiero i te pae varua. (Hebera 13:15; Apokalupo 7:15) I te matahiti i mairi aˈenei anaˈe, ua horoa ratou hau atu i te hoê miria hora no te paraparau ia vetahi ê no nia i to ratou Metua i te raˈi ra! I te avaˈe tataitahi, ua aratai ratou e 4 865 060 mau haapiiraa bibilia. Te numera au noa e 663 521 feia poro o tei rave i te taviniraa pionie i te mau avaˈe atoa. Ia hinaaro anaˈe te mau tia a te amuiraa faaroo kerisetiano e faahiti i te hiˈoraa o te hoê nunaa e faaite mau ra i te aau tae i roto i ta ratou haamoriraa, te faahiti nei ratou i te tahi mau taime i te mau Ite no Iehova.
8. Nafea te kerisetiano tataitahi ia fanaˈo i “te huero [o te hau]”?
8 No to ratou itoito, te horoa nei Iehova i “te huero [o te hau]” na to ˈna nunaa. E ite te taata tataitahi o te atuatu i tera huero i te hau ia tupu i roto i to ˈna mafatu e i roto i to ˈna oraraa. Te tufa nei te kerisetiano faaroo atoa o te tapapa nei i te hau e o Iehova e to ˈna mau hoa kerisetiano i te parau mau e te hau o te nunaa e amo ra i te iˈoa o Iehova. (Petero 1, 3:11; a faaau e te Iakobo 3:18.) E ere anei i te mea faahiahia?
“Eiaha e mǎtaˈu”
9. Eaha te tauiraa i roto i ta ˈna huru raveraa i nia i to ˈna nunaa ta Iehova i tǎpǔ?
9 E taio tatou i teie nei i te hitu o te faaiteraa a Iehova. Eaha teie faaiteraa? “Te na ô maira hoi Iehova sabaota ra; Mai ta ˈu hoi i opua e rave ia outou na, a faaooo mai ai to outou mau metua ia ˈu ia riri ra, te na reira maira Iehova sabaota ra, aore i tatarahapa; ua opua faahou hoi au i teie nei mau mahana, e hamani maitai ia Ierusalema e te utuafare o Iuda: eiaha e mǎtaˈu.”—Zekaria 8:14, 15.
10. Eaha te tabula a te mau Ite no Iehova e faaite ra e aita ratou i mǎtaˈu?
10 Noa ˈtu e ua purara ê te nunaa o Iehova i te pae varua i te tau o te tamaˈi rahi matamua, i roto râ i to ratou mafatu, ua hinaaro ratou e rave i te mea tia. No reira, i muri aˈe i te faatitiaifaroraa ia ratou, ua taui o Iehova i ta ˈna huru raveraa i nia ia ratou. (Malaki 3:2-4) I teie mahana, ia hiˈo tatou i muri, e haamauruuru hohonu tatou ia ˈna no te ohipa o ta ˈna i rave. Oia mau, ua “ririhia [tatou] e te mau fenua atoa.” (Mataio 24:9) E rave rahi o tei tapeahia i te fare auri, e ua pohe atoa vetahi no to ratou faaroo. Te faaruru pinepine nei tatou i te tâuˈa ore aore ra te patoiraa. Eita râ tatou e mǎtaˈu. Ua ite tatou e mea puai aˈe Iehova i te mau patoiraa atoa, tei ite-mata-hia aore ra tei ore e itehia e te mata. (Isaia 40:15; Ephesia 6:10-13) Eita tatou e faaea i te pee i teie mau parau: “Tiai ia Iehova; e faaitoito; e na ˈna e faaitoito mai i to aau ra.”—Salamo 27:14.
‘Ei parau mau ta outou i to outou taata-tupu’
11, 12. Eaha te tia ia tatou tataitahi ia haamanaˈo mai te peu e e hinaaro tatou e fanaˈo taatoa i te mau haamaitairaa ta Iehova e horoa nei na to ˈna nunaa?
11 No te fanaˈo taatoa i te mau haamaitairaa no ǒ mai ia Iehova ra, e tia ia haamanaˈo i te tahi mau mea. Te na ô ra o Zekaria e: “Teie ta outou mau mea e rave; ei parau mau ta outou atoa e parau i to ˈna taata-tupu; e faatupu outou i te parau mau e te au [haavaraa hau, MN] i to outou na mau uputa: eiaha e manaˈo i te parau ino i to outou aau, te taata atoa i to ˈna iho taata-tupu: e eiaha e hinaarohia te tǎpǔ haavare: e mea riaria anaˈe hoi te reira na ˈu, te parau maira Iehova.”—Zekaria 8:16, 17.
12 Te aˈo maira Iehova e ia faaite tatou i te parau mau. (Ephesia 4:15, 25) Eita oia e faaroo i te mau pure a te feia o te opua nei i te mau ohipa iino, o te huna nei i te parau mau ia onahia ratou, aore ra o te faahiti i te mau euhe haavare. (Maseli 28:9) I te mea e mea riri roa na ˈna te ohipa apotata, te hinaaro nei oia e ia mau maite tatou i te parau mau a te Bibilia. (Salamo 25:5; Ioane 2, 9-11) Hau atu, mai te feia paari i te mau uputa o te oire i Iseraela ra, e tia i te mau matahiapo o te haapao nei i te mau ohipa haavaraa ia niu i ta ratou mau aˈoraa e ta ratou mau faaotiraa i nia i te parau mau bibilia, eiaha i nia i to ratou iho manaˈo. (Ioane 17:17) Te hinaaro nei Iehova e ia imi ratou i te hoê ‘haavaraa hau,’ ma te tamata, ei mau tiai mamoe kerisetiano, i te faahoˈi i te hau i rotopu i na pae i peapea e te tautururaa i te feia rave hara o tei tatarahapa ia noaa faahou i te hau e te Atua. (Iakobo 5:14, 15; Iuda 23) I te hoê â taime, e paruru ratou i te hau o te amuiraa, a tiavaru ai ratou ma te itoito i te feia o te faahuehue i teie hau na roto i te rave-tamau-raa i te hara ma te hinaaro mau.—Korinetia 1, 6:9, 10.
“Ei oaoaraa, ei fanaoraa”
13. (a) Eaha te tauiraa i te pae haapaeraa maa ta Zekaria i tohu? (b) Eaha te haapaeraa maa i haapaohia na i Iseraela?
13 E faaroo tatou i teie nei i te vauraa o te faaiteraa teiaha: “Te na ô maira Iehova sabaota ra; Te haapaeraa maa i te marama maha, e te haapaeraa maa i te pae, e te haapaeraa maa i te hitu ra, e te haapaeraa maa i te ahuru ra, o te riro no te utuafare o Iuda ei oaoaraa, ei fanaoraa, e ei oroa arearea; o te parau mau ra ta outou e hinaaro [here, MN] e te hau.” (Zekaria 8:19) I raro aˈe i te Ture a Mose, e haapae na te mau ati Iseraela i te maa i te Mahana o te taraehara no te faaite i to ratou oto no ta ratou mau hara. (Levitiko 16:29-31) E au ra e e haapaohia na na haapaeraa maa e maha i faahitihia e Zekaria no te oto i te mau tupuraa i taaihia e te haruraahia e te haamouraahia o Ierusalema. (Te mau arii 2, 25:1-4, 8, 9, 22-26) I teie nei râ, te patu-faahou-hia ra te hiero e te î faahou ra o Ierusalema i te taata. Te tauihia ra ïa te oto ei oaoaraa, e e riro mai te mau haapaeraa maa ei mau tau oroa.
14, 15. (a) Mea nafea to te oroa Haamanaˈoraa riroraa ei tumu oaoaraa rahi, e eaha ta te reira e faahaamanaˈo ia tatou? (b) Ia au i te tabula matahiti, eaha te mau fenua o tei noaa i te mau numera faahiahia mau o te feia i tae mai i te oroa Haamanaˈoraa?
14 I teie mahana, aita tatou e rave ra i te mau haapaeraa maa o tei faahitihia e Zekaria aore ra o tei faauehia e te Ture. I te mea e ua pûpû o Iesu i to ˈna ora no ta tatou mau hara, te fanaˈo nei tatou i te mau haamaitairaa o te hoê Mahana taraehara rahi aˈe. E tapoˈihia ta tatou mau hara, eiaha i roto i te hoê noa tuhaa, e tapoˈi-taatoa-hia râ. (Hebera 9:6-14) Ia au i te faaueraa a te Tahuˈa Rahi i te raˈi ra, o Iesu Mesia, te haapao nei tatou i te oroa Haamanaˈoraa o to ˈna poheraa ei oroa faaturahia otahi e faatupuhia e te mau kerisetiano. (Luka 22:19, 20) Aita anei tatou e ite ra i ‘te oaoaraa e te fanaˈoraa’ ia haaputuputu tatou i te mau matahiti atoa no teie oroa?
15 I te matahiti i mairi aˈenei, e 13 147 201 o tei haaputuputu no te faatupu i te oroa Haamanaˈoraa, e 858 284 hau atu i te matahiti 1994 ra. Auê ïa nahoa rahi e! A feruri na i te oaoaraa i roto i na 78 620 mau amuiraa a te mau Ite no Iehova a putuputu mai ai te mau rahiraa taata aore e ite-pinepine-hia i roto i ta ratou mau Piha no te Basileia no teie oroa. Eita e ore e ua turaihia te feia atoa i tae mai ia ‘here i te parau mau e te hau’ a haamanaˈo ai ratou i te poheraa o te taata o O ˈna “te eˈa, e te parau mau, e te ora” e o te faatere nei i teie nei ei “Arii [rahi] no te hau” a Iehova! (Ioane 14:6; Isaia 9:6) E auraa taa ê to teie oroa no te feia e faatupu nei i te reira i roto i te mau fenua o tei roohia i te arepurepu e te tamaˈi. Ua ite vetahi o to tatou mau taeae i te mau ohipa hairiiri aita e faaauraa i te matahiti 1995 ra. Noa ˈtu râ, ‘na te hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei, i faaitoito mai i to ratou aau, e to ratou manaˈo i te Mesia nei ia Iesu.’—Philipi 4:7.
‘E tamǎrû anaˈe i te aro o Iehova’
16, 17. Nafea te feia o te mau nunaa ia ‘tamǎrû i te aro o Iehova’?
16 Nohea mai râ teie mau mirioni taata o tei tae mai i te oroa Haamanaˈoraa? Te faataa ra te ivaraa o te faaiteraa a Iehova e: “Te na ô maira Iehova sabaota ra; E rave rahi â te taata e tae mai, e te mau taata no te mau oire e rave rahi: na te mau taata no te tahi oire e haere i to te tahi oire, a na ô atu ai, E haere etaeta tatou e pure [tamǎrû, MN] i te aro o Iehova e e imi ia Iehova sabaota ra; e haere atoa hoi au. E tae mai te taata atoa e rave rahi, e te mau fenua puai atoa, e imi ia Iehova sabaota ra, i Ierusalema, e ei pure hoi i te aro o Iehova.”—Zekaria 8:20-22.
17 Ua hinaaro te feia o tei tae mai i te oroa Haamanaˈoraa e “imi ia Iehova sabaota ra.” E rave rahi o ratou, o to ˈna ïa mau tavini i pûpûhia e i bapetizohia. E mau mirioni taata ê atu o tei tae mai o tei ore i naeahia ˈtura i teie faito. I roto i te tahi mau fenua, e maha aore ra e pae taime hau atu te feia i tae mai i te oroa Haamanaˈoraa i te rahiraa o te feia poro o te Basileia. Te titau nei teie rahiraa feia anaanatae i te tauturu no te tamau noa i te haere i mua. E haapii anaˈe na tatou ia ratou ia oaoa i te iteraa e ua pohe o Iesu no ta tatou mau hara e te faatere nei oia i teie nei i roto i te Basileia o te Atua. (Korinetia 1, 5:7, 8; Apokalupo 11:15) E e faaitoito anaˈe ia ratou ia pûpû ia ratou no te Atua ra o Iehova e ia auraro i ta ˈna Arii i faatoroahia. Mea na reira ratou e ‘tamǎrû ai i te aro o Iehova.’—Salamo 116:18, 19; Philipi 2:12, 13.
‘Na taata tino ahuru no roto i te mau reo atoa o te mau fenua’
18, 19. (a) Ei faatupuraa i te Zekaria 8:23, o vai ‘te ati Iuda’ i teie mahana? (b) O vai “na taata tino ahuru” i teie mahana o te ‘haru mai i te hiti ahu o te hoê ati Iuda’?
18 No te taime hopea i roto i te pene vau a Zekaria, te taio nei tatou: “Te na ô maira Iehova sabaota ra.” Eaha te faaiteraa hopea a Iehova? “Ia tae i taua mau mahana ra, e haru mai ai na taata tino ahuru no roto i te mau parau atoa o te mau fenua ra, i te hiti ahu o te hoê ati Iuda ta ratou e haru, a na ô atu ai, E haere atoa matou i ǒ na: ite aˈenei matou e, tei ia outou te Atua.” (Zekaria 8:23) I te tau o Zekaria, o Iseraela i te pae tino te nunaa maitihia a te Atua. I te senekele matamua râ, aita o Iseraela i farii i te Mesia a Iehova. No reira, ua maiti atura to tatou Atua i “te hoê ati Iuda”—te hoê Iseraela apî—ei nunaa taa ê no ˈna, ‘te Iseraela o te Atua’ e amui ra i te mau ati Iuda i te pae varua. (Galatia 6:16; Ioane 1:11; Roma 2:28, 29) To ratou numera hopea, e 144 000 ïa o tei maitihia i rotopu i te huitaata nei no te faatere e o Iesu i roto i te Basileia no te raˈi.—Apokalupo 14:1, 4.
19 Ua pohe aˈena te pae rahi o teie na 144 000 ma te haapao maitai e ua noaa ia ratou i ta ratou utua maitai i nia i te raˈi. (Korinetia 1, 15:51, 52; Apokalupo 6:9-11) Mea iti teie e vai nei i nia i te fenua nei e te oaoa nei ratou i te iteraa e ua riro mau â “na taata tino ahuru” o tei maiti e pee i te “ati Iuda” ei “feia rahi roa . . . no te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau nunaa atoa, e te mau reo atoa.”—Apokalupo 7:9; Isaia 2:2, 3; 60:4-10, 22.
20, 21. A fatata mai ai te hopea o teie nei ao, nafea tatou e vai hau ai e o Iehova?
20 A piri mai ai te hopea o teie nei ao ma te papu, ua riro te amuiraa faaroo kerisetiano mai ia Ierusalema i te tau o Ieremia ra: “Ua tiai matou i te hau, e aita roa e maitai; e te tau e ora ˈi ra, e inaha o te ahoaho.” (Ieremia 14:19) E naeahia teie ahoaho i to ˈna faito puai roa ˈˈe ia fariu anaˈe te mau nunaa i nia i te haapaoraa hape no te tairi roa ia ˈna. I muri noa ˈˈe, e roohia te mau nunaa iho i te haamouraa i te tamaˈi hopea a te Atua, o Aramagedo. (Mataio 24:29, 30; Apokalupo 16:14, 16; 17:16-18; 19:11-21) Auê ïa tau arepurepu rahi e!
21 I roto i tera mau tupuraa atoa, e paruru o Iehova i te feia e here ra i te parau mau e o te faatupu nei i “te huero [o te hau].” (Zekaria 8:12; Zephania 2:3) Ia vai paruru-noa-hia tatou i roto i te fenua o to ˈna nunaa, a arue ai ia ˈna ma te itoito i mua i te taata e a tauturu ai i te rahiraa taata e nehenehe ia ‘tamǎrû i te aro o Iehova.’ Ia na reira tatou, e fanaˈo noa tatou i te hau o Iehova. Oia, “e horoa mai Iehova i te puai no to ˈna ra taata; e haamaitai mai Iehova i to ˈna taata i te tuuraa mai i te hau ra.”—Salamo 29:11.
E nehenehe anei outou e faataa mai?
◻ Mea nafea to te nunaa o te Atua ‘faaetaetaraa i to ratou rima’ i te tau o Zekaria? I teie mahana?
◻ Eaha to tatou huru i mua i te hamani-ino-raa, te patoiraa, e te tâuˈa ore?
◻ Eaha tei titauhia ia ‘faaite tatou i te parau mau i te tahi e te tahi’?
◻ Nafea te hoê taata ia ‘tamǎrû i te aro o Iehova’?
◻ Eaha te tumu oaoaraa rahi o tei itehia ia au i te tupuraa o te Zekaria 8:23?
[Hohoˈa i te api 18]
I te matahiti hopea nei, ua horoa te mau Ite no Iehova e 1 150 353 444 hora no te paraparau i te taata no nia i te Basileia o te Atua