VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w98 1/2 api 8-13
  • E Atua o Iehova o tei faaau i te mau faufaa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E Atua o Iehova o tei faaau i te mau faufaa
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E faufaa i faaauhia ia Aberahama
  • “Te faufaa tahito”
  • Te mau haamaitairaa i noaa mai na roto i te faufaa a te Ture
  • Te mau peroseluto i Iseraela
  • Ua haamaitai o Iehova i te huaai o Aberahama
  • Ua hinaarohia te hoê faufaa apî
  • Te mau haamaitairaa rahi aˈe na roto i te faufaa apî
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Mau faufaa i tuatihia i te opuaraa mure ore a te Atua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
  • Te faufaa ta te Atua i faaau atu i to ˈna “hoa”, ua riro aˈena ïa ei haamaitairaa no te rahiraa milioni taata
    Te ino ore no te ao atoa nei i raro aˈe i te Faatereraa a te ‘Tamaiti hui arii no te hau’
  • E riro outou ei “basileia tahuˈa”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2014
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
w98 1/2 api 8-13

E Atua o Iehova o tei faaau i te mau faufaa

‘E faaau vau i te utuafare o Iseraela, e te utuafare o Iuda, i te tahi faufaa apî.’—IEREMIA 31:31.

1, 2. (a) Eaha te oroa ta Iesu i haamau i te po o te 14 no Nisana 33 T.T.? (b) Eaha te faufaa i taaihia i to ˈna pohe ta Iesu i faahiti?

I TE po o te 14 no Nisana 33 T.T., ua faatupu o Iesu i te oroa Pasa e ta ˈna mau aposetolo 12. Ua ite oia e o ta ˈna amuraa maa hopea teie e o ratou, e fatata roa oia i te pohe i te rima o to ˈna mau enemi, no reira o Iesu i faaohipa ˈi i taua taime ra no te faataa ˈtu e rave rahi mau tumu parau faufaa roa i ta ˈna mau pǐpǐ piri roa ˈˈe.—Ioane 13:1–17:26.

2 I taua taime ra, i muri aˈe i to ˈna tiavaruraa ia Iuda Isakariota, to Iesu haamauraa i te oroa faaroo otahi tei faauehia mai i te mau Kerisetiano ia faatupu i te mau matahiti atoa—te oroa Haamanaˈoraa i to ˈna poheraa. Te na ô ra te papai e: “E te amu ra ratou, ua rave ihora Iesu i te pane, e oti aˈera i te haamaitai i te Atua, vavahi ihora, tuu atura i te mau pǐpǐ ra, na ô atura, A rave, a amu; o tau tino teie. Ua rave ihora hoi oia i te aˈua, haamaitai atura i te Atua, tuu atura ia ratou ra, na ô atura, A inu outou atoa; o to ˈu ïa toto, e toto no te faufaa apî, i haamaniihia no te taata e rave rahi ia matara te hara.” (Mataio 26:26-28) Ua tia i te mau pǐpǐ a Iesu ia haamanaˈo i to ˈna pohe ma te hoê raveraa ohie e te tura. E ua faahiti o Iesu i te hoê faufaa i taaihia i to ˈna pohe. I roto i te faatiaraa a Luka, te pii-atoa-hia ra oia “te faufaa apî.”—Luka 22:20.

3. Eaha te mau uiraa e hiti mai no nia i te faufaa apî?

3 Eaha te faufaa apî? Mai te peu e e faufaa apî ra, te auraa anei ïa e te vai atoa ra te hoê faufaa tahito? Te vai ra anei te tahi atu mau faufaa i taaihia i teie faufaa apî? E mau uiraa faufaa roa teie no te mea ua parau o Iesu e e haamaniihia te toto o te faufaa “ia matara te hara.” Te hinaaro rahi nei hoi tatou paatoa i teie ravea e matara ˈi te hara.—Roma 3:23.

E faufaa i faaauhia ia Aberahama

4. Eaha te parau tǎpǔ tahito o te tauturu ia tatou ia papu e eaha te faufaa apî?

4 Ia papu ia tatou e eaha te faufaa apî, e tia ia tatou ia hoˈi i muri fatata e 2 000 matahiti hou te taviniraa a Iesu i nia i te fenua nei, i te tau a faarue ai o Tera e to ˈna ra utuafare—tei roto atoa o Aberama (tei piihia i muri iho, o Aberahama) e te vahine a Aberama, o Sari (tei piihia i muri iho, o Sara)—i te oire ruperupe ra o Ura i ǒ te Kaladaio no te tere atu i Harana i te pae apatoerau no Mesopotamia. Ua faaea ˈtura ratou i reira e tae noa ˈtu i te poheraa o Tera. I reira, ia au i te faaueraa a Iehova, ua haere atura o Aberahama, e 75 matahiti to ˈna i tera taime, i te tahi aˈe pae o te Anavai Eupharate e ua tere atura i te pae apatoa tooa o te râ i te fenua o Kanaana i reira to ˈna puhapa-haere-raa i roto i te fare ie. (Genese 11:31–12:1, 4, 5; Ohipa 7:2-5) Ua tupu te reira i te matahiti 1943 H.T.T. Tei Harana â o Aberahama i to Iehova parauraa mai ia ˈna e: “E faariro hoi au ia oe ei nunaa rahi; e e haamaitai au ia oe, e faarahi atu vau i to oe iˈoa, e e riro oe ei maitai: e o tei haamaitai ia oe ra, o ta ˈu ïa e haamaitai; e o tei faaino ia oe ra, o ta ˈu ïa e faaino: e ei ia oe e maitai ai te mau fetii atoa o te ao nei.” E, i muri aˈe i to Aberahama tomoraa ˈtu i Kanaana, ua parau â o Iehova e: “E horoa vau i teie nei fenua no to oe ra huaai.”—Genese 12:2, 3, 7.

5. Ua taaihia te parau ta Iehova i tǎpǔ ia Aberahama i teihea parau tohu no te matamua ra?

5 Ua taaihia te parau i tǎpǔhia ia Aberahama i te tahi atu o te mau parau tǎpǔ a Iehova. Oia mau, ua faariro te reira ia Aberahama ei taata faufaa roa i roto i te aamu taata nei, ei tuatiraa i roto i te tupuraa o te parau tohu matamua i papaihia na. I muri aˈe i to Adamu raua o Eva hararaa i te ô i Edene ra, ua faaoti o Iehova i te haavaraa i nia ia raua toopiti, e i te hoê â taime, ua parau atura oia ia Satani, na ˈna hoi i haavare ia Eva, e: “E tuu hoi au i te au ore e riri ai ra ia orua o te vahine, e to huaai, e to ˈna ra huaai; na ˈna e haaparuparu i to afii, e na oe e haaparuparu i to ˈna poro avae.” (Genese 3:15) Ua faaite te faufaa ta Iehova i faaau ia Aberahama e e fa mai te Huaai na ˈna e haamou i te mau ohipa a Satani, i roto i te fetii e fanauhia mai e taua patereareha ra.

6. (a) Na roto ia vai te parau ta Iehova i tǎpǔ ia Aberahama e tupu ai? (b) Eaha te faufaa a Aberahama?

6 I te mea e ua taaihia te parau tǎpǔ a Iehova i te hoê huaai, ua titauhia ïa ia noaa mai ta Aberahama te hoê tamaiti na roto ia ˈna taua Huaai ra e fa mai ai. Tera râ, ua ruhiruhia raua o Sara e aitâ ta raua e tamarii. I muri iho râ, ua haamaitai maira o Iehova ia raua, na roto i te faaitoito-semeio-faahou-raa i to raua puai no te fanau, e fanau maira o Sara i te hoê tamaiti na Aberahama, o Isaaka, e nehenehe atu ai te parau tǎpǔ o te hoê huaai e tupu. (Genese 17:15-17; 21:1-7) Tau matahiti i muri iho, i muri aˈe i to ˈna tamataraa i te faaroo o Aberahama—no te hiˈo e e ineine anei o Aberahama i te pûpû i ta ˈna tamaiti herehia, o Isaaka, ei tusia—ua faahiti faahou o Iehova i ta ˈna parau tǎpǔ ia Aberahama: “E haamaitai rahi roa vau ia oe na, e faarahi au i to huaai; mai te fetia o te raˈi ra, e mai te one tahatai ra: e e noaa te uputa oire o to ratou mau enemi i to oe ra huaai; e e maitai te mau fenua atoa o te ao nei i to oe na huaai; o oe i faaroo mai i tau reo nei.” (Genese 22:15-18) Te pii-pinepine-hia ra teie parau tǎpǔ rahi te faufaa a Aberahama, e ua taai-piri-hia te faufaa apî i faaauhia i muri iho i taua faufaa ra.

7. Mea nafea te huaai o Aberahama i te haamataraa i te tupu i te rahi, e eaha te mau tupuraa i aratai ia ratou ia parahi i Aiphiti?

7 I muri aˈe, ua fanau maira ta Isaaka e maehaa tamaroa, o Esau raua o Iakoba. Ua maiti aˈera o Iehova ia Iakoba ei tupuna no te Huaai Tǎpǔhia. (Genese 28:10-15; Roma 9:10-13) Fanau mai nei ta Iakoba 12 tamaiti. Ua tae ïa i te taime e haamata ˈi te huaai o Aberahama i te tupu i te rahi. I to te mau tamaiti a Iakoba paariraa mai e i to ratou fanau-atoa-raa i ta ratou iho mau tamarii, ua faahepo atura te hoê oˈe ia ratou pauroa ia haere atu i Aiphiti i reira to te tamaiti a Iakoba ra o Iosepha faaineineraa i te eˈa, na roto i te aratairaa a te Atua. (Genese 45:5-13; 46:26, 27) Tau matahiti i muri iho, ua mou atura te oˈe i Kanaana. Ua faaea noa mai râ te utuafare o Iakoba i Aiphiti—ei mau manihini i te omuaraa, ei mau tîtî râ i muri aˈe. E tae roa mai i te matahiti 1513 H.T.T., e 430 matahiti i muri aˈe i to Aberahama haereraa i te tahi aˈe pae o Eupharate, to Mose aratairaa i te huaai o Iakoba i rapaeau ia Aiphiti ia tiamâ ratou. (Exodo 1:8-14; 12:40, 41; Galatia 3:16, 17) I teie nei, e haapao taa ê o Iehova i ta ˈna faufaa i faaau ia Aberahama.—Exodo 2:24; 6:2-5.

“Te faufaa tahito”

8. Eaha ta Iehova i faaau i te huaai o Iakoba i Sinai, e eaha te taairaa e te faufaa a Aberahama?

8 I to Iakoba e ta ˈna mau tamaiti haereraa ˈtu i Aiphiti, e utuafare rahi to ratou, tera râ, i te taime a faarue ai to ratou huaai ia Aiphiti, ua riro mai ïa ratou ei mau opu fetii rarahi. (Exodo 1:5-7; 12:37, 38) Hou o Iehova i afai atu ai ia ratou i Kanaana, ua aratai oia ia ratou i te pae apatoa i raro i te mouˈa ra o Horeba (aore ra, Sinai) i Arabia. I reira, ua fafau atura oia i te hoê faufaa ia ratou. Ua piihia ˈtura teie nei faufaa “te faufaa tahito” ia faaauhia i “te faufaa apî.” (Korinetia 2, 3:14) Na roto i te faufaa tahito, ua horoa o Iehova i te hoê faahohoˈaraa no te tupuraa o te faufaa ta ˈna i faaau ia Aberahama.

9. (a) Eaha na mea e maha ta Iehova i tǎpǔ na roto i te faufaa a Aberahama? (b) Eaha ˈtu â te mau mea e fanaˈohia na roto i te faufaa ta Iehova i faaau ia Iseraela, e eaha te mea i titauhia?

9 Ua vauvau atu o Iehova i teie faufaa ia Iseraela: “Ia faaroo mau mai outou i tau reo, e ia haapao maite i ta ˈu ra faufaa, e riro ïa outou ei taoˈa here rahi [“taa ê,” MN] na ˈu i te mau taata atoa ra. No ˈu noa iho hoi to te ao atoa nei. E riro â outou ei basileia tahuˈa anaˈe na ˈu, ei nunaa moˈa.” (Exodo 19:5, 6) Ua tǎpǔ na o Iehova no nia i te huaai o Aberahama e (1) e riro mai oia ei nunaa rahi, (2) e upootia oia i nia i to ˈna mau enemi, (3) e parahi oia i te fenua o Kanaana, e (4) oia te arai e maitai ai te mau nunaa. I teie nei, te faaite ra oia e e nehenehe ratou iho e fanaˈo i teie mau haamaitairaa ei nunaa taa ê no ˈna, o Iseraela, ‘ei basileia tahuˈa e ei nunaa moˈa,’ mai te peu e e auraro ratou i ta ˈna mau faaueraa. Ua farii anei te mau ati Iseraela ia ô i roto i teie nei faufaa? Ua pahono ratou ma te reo hoê e: “Te mau parau atoa ta Iehova i parau, e rave ïa matou.”—Exodo 19:8.

10.Mea nafea to Iehova faanahonahoraa i te mau ati Iseraela ei nunaa, e eaha ta ˈna i titau ia ratou?

10 Ua faanahonaho atura o Iehova i te mau ati Iseraela ei nunaa. Ua horoa ˈtura oia na ratou i te mau ture no te faatere i te haamoriraa e te oraraa o te nunaa. Ua pûpû atoa mai oia i te hoê sekene (i muri iho, te hoê hiero i Ierusalema) e te hoê autahuˈaraa o te pûpû i te taviniraa moˈa i roto i te sekene. Te haapaoraa i te faufaa, o te auraroraa ïa i te mau ture a Iehova e, te mea faufaa roa, te haamoriraa ia ˈna anaˈe iho. Teie te ture matamua o na Ture Ahuru, oia te pu o teie mau ture: “O vau to Atua ra o Iehova, o tei aratai mai ia oe mai te fenua maira mai Aiphiti, mai te utuafare i tavini ai ra. Eiaha roa to oe ei Atua ê atu, ia ˈu nei.”—Exodo 20:2, 3.

Te mau haamaitairaa i noaa mai na roto i te faufaa a te Ture

11, 12. Mea nafea te mau parau tǎpǔ no roto i te faufaa tahito, i te tupuraa i nia ia Iseraela?

11 Ua tupu anei te mau parau tǎpǔ no roto i te faufaa a te Ture i nia ia Iseraela? Ua riro mai anei o Iseraela “ei nunaa moˈa”? Ei huaai no Adamu, e feia hara te mau ati Iseraela. (Roma 5:12) Teie nei râ, i raro aˈe i te Ture, e pûpûhia na te mau tusia no te tapoˈi i ta ratou mau hara. No nia i te mau tusia i pûpûhia na i te Mahana Taraehara o te matahiti, ua parau o Iehova e: “Ei te reira hoi mahana e hopoi ai te tahuˈa rahi i te taraehara na outou, e tamâ ia outou i ta outou mau hara atoa; ia mâ outou i mua i te aro o Iehova.” (Levitiko 16:30) I to ratou haapao-maitai-raa, ua riro ïa o Iseraela ei nunaa moˈa, tei tamâhia no te taviniraa a Iehova. Tera râ, ua taaihia taua tiaraa mâ ra i to ratou auraroraa i te Ture e to ratou pûpû-tamau-raa i te mau tusia.

12 Ua riro mai anei o Iseraela “ei basileia tahuˈa”? Mai te fafauraahia mai te faufaa, ua riro o Iseraela ei basileia, o Iehova hoi to ˈna Arii i nia i te raˈi. (Isaia 33:22) Hau atu, i roto i te faufaa a te Ture, ua horoahia te mau faaueraa ia faaarii-noa-hia ˈtu te hoê taata, e i muri iho, ua faatere mai te mau arii ei mau tia no Iehova i Ierusalema. (Deuteronomi 17:14-18) Tera râ, ua riro anei o Iseraela ei basileia tahuˈa? Ua fanaˈo oia i te hoê autahuˈaraa o tei pûpû i te taviniraa moˈa i te sekene. O te sekene (i muri iho, te hiero) te pu o te haamoriraa viivii ore no te mau ati Iseraela e no te feia atoa e ere i te Iseraela. O te nunaa te arai otahi e faaitehia mai ai te parau mau i te huitaata nei. (Paraleipomeno 2, 6:32, 33; Roma 3:1, 2) Ua riro te taatoaraa o te mau ati Iseraela, eiaha noa râ te mau tahuˈa ati Levi, ei mau “ite” no Iehova. O Iseraela te “tavini” a Iehova, tei haapaohia no te ‘haamaitai ia ˈna.’ (Isaia 43:10, 21) E rave rahi feia ěê haehaa tei ite i te puai o Iehova no to ˈna nunaa e tei umehia mai i te haamoriraa viivii ore. Ua riro maira ratou ei mau peroseluto. (Iosua 2:9-13) Tera râ, hoê anaˈe opu fetii o tei tavini mau na ei mau tahuˈa faatavaihia.

Te mau peroseluto i Iseraela

13, 14. (a) No te aha e nehenehe ai e parau e aita te mau peroseluto i riro ei feia apiti i roto i te faufaa a te Ture? (b) Mea nafea te mau peroseluto i te vairaa i raro aˈe i te faufaa a te Ture?

13 Eaha te tiaraa o te mau peroseluto? I to Iehova fafauraa i ta ˈna faufaa, ua fafauhia ia Iseraela anaˈe; noa ˈtu e tei reira “te taata ěê atoa e rave rahi,” aita ratou i faahitihia ei feia apiti i roto i te faufaa. (Exodo 12:38; 19:3, 7, 8) Aita ta ratou mau tamarii matahiapo i taiohia i te taime a numerahia ˈi te hoo no te matahiapo o Iseraela. (Numera 3:44-51) E mau ahuru matahiti i muri iho, i te opereraahia te fenua o Kanaana i rotopu i te mau opu fetii Iseraela, aita hoê tuhaa i horoahia i te feia tiaturi e ere i te Iseraela. (Genese 12:7; Iosua 13:1-14) No te aha? No te mea aita te faufaa a te Ture i fafauhia i te mau peroseluto. Tera râ, ua peritomehia te mau tane peroseluto no te auraro i te Ture. Ua haapao ratou i ta ˈna mau faatureraa, e ua fanaˈo ratou i ta ˈna mau faanahoraa. Mai te mau ati Iseraela, tei raro aˈe atoa te mau peroseluto i te faufaa a te Ture.—Exodo 12:48, 49; Numera 15:14-16; Roma 3:19.

14 Ei hiˈoraa, ia haapohe hape noa ˈtu te hoê peroseluto i te hoê taata, e nehenehe oia, mai te hoê ati Iseraela, e horo i roto i te hoê oire haapuraa. (Numera 35:15, 22-25; Iosua 20:9) I te Mahana Taraehara, e pûpûhia na te hoê tusia “na te amuiraa o Iseraela atoa ra.” Ei mau melo no te amuiraa, e apiti atu na te mau peroseluto i roto i teie mau raveraa e ua tapoˈihia ratou e taua tusia ra. (Levitiko 16:7-10, 15, 17, 29; Deuteronomi 23:7, 8) No te taairaa piri roa i rotopu i te mau peroseluto e o Iseraela i raro aˈe i te Ture, i te faaohiparaahia te “taviri [matamua] o te basileia” no te mau ati Iuda i te Penetekose 33 T.T., ua fanaˈo atoa te mau peroseluto. Ua nehenehe atura ïa o “Nikolo, e peroseluto oia no Anetiohia” e riro ei Kerisetiano e tei rotopu oia i na “toohitu pue taata roo maitatai” i nominohia no te haapao i te mau hinaaro o te amuiraa no Ierusalema.—Mataio 16:19; Ohipa 2:5-10; 6:3-6; 8:26-39.

Ua haamaitai o Iehova i te huaai o Aberahama

15, 16. Mea nafea te faufaa ta Iehova i fafau ia Aberahama i te tupuraa i raro aˈe i te faufaa a te Ture?

15 I te mea e ua faanahonahohia te huaai o Aberahama ei nunaa i raro aˈe i te Ture, ua haamaitai o Iehova ia ratou ia au i ta ˈna parau i tǎpǔ i te patereareha ra. I te matahiti 1473 H.T.T., ua aratai o Iosua, te mono o Mose, ia Iseraela i roto ia Kanaana. Ua faatupu te opereraa fenua i ravehia i muri iho i rotopu i te mau opu fetii, i te parau tǎpǔ a Iehova e horoa i te fenua no te huaai o Aberahama. I to Iseraela haapao-maitai-raa, ua faatupu Iehova i ta ˈna parau tǎpǔ e faaupootia ia ratou i nia i to ratou mau enemi. O te ohipa mau ïa i tupu i te tau a faatere ai te Arii ra o Davida. I te tau o te tamaiti a Davida ra o Solomona, ua tupu te toru o te tuhaa o te faufaa a Aberahama. “O Iuda e o Iseraela e feia rahi ïa, mai te one tahatai ra ïa i te rahi, i te amuraa e te inuraa e te faaarearearaa ia ratou.”—Te mau arii 1, 4:20.

16 Nafea râ te mau nunaa e maitai ai na roto ia Iseraela, te huaai o Aberahama? Mai tei faahiti-ê-na-hia, ua riro o Iseraela ei nunaa taa ê no Iehova, ei tia no ˈna i rotopu i te mau nunaa. I muri noa ˈˈe i to Iseraela tomoraa i roto i te fenua Kanaana, ua parau o Mose e: “A oaoa, e te mau [“nunaa,” MN], e to ˈna atoa ra mau taata.” (Deuteronomi 32:43) E rave rahi feia ěê o tei farii mai. Ua apee ê na mai “te taata ěê atoa e rave rahi” ia Iseraela i rapaeau ia Aiphiti, ua ite mata ratou i te puai o Iehova i roto i te medebara, e ua faaroo ratou i te titauraa a Mose ia oaoa. (Exodo 12:37, 38) I muri aˈe, ua faaipoipo te vahine Moabi ra o Ruta i te ati Iseraela ra o Boaza e riro maira oia ei tupuna vahine no te Mesia. (Ruta 4:13-22) Ua riro te ati Keni ra o Iehonadaba e to ˈna huaai e te taata Etiopia ra o Ebeda-meleka, ei feia faahiahia roa i to ratou pee-maite-raa i te mau faaueraa tumu tia, i te tau a taiva ˈi e rave rahi mau ati Iseraela i te pae tino. (Te mau arii 2, 10:15-17; Ieremia 35:1-19; 38:7-13) I raro aˈe i te hau Emepera Peresia, e rave rahi feia ěê tei riro mai ei peroseluto e tei tauturu ia Iseraela no te aro atu i to ratou mau enemi.—Esetera 8:17, nota, MN.

Ua hinaarohia te hoê faufaa apî

17. (a) No te aha Iehova i patoi ai i te basileia no Apatoerau e to Apatoa o Iseraela? (b) No te aha te mau ati Iuda i patoihia ˈi i te pae hopea?

17 Oia mau râ, no te fanaˈo i te tupuraa taatoa o te parau tǎpǔ a te Atua, ua titauhia na i te nunaa taa ê o te Atua ia vai taiva ore noa. Aita râ hoi oia i na reira. Parau mau, ua itehia te mau ati Iseraela faaroo rahi. (Hebera 11:32–12:1) Tera râ, e rave rahi taime to te nunaa fariuraa ˈtu i nia i te mau atua etene, ma te tiaturi e fanaˈo i te mau maitai materia. (Ieremia 34:8-16; 44:15-18) Ua faaohipa hape na te mau taata i te Ture aore ra aita roa ˈtu i tâuˈa. (Nehemia 5:1-5; Isaia 59:2-8; Malaki 1:12-14) I muri aˈe i te poheraa o Solomona, ua amaha ˈtura o Iseraela i roto i te basileia no Apatoerau e to Apatoa. I to te basileia no Apatoerau faaiteraa i to ˈna faaroo ore rahi, ua faaite atura o Iehova e: “No te mea na oe . . . i faarue i te ite, e faarue atoa vau ia oe eiaha ei tahuˈa na ˈu nei.” (Hosea 4:6) Ua faautua-etaeta-atoa-hia te basileia no Apatoa no to ˈna haapao ore i te faufaa. (Ieremia 5:29-31) I to te mau ati Iuda patoiraa ia Iesu ei Mesia, ua patoi atoa ˈtura o Iehova ia ratou. (Ohipa 3:13-15; Roma 9:31–10:4) I te pae hopea, ua rave atura o Iehova i te hoê faanahoraa apî no te faatupu hope roa i te faufaa a Aberahama.—Roma 3:20.

18, 19. Eaha te faanahoraa apî ta Iehova i rave ia tupu hope roa te faufaa a Aberahama?

18 O te faufaa apî ïa taua faanahoraa apî ra. Ua tohu na o Iehova i te reira ia ˈna i parau e: “Te parau maira Iehova, Inaha, te fatata maira te anotau, e faaau ai au i te utuafare o Iseraela, e te utuafare o Iuda, i te tahi faufaa apî . . . Teie râ te faufaa ta ˈu e faaau atu i te utuafare o Iseraela; te na ô maira Iehova, Ia oti aˈe te reira anotau, e tuu vau i tau ture i roto ia ratou, e papai au i te reira i roto i to ratou [“mafatu,” MN]; e e riro vau ei Atua no ratou, e ei taata hoi ratou no ˈu.”—Ieremia 31:31-33.

19 Te reira te faufaa apî ta Iesu i faahiti i te 14 no Nisana 33 T.T. I taua taime ra, ua faaite mai oia e te faaauhia ra te faufaa i tǎpǔhia, i rotopu i ta ˈna mau pǐpǐ e o Iehova, e o Iesu te arai. (Korinetia 1, 11:25; Timoteo 1, 2:5; Hebera 12:24) Na roto i teie faufaa apî, e tupu te parau ta Iehova i tǎpǔ na ia Aberahama, ma te hanahana ˈtu â e ma te tamau, mai ta tatou e ite atu i roto i te tumu parau i muri nei.

E nehenehe anei outou e faataa mai?

◻Eaha ta Iehova i tǎpǔ i roto i te faufaa a Aberahama?

◻Mea nafea to Iehova faatupuraa i te faufaa a Aberahama i nia ia Iseraela i te pae tino?

◻Mea nafea te mau peroseluto i te fanaˈoraa i te faufaa tahito?

◻No te aha i hinaarohia ˈi te hoê faufaa apî?

[Hohoˈa i te api 9]

Na roto i te faufaa a te Ture, ua horoa o Iehova i te hoê faahohoˈaraa no te tupuraa o te faufaa a Aberahama

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono