VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w98 1/2 api 4-6
  • E niu papu e tiaturi ai i teie mahana

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E niu papu e tiaturi ai i teie mahana
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ua haamauruuruhia te manaˈo tiaturi o Aberahama
  • E piti feia hiˈo haere e manaˈo tiaturi to raua
  • Ua faataupupu o Iona
  • Te manaˈo tiaturi i roto i te ati
  • E vai tamau te manaˈo itoito mau!
  • Ua haapii oia i te aroha hamani maitai
    A pee i to ratou faaroo
  • Te haapiiraa Iona no nia i te aroha o Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Ua huti mai oia i te haapiiraa i ta ˈna mau hape
    A pee i to ratou faaroo
  • Buka Bibilia numera 32—Iona
    “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa”
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
w98 1/2 api 4-6

E niu papu e tiaturi ai i teie mahana

UA FAATUPU te taata tuatapapa i te aamu e te oraraa totiale ra o H. G. Wells, tei fanauhia i te matahiti 1866, i te hoê mana puai mau i nia i te huru feruriraa o te senekele 20. Na roto i ta ˈna mau buka i papai, ua vauvau oia i to ˈna tiaturiraa e e hopoi mai te haereraa i mua o te ite aivanaa i te tau oaoa rahi aita e faaauraa. No reira, te faahiti ra te hoê buka parau paari (Collier’s Encyclopedia) i te “manaˈo tiaturi rahi” o Wells Tane a rohi ai oia ma te tuutuu ore ia naeahia teie fa ta ˈna. Teie râ, te na ô atoa ra teie buka parau paari e, na te Piti o te Tamaˈi Rahi i faahuˈahuˈa roa i to ˈna manaˈo tiaturi.

I te papuraa ia Wells Tane e “e nehenehe te ite aivanaa e turu i te opuaraa ino e te opuaraa maitai atoa, ua ere-roa-hia ˈtura oia i to ˈna manaˈo aueue ore, e ua taiâ roa ˈtura oia,” o ta te hoê titionare (Chambers’s Biographical Dictionary) ïa e parau ra. No te aha hoi?

Ua niuhia te manaˈo aueue ore e te tiaturi o Wells Tane i nia noa i te mau tutavaraa taata nei. I te papuraa ia ˈna e eita te huitaata nei e manuïa i te haamau i ta ˈna moemoeâ no te hoê ao faahiahia roa, aita ˈtura e pu faahou ia fariu atu oia i nia iho. Ua riro oioi maira to ˈna manaˈo manuïa ore ei manaˈo taiâ.

I teie mahana, e rave rahi mau taata o te ite nei i te hoê â huru tupuraa no te hoê â tumu. Ua î ratou i te manaˈo tiaturi i to ratou apîraa ra, e ia paari mai ratou, e topa ratou i roto i te taiâ rahi. Te vai atoa nei vetahi mau taurearea o te faarue nei i te oraraa parauhia matauhia no te rave hua i te raau taero, te peu taiata, e vetahi atu mau huru oraraa iino. Eaha ïa te pahonoraa? A taio na i te mau hiˈoraa o te mau tau Bibilia i muri nei ia ite outou e eaha te niu e tiaturi ai—i mutaa iho, i teie nei, e a muri aˈe.

Ua haamauruuruhia te manaˈo tiaturi o Aberahama

I te matahiti 1943 H.T.T., ua faarue o Aberahama ia Harana, ua haere oia i te tahi aˈe pae o Eupharate, e ua tomo atura i roto i te fenua o Kanaana. Ua parauhia o Aberahama ‘te metua o te feia atoa i faaroo ra,’ e ua vaiiho mai oia i te hoê hiˈoraa maitai roa!—Roma 4:11.

Ua apeehia mai o Aberahama e Lota, te tamaiti otare a te tuaane o Aberahama, e te utuafare atoa o Lota. I muri iho, ua roohia ˈtura te fenua i te oˈe, e ua haere atura na utuafare toopiti i Aiphiti, e i muri aˈera, ua hoˈi maira ratou paatoa. I taua taime ra, ua pue ïa ta Aberahama e ta Lota taoˈa, e ta raua atoa mau nǎnǎ animala. I te tupuraa te peapea i rotopu i ta raua mau tiai animala, ua rave aˈera o Aberahama i te hoê opuaraa i te na ôraa e: “Teie ta ˈu parau ia oe, eiaha roa ta tâua ei mârôraa, e ta to ˈu nei mau taata tiai puaa, e te mau taata tiai puaa no oe ra; hoê hoi o tâua fetii. E ere anei te vai noa iho na te fenua atoa i mua ia oe? A faataa ˈtu na oe; e hinaaro oe i te pae aui, e tia ia ˈu ia haere i te pae atau; e ia hinaaro oe i te pae atau ra, e tia ia ˈu ia haere i te pae aui.”—Genese 13:8, 9.

Mea paari aˈe o Aberahama, o ˈna ïa te nehenehe e rave i te maitiraa maitai aˈe no ˈna, area o Lota ra, no to ˈna faatura i to ˈna metua fetii, ua nehenehe hoi oia e vaiiho e na Aberahama e maiti na mua. Tera râ, “ua nânâ aˈera Lota i to ˈna mata i nia, ite atura i te vahi papu atoa i Ioridana ra, e tae atu ai i Zoara, (aore hoi Sodoma e Gomora i pohe ia Iehova i reira,) e vahi maitai, e te pape e ati noa ˈˈe, mai te ô a Iehova ra, e mai te fenua ra o Aiphiti. Ua rave ihora Lota i taua vahi papu atoa i Ioridana ra no ˈna.” No teie maitiraa ta ˈna i rave, e tupu mai ïa te tiaturi rahi i roto ia Lota. E o Aberahama ïa?—Genese 13:10, 11.

Ua rave anei o Aberahama i te hoê opuaraa atâta, o te haafifi atu i to ˈna utuafare? Aita. Ua hoona rahi hoi o Aberahama i to ˈna huru feruriraa maitai e to ˈna aau horoa noa. Ua parau maira o Iehova ia Aberahama e: “A nânâ na i to mata i nia, i tena vahi ta oe e parahi na, a hiˈo i te pae i apatoerau, e te pae i apatoa, e te pae i te hitia o te râ, e te pae i te tooa o te râ; o te reira atoa ra hoi mau fenua ta oe e hiˈo na, te horoahia ïa e au no oe, no to oe na huaai e a tau noa ˈtu.”—Genese 13:14, 15.

E niu papu to te manaˈo tiaturi o Aberahama. Ua niuhia hoi i nia i te parau tǎpǔ a te Atua e e faariro oia ia Aberahama ei nunaa rahi “e ei ia [Aberahama] e maitai ai te mau fetii atoa o te ao nei.” (Genese 12:2-4, 7) E tumu atoa to tatou no te tiaturi, no te mea ua ite tatou e “te faatupu nei [te Atua i] te mau mea atoa i te maitai no te feia hinaaro i te Atua.”—Roma 8:28.

E piti feia hiˈo haere e manaˈo tiaturi to raua

Hau atu i te 400 matahiti i muri iho, ua ineine te nunaa o Iseraela i te tomo atu i roto ia Kanaana, “e fenua e pihaa noa mai te û e te meli.” (Exodo 3:8; Deuteronomi 6:3) Ua faaue atura o Mose 12 raatira o te nunaa ‘ia hiˈo haere ratou i taua fenua ra, a hopoi mai ai i te parau, i te eˈa ia haere, e te mau oire e tomo ra.’ (Deuteronomi 1:22; Numera 13:2) Hoê â faatiaraa ta na feia hiˈo haere 12 no nia i te ruperupe o te fenua, tera râ, 10 o tei horoa i te hoê faatiaraa taiâ tei faatupu i te mǎtaˈu i roto i te mafatu o te nunaa.—Numera 13:31-33.

Area o Iosua raua o Kaleba ra, ua vauvau atu raua i te hoê poroi î i te tiaturi i mua i te nunaa e ua imi raua i te mau ravea atoa no te faaore i to ratou mǎtaˈu. Na roto i to raua huru feruriraa e ta raua faatiaraa, ua faaite raua i to raua tiaturi taatoa i roto i te mana o Iehova no te faatupu i ta ˈna parau e faahoˈi ia ratou i te Fenua Tǎpǔhia—aita râ raua i manuïa. Inaha, “ua parau ihora taua amuiraa atoa ra e tui [ia] raua i te ofai.”—Numera 13:30; 14:6-10.

Ua faaitoito o Mose i te nunaa ia tiaturi ia Iehova, aita râ ratou i hinaaro e faaroo. No te mea e ua pee noa ratou i teie huru feruriraa taiâ, ua tia ˈtura i te nunaa taatoa ia overe e 40 matahiti na roto i te medebara. I nia i na feia hiˈo haere 12, o Iosua anaˈe raua o Kaleba o tei haamauruuruhia no to raua manaˈo tiaturi. Eaha hoi te fifi? Te ereraa ïa i te faaroo, inaha ua tiaturi te nunaa i to ratou iho paari.—Numera 14:26-30; Hebera 3:7-12.

Ua faataupupu o Iona

Ua ora o Iona i te senekele 9 H.T.T. Te faaite ra te Bibilia e ua riro oia ei peropheta haapao maitai no Iehova i mua i te basileia o na opu hoê ahuru o Iseraela, i te tau a faatere ai o Ieroboama II. Teie râ, aita oia i farii i te faaueraa e haere i Nineve no te faaara i te huiraatira o taua oire ra. Te na ô ra te taata tuatapapa aamu ra o Iosepha e “ua manaˈo [o Iona] e mea maitai aˈe ia horo ê” i Iopa. I reira, ua paiuma ˈtura oia i nia i te hoê pahi no te fano i Taresisa, te fenua Paniora ïa i teie nei tau. (Iona 1:1-3) Te horoahia ra te tumu o Iona i taiâ ˈi i te rave i te ohipa i faauehia mai, i roto i te Iona 4:2.

I te pae hopea, ua farii atura o Iona i te rave i te ohipa i faauehia mai, tera râ, ua riri roa oia i te taime a tatarahapa ˈi te huiraatira o Nineve. Ua horoa ˈtura o Iehova i te hoê haapiiraa maitai roa no nia i te hamani maitai, na roto i te haamaemaeraa i te raau kikiuna tei tamǎrû na ia Iona. (Iona 4:1-8) Ua oto o Iona i te poheraa teie nei raau, mea tano aˈe râ ia aroha ˈtu oia i te mau 120 000 taata no Nineve o tei ore “i ite i to ratou rima atau e to ratou rima aui.”—Iona 4:11.

Eaha te haapiiraa ta tatou e nehenehe e huti mai i te aamu o Iona? Eita e tia ia faatupu i te manaˈo taiâ i roto i te taviniraa moˈa. Mai te peu e te ite maite ra tatou i te aratairaa a Iehova e e pee noa tatou i te reira ma te tiaturi taatoa, e manuïa iho â tatou.—Maseli 3:5, 6.

Te manaˈo tiaturi i roto i te ati

“Eiaha oe e inoino i te feia parau ino ra,” o ta te Arii Davida ïa i faaite. “Eiaha e [faahinaaro] i tei rave i te [parau-tia ore] ra.” (Salamo 37:1; MN) E aˈoraa paari mau te reira, inaha, ua haaatihia tatou i te parau-tia ore e te haerea piˈo.—Koheleta 8:11.

Noa ˈtu e eita tatou e faahinaaro i te feia parau-tia ore, e nehenehe râ tatou e riri ia ite anaˈe atu tatou i te feia iino ia haamauiui i te mau taata hapa ore, aore ra ia roohia tatou iho i te hoê tupuraa tei ore i tano. E nehenehe teie mau huru tupuraa e turai ia tatou ia haaparuparu aore ra ia taiâ. Ia tupu mai te reira mau manaˈo, eaha te tia ia tatou ia rave? A tahi, e nehenehe tatou e haamanaˈo e eiaha te feia iino ia manaˈo noa e eita ratou e faautuahia. Te haapapu maira hoi te Salamo 37 i te irava 2 e: “E ore hoi e maoro ua motu mai te aihere ra, e maehe atura [te feia iino] mai te raau rii heeuri ra.”

A piti, e nehenehe tatou e tamau noa i te rave i te maitai, e tapea i te manaˈo tiaturi, e e tiai ia Iehova. “A faarue i te parau ino, a rave i te parau maitai; e maoro roa ïa to oe parahiraa i te fenua nei,” o ta te papai salamo ïa i parau i muri iho. “E mea au hoi na Iehova te parau-tia, e ore hoi oia e faarue i tana feia [“taiva ore,” MN] ra.”—Salamo 37:27, 28.

E vai tamau te manaˈo itoito mau!

Eaha ïa no te tau i mua nei? Te faaite maira te buka Bibilia a te Apokalupo ia tatou “i te mau mea e fatata i te tupu.” Te faahiti-atoa-hia ra te hoê taata i nia iho i te puaahorofenua uteute, oia hoi te tamaˈi, “ia faaore oia i te hau i te ao nei.”—Apokalupo 1:1; 6:4.

I te tau o te Tamaˈi Rahi Matamua, ua manaˈo na te taata i te fenua Beretane—e manaˈo tiaturi hoi—e, o te tamaˈi rahi hopea ïa te reira. I te matahiti 1916, ua faaite te tia hau Beretane ra o David Lloyd George i te hoê manaˈo tano aˈe. Ua parau oia e: “Teie nei tamaˈi, e te tamaˈi i muri iho, e tamaˈi ïa o te faahope i te tamaˈi.” (Na matou i papai faaopa.) E ua tano oia. Ua faaoioi noa ˈtu â te Piti o te Tamaˈi Rahi i te hamaniraa i te mau ravea riaria ˈtu â no te haapohe i te mau nahoa taata taatoa. Hau atu i te 50 matahiti i muri iho, aita te hopea o te tamaˈi e itehia ra.

I roto â i te buka Apokalupo, te taio nei tatou i te parau no te tahi atu mau taata na nia i te puaahorofenua—e faahohoˈa ra i te oˈe, te maˈi pee, e te pohe. (Apokalupo 6:5-8) O te tahi atu ïa mau tuhaa o te tapao o te mau tau.—Mataio 24:3-8.

E tia anei râ ia taiâ? Eita roa ˈtu, no te mea te faatia atoa ra te orama i te parau no te hoê “puaahorofenua teatea e e fana ta tei parahi i nia ihora, e e korona tei horoahia mai no ˈna: haere atura oia ma te haapau atu, e ia pau atu â.” (Apokalupo 6:2) I ǒ nei, te itehia ra o Iesu Mesia ei Arii i nia i te raˈi e faaore ra i te ino atoa, ma te haere no te haamau i te hau e te autahoêraa ati aˈe te ao nei.a

Ei Arii Maitihia, a vai ai oia i nia i te fenua nei, ua haapii o Iesu Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure no teie Basileia. Peneiaˈe ua haapii-atoa-hia outou ia pure i “To matou Metua ra,” aore ra te Pure a te Fatu. I roto i teie nei pure, te ani ra tatou e ia tae mai te Basileia o te Atua, ia tupu to ˈna hinaaro i nia i te fenua nei mai i nia i te raˈi atoa ra.—Mataio 6:9-13.

Taa ê atu i te tamata i te tataî i te faanahoraa o te mau mea nei, e haamou roa o Iehova, na roto i ta ˈna Arii Mesia ra o Iesu, i taua faanahoraa nei. No te mono mai i te reira, te na ô ra o Iehova e, “te hamani nei au i te raˈi apî e te fenua apî, e ore hoi tei mutaaihora e manaˈohia, e ore e faatupu-faahou-hia i roto i te aau.” I raro aˈe i te faatereraa a te Basileia i nia i te raˈi, e riro mai te fenua ei vahi nohoraa hau e te oaoa no te huitaata nei, i reira te oraraa e te ohipa e riro ai ei oaoaraa tamau. “E oaoa râ outou . . . i ta ˈu e rave nei,” o ta Iehova ïa e parau ra. ‘[“E faaohipa hua te rima,” MN] o to ˈu ra feia i maitihia i te mau mea ta ratou i hamani.’ (Isaia 65:17-22) Mai te peu e e haamau outou i to outou tiaturiraa no te tau i mua nei i nia i teie parau tǎpǔ o te tupu mau â, e tumu papu ïa to outou no te tiaturi—i teie nei e a muri noa ˈtu!

[Nota i raro i te api]

a No te hoê tuatapaparaa huˈahuˈa o teie orama, a hiˈo i te pene 16 o te buka ra Te Apokalupo: Ua fatata roa to ˈna tatararaa rahi hopea nei!, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

[Hohoˈa i te api 4]

H. G. Wells

[Faaiteraa i te tumu]

Corbis-Bettmann

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono