VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w98 1/4 api 15-20
  • E buka no ǒ mai i te Atua ra

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E buka no ǒ mai i te Atua ra
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E buka e tu ra e te ite aivanaa
  • E buka ohie ia faaohipa no te oraraa no teie nei tau
  • E buka o te mau parau tohu mau
  • Te Bibilia—Te hoê buka no ǒ mai i te Atua ra
    Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?
  • E buka te Bibilia no ǒ mai i te Atua
    Eaha ta te Bibilia e haapii mai?
  • Te buka e faaite ra i te ite no nia i te Atua
    Te ite e aratai i te ora mure ore
  • E tiaturi anei oe i te Bibilia?
    Ia ora oe e a muri noa ˈtu! (Aparauraa Bibilia)
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
w98 1/4 api 15-20

E buka no ǒ mai i te Atua ra

“E ere hoi i to te hinaaro o te taata i tae mai ai te tohu i tahito ra; [tera râ, ua parau te mau taata no ǒ mai i te Atua ra mai te mea ra e ua amohia ratou e te varua moˈa].”—PETERO 2, 1:21; MN.

1, 2. (a) No te aha vetahi e uiui ai e mea faufaa anei te Bibilia no te oraraa no teie nei tau? (b) Eaha na haapapuraa e toru ta tatou e nehenehe e faaite e no ǒ mai te Bibilia i te Atua ra?

E MEA faufaa anei te Bibilia no te feia e ora nei i te omuaraa o te senekele 21? Te manaˈo nei vetahi e eita. “Eita hoê aˈe taata e faaitoito i te faaohipa i te hoê [buka] ihitaoˈa tei neneihia i te matahiti 1924 no te haapii i te hoê piha haapiiraa ihitaoˈa no teie nei tau—e rave rahi mau mea tei haapiihia no nia i te ihitaoˈa mai taua matahiti mai ra,” o ta te Taote ra o Eli S. Chesen ïa i papai, i to ˈna faataaraa e no te aha oia i manaˈo ai e mea tahito te Bibilia. Ia ore ia faahohonuhia, e au ra e mea tano teie manaˈo. Inaha, e rave rahi mau mea ta te taata i haapii no nia i te ite aivanaa, te oraora-maitai-raa i te pae feruriraa, e te haerea o te taata mai te mau tau Bibilia mai â. No reira vetahi e uiui ai e: ‘Nafea e ore ai e itehia i roto i te hoê buka tahito te mau hape i te pae ite aivanaa? Nafea e itehia ˈi i roto te mau aˈoraa ohie ia faaohipa no te oraraa no teie nei tau?’

2 Na te Bibilia iho e pahono maira. I roto i te Petero 2, 1:21 (MN), te parauhia maira ia tatou e “ua parau te mau [peropheta Bibilia] no ǒ mai i te Atua ra mai te mea ra e ua amohia ratou e te varua moˈa.” Te faaite maira ïa te Bibilia e e buka oia no ǒ mai i te Atua ra. Tera râ, nafea tatou e nehenehe ai e haapapu ia vetahi ê e tera iho â? E hiˈopoa mai ïa tatou e toru haapapuraa e e Parau na te Atua te Bibilia: (1) E mea mau oia i te pae ite aivanaa, (2) te vai ra i roto te mau faaueraa tumu ohie ia faaohipa e te hopea ore no te oraraa no teie mahana, e (3) te vai ra i roto te mau parau tohu taa ê o tei tupu na, mai tei haapapuhia e te aamu i tupu.

E buka e tu ra e te ite aivanaa

3. No te aha aita te Bibilia i haafifihia e te mau mea i iteahia mai i te pae aivanaa?

3 E ere te Bibilia i te hoê buka aivanaa. E buka o te parau mau râ, e e nehenehe te parau mau e faaruru i te tamataraa o te tau. (Ioane 17:17) Aita te Bibilia i haafifihia e te mau mea i itehia mai i te pae ite aivanaa. Ia faahiti anaˈe oia i te mau tumu parau tei taaihia i te ite aivanaa, aita roa ˈtu e itehia i roto te mau haapiiraa “aivanaa” no tahito ra o tei riro na ei mau aai noa. Inaha, te vai ra i roto te mau parau tei ore noa i tano i te pae ite aivanaa, o te patoi uˈana atoa ra râ i te mau manaˈo fariihia o te tau. A rave na, ei hiˈoraa, i te tuearaa i rotopu i te Bibilia e te ihirapaauraa.

4, 5. (a) Eaha ta te mau taote i mutaa ihora i ore i taa no nia i te maˈi? (b) No te aha e mea papu e ua ite o Mose i te mau ravea rapaauraa a te mau taote no Aiphiti?

4 Aita te mau taote i mutaa ihora i taa maitai roa e mea nafea te maˈi ia parare, aita atoa ratou i taa i te faufaaraa o te vai-mâ-raa no te arai i te maˈi. E au ra e mea hairiiri e rave rahi mau rapaauraa i tahito ra ia au i te mau huru raveraa no teie nei tau. Hoê o te mau papai rapaauraa tahito roa ˈˈe e vai ra, o te Gima a Ebers ïa, te hoê haapueraa o te ite i te pae rapaauraa no Aiphiti i te area matahiti 1550 H.T.T. Te vai ra i roto e 700 ravea no te rapaauraa e rave rau mau maˈi, “mai te hohoniraa a te moo pape i te mauiui o te manimani avae.” Aita noa te rahiraa o te mau ravea rapaauraa i tano maitai, area vetahi ra, e mea atâta roa ïa. No te rapaau i te hoê pepe, e titauhia na ia parai i te tutae taata anoihia e te tahi atu mau taoˈa i nia iho.

5 Ua papaihia teie papai Aiphiti no nia i te mau ravea rapaauraa i te hoê â taime e te mau buka matamua o te Bibilia, e tae noa ˈtu te Ture a Mose. Ua paari o Mose, tei fanauhia hoi i te matahiti 1593 H.T.T., i Aiphiti. (Exodo 2:1-10) A ravehia ˈi oia i roto i te utuafare o Pharao, ua “haapiihia ihora Mose i te mau parau paari a to Aiphiti ra.” (Ohipa 7:22) Ua matau oia i “te mau tahuˈa” aore ra te mau taote no Aiphiti. (Genese 50:1-3) Ua ohipa anei ta ratou mau ravea rapaauraa tano ore aore ra atâta i nia i ta ˈna mau papai?

6. Eaha te faatureraa no nia i te vai-mâ-raa i roto i te Ture a Mose tei faarirohia e te ihirapaauraa no teie nei tau ei mea tano?

6 I roto i te Ture a Mose, te vai ra te mau faatureraa no nia i te vai-mâ-raa o te faarirohia e te ihirapaauraa no teie nei tau ei mea tano. Ei hiˈoraa, ua titau te hoê ture no nia i te mau puhaparaa faehau ia tapoˈihia te tutae i rapaeau i te puhaparaa. (Deuteronomi 23:13) E ravea arairaa aravihi roa teie. Ua tauturu te reira ia ore te mau vai puna ia viiviihia e ua riro ei paruru i mua i te maˈi hî toto taitaihia e te raˈo e te tahi atu mau maˈi hî o te haapohe noa nei i te mau mirioni taata i te mau mahana atoa, i roto iho â râ i te mau fenua navai ore.

7. Eaha te mau faatureraa no nia i te vai-mâ-raa i roto i te Ture a Mose tei tauturu i te arai i te parareraa o te mau maˈi haapê?

7 Te vai ra te tahi atu â mau faatureraa no nia i te vai-mâ-raa i roto i te Ture a Mose, o tei arai i te parareraa o te mau maˈi haapê. E tuuhia na te hoê taata e maˈi pee to ˈna aore ra te manaˈohia ra e e maˈi pee to ˈna, i te hoê vahi ê. (Levitiko 13:1-5) Ua titauhia ia horoi i te mau ahu aore ra te mau aˈua tei mairi i nia i te hoê animala tei pohe (no te maˈi paha) na mua ˈˈe e faaohipa faahou ai aore ra e tia ia faaruehia. (Levitiko 11:27, 28, 32, 33) E hiˈohia na te taata i tapea noa ˈtu i te hoê tino pohe ei taata viivii, e e tia ia ˈna ia tamâ ia ˈna oia hoi ia horoi i to ˈna mau ahu e ia hopu i te pape. I roto e hitu mahana o to ˈna viiviiraa, e tia na ia ˈna ia ape i te amuimui tino roa ˈtu ia vetahi ê.—Numera 19:1-13.

8, 9. No te aha e nehenehe ai e parau e ua haere roa te pueraa ture o te vai-mâ-raa i roto i te Ture a Mose i mua?

8 Te faaite ra teie pueraa ture no nia i te vai-mâ-raa i te paari tei haere roa i mua. E rave rahi mau mea ta te ihirapaauraa no teie nei tau i haapii mai no nia i te parareraa e te arairaa i te maˈi. Ei hiˈoraa, ua faaô mai te mau haereraa i mua i te pae rapaauraa i te senekele 19 i te ravea arairaa i te haapê—oia hoi te vai-mâ-raa no te faaiti mai i te mau haapê. Ei faahopearaa, ua iti rahi mai te mau haapê e te mau pohe-oioi-raa. I te matahiti 1900, ua iti mai te roaraa o te oraraa mai te fanauraa mai i roto e rave rahi mau fenua no Europa e i te mau Hau Amui no Marite, i te 50 matahiti. Mai reira mai, ua maraa rahi te reira, eiaha noa na roto i te haereraa i mua i te pae rapaauraa i te maˈi, na roto atoa râ i te vai-mâ-raa e te maitairaa mai te mau huru oraraa.

9 Tera râ, tau tausani matahiti na mua ˈˈe te ihirapaauraa i haapii ai e mea nafea te maˈi ia parare, ua horoa te Bibilia i te mau faatureraa no nia i te mau ravea arairaa au noa ei parururaa i mua i te maˈi. Eiaha ïa e maere i nehenehe ai o Mose e parau e ua ora na te rahiraa o te mau ati Iseraela o to ˈna ra tau e 70 aore ra e 80 matahiti. (Salamo 90:10) Mea nafea to Mose neheneheraa e ite i teie mau faatureraa no nia i te vai-mâ-raa? Na te Bibilia iho e faataa maira: Ua “tuuhia mai” te haapueraa Ture “na roto i te nanai melahi.” (Galatia 3:19) Oia, e ere te Bibilia i te hoê buka o te paari taata nei; e buka râ no ǒ mai i te Atua ra.

E buka ohie ia faaohipa no te oraraa no teie nei tau

10. Noa ˈtu e ua hope te Bibilia i te papaihia fatata e 2 000 matahiti i teie nei, mai te aha te huru ta ˈna mau aˈoraa?

10 E riro te mau buka o te horoa ra i te mau aˈoraa i te tahitohia, e e hiˈo-oioi-faahou-hia aore ra e monohia ratou. Area te Bibilia ra, e buka otahi mau ïa oia. “O ta oe hoi i faaite maira, e parau mau ïa,” o ta te Salamo 93:5 ïa e parau ra. Noa ˈtu e ua hope te Bibilia i te papaihia fatata e 2 000 matahiti i teie nei, te tano noa ra ta ˈna mau parau. E hoê â faaohiparaa to te reira noa ˈtu eaha to tatou iri aore ra te fenua i reira tatou e faaea ˈi. E rave anaˈe na i te tahi mau hiˈoraa o te mau aˈoraa “parau mau” no te mau tau atoa a te Bibilia.

11. Tau ahuru matahiti i teie nei, eaha te manaˈo o te mau metua e rave rahi no nia i te aˈoraa i te mau tamarii?

11 Tau ahuru matahiti i teie nei, ua manaˈo e rave rahi mau metua—tei faaitoitohia e “te mau manaˈo apî” no nia i te raveraa i te tamarii—e mea “opanihia ia opani.” Ua mǎtaˈu ratou e e nehenehe te haamauraa i te mau otia no te mau tamarii e faahepohepo aore ra e faataiâ ia ratou. Ua onoono noa te feia aˈo manaˈo maitai e e tia i te mau metua ia aˈo mǎrû roa i ta ratou mau tamarii. I teie nei, e rave rahi feia aravihi e “faaitoito ra i te mau metua ia haavî rii aˈe, ia aˈo faahou,” o ta te vea ra The New York Times ïa e tapao ra.

12. Eaha te auraa o te taˈo Heleni tei hurihia e “aˈo,” e no te aha te mau tamarii e hinaaro ai i taua huru aˈo ra?

12 Mai te omuaraa mai â râ, ua horoa mai te Bibilia i te mau aˈoraa taa ê e te aifaito no nia i te faaineineraa i te mau tamarii. Te horoa ra oia i teie aˈoraa: “E te feia metua ra, eiaha e faaooo atu i ta outou tamarii ia riri, e haapii râ ia ratou [“ma te aˈo e te faatitiaifaroraa a Iehova i te pae feruriraa,” MN] ra.” (Ephesia 6:4) Te auraa o te taˈo Heleni tei hurihia e “aˈo,” oia ïa “haapii, faaineine, haamataro.” Te parau ra te Bibilia e e tapao te aˈo, aore ra te haamataroraa, no te here o te mau metua. (Maseli 13:24) Te ruperupe nei te mau tamarii i raro aˈe i te mau aratairaa papu maitai i te pae morare o te tauturu ra ia ratou ia ite i te mea maitai e i te mea ino. Te tauturu ra te aˈo horoahia ma te au, ia ratou ia ore ia taiâ; te faaite ra te reira ia ratou e te haapao ra to ratou mau metua ia ratou e i to ratou huru taata a muri aˈe.—A faaau e te Maseli 4:10-13.

13. (a) Eaha te faaararaa ta te Bibilia e horoa ra i te mau metua no nia i te aˈo? (b) Te faaitoito ra te Bibilia i teihea huru aˈo?

13 Teie râ, te horoa ra te Bibilia i te mau faaararaa i te mau metua no nia i te aˈo. Eiaha roa ˈtu te mau metua ia faaohipa i to ratou mana no te haavî. (Maseli 22:15) Eiaha roa ˈtu te hoê tamarii ia faautua-ino-roa-hia. Aita e parahiraa to te haavîraa uˈana i te pae tino i roto i te utuafare e ora ra ia au i te Bibilia. (Salamo 11:5) Aita atoa e haavîraa uˈana i te pae o te mau manaˈo horuhoru—mai te mau parau teimaha, te faahapa-tamau-raa, te mau parau patiatia, o te nehenehe hoi e faaino i te feruriraa o te hoê tamarii. (A faaau e te Maseli 12:18.) Te faaara ra te Bibilia i te mau metua ma te paari e: “Eiaha e faariri atu i ta outou tamarii, o te taiâ hoi ratou [aore ra, “oi iriti oe i te mau manaˈo hohonu atoa i roto i to ratou mafatu,” Phillips].” (Kolosa 3:21) Te faaitoito ra te Bibilia ia rave i te mau taahiraa avae paruru. I roto i te Deuteronomi 11:19, te faaitoitohia ra te mau metua ia faaohipa i te mau taime vata no te faaô i te mau mea faufaa i te pae morare e i te pae varua i roto i ta ratou mau tamarii. Ua riro teie mau aˈoraa maramarama e te au no nia i te raveraa i te tamarii ei mea faufaa i teie nei tau mai i te mau tau Bibilia atoa ra.

14, 15. (a) Aita te Bibilia e horoa noa ra i te mau aˈoraa paari, mea nafea ïa? (b) Eaha te mau haapiiraa Bibilia o te tauturu ra i te mau tane e i te mau vahine no te mau opu fetii e te mau nunaa taa ê ia hiˈo i te tahi e te tahi ei feia aifaito?

14 Aita te Bibilia e horoa noa ra i te mau aˈoraa paari. Te haaputapû atoa ra ta ˈna poroi i te mafatu. Te na ô ra te Hebera 4:12 e: “E mea ora hoi te parau a te Atua, e te puai rahi, e te ooi rahi hoi to te reira i to te ˈoˈe mata piti ra, i te putapupu-roa-raa hoi e taa ê noa ˈtu te varua e te aau, e te tiaatiraa e te puo ivi aa, e te hiˈopoa hoi i te manaˈo e te opua o te [“mafatu,” MN] ra.” E rave anaˈe na i te hoê hiˈoraa no nia i te mana o te Bibilia no te turai ia ohipa.

15 I teie mahana, te faaamahamaha nei te mau fifi i te pae opu fetii, i te pae nunaa, e i te pae o te iri, i te mau taata. Ua faatupu teie mau fifi haavarevare i te mau tamaˈi na te ao nei o tei haapohe rahi i te mau taata hapa ore. Area te Bibilia ra, te horoa ra ïa oia i te mau haapiiraa o te tauturu ra i te mau tane e i te mau vahine no te mau opu fetii e te mau nunaa taa ê ia hiˈo i te tahi e te tahi ei feia aifaito. Ei hiˈoraa, te parau ra te Ohipa 17:26 e na te Atua ‘i hamani i te taata i te mau fenua atoa nei i te taata hoê ra.’ E tapao faaite ïa e te vai ra hoê anaˈe opu fetii—te opu fetii taata! Te faaitoito atoa maira te Bibilia ia tatou ia ‘pee i te Atua,’ o ta ˈna hoi e parau ra: “E ore [oia] e haapao i te huru o te taata. O tei mǎtaˈu ra ia ˈna, e o tei rave i te parau-tia i te mau fenua atoa ra, o te itehia mai ïa e ana.” (Ephesia 5:1; Ohipa 10:34, 35) E riro te iteraa i te reira i te tahoê i te feia e tutava mau nei i te faaohipa i te mau haapiiraa a te Bibilia. Te ohipa ra oia i roto roa—i te mafatu—ma te haamatara i te mau fifi o te faaamahamaha ra i te mau taata. Te ohipa mau ra anei oia i roto i te ao i teie nei tau?

16. A faatia na i te hoê ohipa i tupu e faaite ra e e autaeaeraa nunaa rau mau te mau Ite no Iehova.

16 Oia mau roa! Ua matau-maitai-hia te mau Ite no Iehova no to ratou autaeaeraa na te ao nei, o te tahoê ra i te mau taata no te mau nunaa taa ê, o te ore hoi mai tei matarohia e afaro te tahi e te tahi. I roto i te mau aroraa i te pae o te iri i tupu na i Rwanda, ei hiˈoraa, ua paruru te mau Ite no Iehova no te opu fetii tataitahi i to ratou mau taeae e mau tuahine kerisetiano o te tahi atu opu fetii, noa ˈtu e e nehenehe ratou e haapohehia ia noaahia. Ei hiˈoraa, ua faatapuni te hoê Ite Hutu i roto i to ˈna fare i te hoê utuafare Tutsi e ono melo, o ta ˈna amuiraa. Te vahi peapea râ, ua itehia taua utuafare Tutsi ra e ua haapohehia ratou. Ua faaruru atura te taeae Hutu e to ˈna utuafare i te riri o te feia haapohe e ua tia ˈtura ia ratou ia horo ê i Tanzania. E rave rahi atu â mau hiˈoraa mai teie tei faatiahia. Te farii oioi ra te mau Ite no Iehova e te tupu nei teie autahoêraa no te mea ua haaputapû roa te mana o te poroi a te Bibilia no te turai ia ohipa, i to ratou mafatu. I te mea e e nehenehe te Bibilia e tahoê i te mau taata i roto i teie nei ao tei î i te feii, e haapapuraa puai ïa e no ǒ mai te Bibilia i te Atua ra.

E buka o te mau parau tohu mau

17. Nafea te mau parau tohu Bibilia e taa ê ai i te mau tohu a te taata nei?

17 “Te mau tohu atoa i roto i te parau i papaihia ra, e ere ïa i te mea imihia e te taata nei,” o ta te Petero 2, 1:20 ïa e parau ra. Aita te mau peropheta Bibilia i hiˈopoa i te mau tereraa ohipa a te ao nei, e i horoa i te mau tohu papu ore ia au i ta ratou iho tatararaa i teie mau tupuraa. Aita atoa ratou i faahiti i te mau tohu papu ore o te nehenehe e tavirihia no te faatano atu i te tahi atu ohipa e tupu a muri aˈe. E rave anaˈe na, ei hiˈoraa, i te hoê parau tohu Bibilia taa ê roa, e o tei tohu i te hoê ohipa aita roa ˈtu te mau taata i taua tau ra i manaˈo noa ˈˈe e e tupu.

18. No te aha e mea papu maitai e aita te feia no Babulonia i tahito ra i haapeapea, eaha râ ta Isaia i tohu no nia ia Babulonia?

18 I te senekele 7 H.T.T., o Babulonia te oire pu, e au e eita e noaahia i te haru, o te Hau emepera Babulonia. Ua haaatihia te oire e te Anavai Eupharate, e ua faaohipahia te mau pape o te anavai no te hamani i te hoê apoo aano e te hohonu e te mau faataheraa pape. Ua paruru-atoa-hia te oire e te mau patu tataipitihia, paturuhia e te mau pare parururaa. Papu maitai e aita te feia no Babulonia i haapeapea. Tera râ, i te senekele 8 H.T.T., na mua ˈˈe o Babulonia i fanaˈo ai i to ˈna hanahana rahi, ua tohu te peropheta ra o Isaia e: “O Babulonia . . . hoê â taihitumu-atoa-raa mai ia Sodoma e mai ia Gomora i taihitumuhia e te Atua ra. E ore roa e taata-faahou-hia; e ore e parahihia i tera ui i tera ui: e ore hoi to Arabia e patia i to ˈna tiahapa i reira; e ore hoi te feia tiai mamoe e aua i ta ratou mau aua i reira.” (Isaia 13:19, 20) A tapao na e aita te parau tohu i faaite noa e e haamouhia o Babulonia, eita atoa râ oia e taata-faahou-hia. E tohu itoito mau â teie! Ua nehenehe anei o Isaia e papai i teie parau tohu i muri aˈe i to ˈna hiˈopoaraa ia Babulonia o tei vai ano? Te pahono maira te Aamu e aita!

19. No te aha aita te parau tohu a Isaia i tupu taatoa i te 5 no Atopa 539 H.T.T.?

19 I te po o te 5 no Atopa 539 H.T.T., ua topa o Babulonia i te mau nuu Medai-Peresia i raro aˈe ia Kuro Rahi. Teie râ, aita te parau tohu a Isaia i tupu taatoa i taua taime ra. I muri aˈe i te haruraa a Kuro, ua taata-noa-hiâ o Babulonia—noa ˈtu e e mea iti—i te roaraa o te mau senekele. I te senekele 2 H.T.T., i te area taime a papai-faahou-hia ˈi te Otaro o te Miti Pohe a Isaia, ua haru atura te mau Parthe ia Babulonia, o tei hiˈohia na i taua tau ra ei oire au-roa-hia e te mau nunaa haaati no te aro ia noaa mai. Ua tapao te taata tuatapapa aamu ra o Josèphe e “e rave rahi” mau ati Iuda e noho ra i reira i te senekele matamua hou to tatou tau. Ia au i te hoê buka (The Cambridge Ancient History), ua haamau te feia hoo taoˈa no Palmyre i te hoê pǔpǔ tapihoo i Babulonia i te matahiti 24 T.T. No reira, e tae roa i te pae hopea o te senekele matamua o to tatou tau, aita o Babulonia i vai ano roa ˈtura; tera râ, ua hope te buka a Isaia i te papaihia mea maoro na mua ˈˈe i taua taime ra.—Petero 1, 5:13.

20. Na te aha e haapapu ra e ua riro mau â o Babulonia ei “puea ofai” noa?

20 Aita roa ˈtu o Isaia i ora maoro no te ite ia Babulonia ia ore e taata-faahou-hia. Mai tei tohuhia râ, ua riro mau â o Babulonia ei “puea [“ofai,” MN]” noa. (Ieremia 51:37) Ia au i te parau a te taata ite i te mau papai Hebera ra o Jérôme (tei fanauhia i te senekele 4 T.T.), ua riro o Babulonia i to ˈna ra tau ei vahi auauraa i reira “te mau huru animala atoa” e overe haere ai, e te vai ano noa ra oia e tae mai i teie mahana. Te ume ra paha te patu-faahou-raahia o Babulonia ei vahi mataitairaa, i te mau ratere, area râ “te tamaiti, e te tamaiti na taua tamaiti ra” a Babulonia, ua moe roa ïa e a muri noa ˈtu, mai ta Isaia iho â i tohu.—Isaia 14:22.

21. No te aha te mau peropheta haapao maitai i nehenehe ai e tohu i te tau no a muri aˈe ma te tia mau roa?

21 Aita te peropheta ra o Isaia i horoa i te mau tohu papu ore. Aita atoa oia i papai faahou i te aamu no te faariro ei parau tohu. E peropheta mau o Isaia. Oia atoa te tahi atu â mau peropheta Bibilia haapao maitai. No te aha teie mau taata i nehenehe ai e rave i te hoê mea aita te tahi atu mau taata i nehenehe—oia hoi te tohuraa i te tau no a muri aˈe ma te tia mau roa? Mea maramarama te pahonoraa. No ǒ mai te mau parau tohu i te Atua o te parau tohu, o Iehova, o Tei ‘faaite i te hopea mai te matamua mai â.’—Isaia 46:10.

22. No te aha e tia ˈi ia tatou ia tutava i te faaitoito i te feia mafatu haavare ore ia hiˈopoa i te Bibilia no ratou iho?

22 No reira, e tia anei ia hiˈopoa i te Bibilia? Ua ite tatou e e! Aita râ i papu i te mau taata e rave rahi. Ua hamani ratou i te mau manaˈo no nia i te Bibilia noa ˈtu e aita ratou i taio aˈenei i te reira. A haamanaˈo i te orometua haapii tei faahitihia i te omuaraa o te tumu parau na mua ˈtu. Ua farii oia i te hoê haapiiraa Bibilia, e i muri aˈe i to ˈna hiˈopoa-maitai-raa i te Bibilia, ua faaoti atura oia e e buka teie no ǒ mai i te Atua ra. Ua bapetizo atura oia i te pae hopea ei Ite no Iehova, e i teie mahana, te tavini ra oia ei matahiapo! E tutava anaˈe ïa tatou i te faaitoito i te feia mafatu haavare ore ia hiˈopoa i te Bibilia no ratou iho e ia hamani atu ai i te manaˈo no nia i te reira. Te tiaturi nei tatou e mai te peu e e rave ratou na mua i te hoê hiˈopoaraa haavare ore, e taa ïa ia ratou i te pae hopea e teie buka otahi, te Bibilia, e buka ïa no te mau taata atoa!

E nehenehe anei outou e faataa?

◻ Nafea outou e nehenehe ai e faaohipa i te Ture a Mose no te faaite e e ere te Bibilia no ǒ mai i te taata ra?

◻ Eaha te mau faaueraa tumu no te mau tau atoa i roto i te Bibilia e mea ohie ia faaohipa no te oraraa no teie nei tau?

◻ No te aha aita te parau tohu i roto i te Isaia 13:19, 20 i papaihia i muri aˈe i te tupuraa te reira?

◻ Eaha te tia ia tatou ia faaitoito i te feia mafatu aau haavare ore ia rave, e no te aha?

[Tumu parau tarenihia i te api 19]

Eaha ïa no nia i te mau parau eita e nehenehe e haapapuhia?

Ua rau te mau parau i roto i te Bibilia e aita e haapapuraa itehia i te mata taa ê. Ei hiˈoraa, eita ta ˈna parau no nia i te hoê ao ite-ore-hia e faaeahia ra e te mau mea ora varua e nehenehe e haapapuhia—aore ra e patoihia—ia au i te ite aivanaa. E faatupu anei teie mau parau eita e nehenehe e haapapuhia i te aimârôraa i rotopu i te Bibilia e te ite aivanaa?

Teie hoi te uiraa i uiuihia na e te hoê aivanaa i te pae ihipalaneta, o tei haamata i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova tau matahiti i teie nei. “E tia ia ˈu ia faˈi e mea fifi no ˈu ia farii i te Bibilia i te omuaraa, no te mea aita vau i nehenehe e haapapu i te tahi mau parau i roto i te Bibilia i te pae ite aivanaa,” o ta ˈna ïa e haamanaˈo ra. Ua tamau noa teie taata haavare ore i te haapii i te Bibilia e ua tiaturi atura oia i muri iho e te faaite ra te mau haapapuraa e vai ra e e Parau na te Atua te Bibilia. “Ua faaiti mai te reira i te hiaai e haapapu taa ê i te mau mea atoa i roto i te Bibilia,” o ta ˈna ïa e faataa ra. “E tia i te hoê taata ma te hoê manaˈo aivanaa ia farii i te hiˈopoa i te Bibilia ia au i te hoê manaˈo pae varua, aita anaˈe eita roa ˈtu ïa oia e farii i te parau mau. Eita te ite aivanaa e nehenehe e tiaturihia e e haapapu oia i te mau parau atoa i roto i te Bibilia. No te mea noa râ e eita te tahi mau parau e nehenehe e haapapuhia, e ere ïa te auraa e e mau parau haavare te reira. Te mea faufaa, oia hoi i te mau vahi atoa e nehenehe e haapapuhia, ua hiˈopoahia te tia-mau-raa o te Bibilia.”

[Hohoˈa i te api 17]

Ua papai o Mose i te mau faatureraa no nia i te vai-mâ-raa o tei haere roa i mua i to ratou ra tau

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono