E taata manaˈo tiaturi aore ra e taata manaˈo taiâ anei outou?
“O TE tau maitai roa ˈˈe, o te tau ino roa ˈˈe, . . . e tau tiaturiraa rahi, e tau otoraa rahi, ua rau te mau ravea i mua ia matou, aita hoê ravea i mua ia matou.” Te faataa maitai ra te omuaraa parau o te buka tuiroo a Charles Dickens ra Te aai o na oire toopiti (Beretane) e nafea te mau huru tupuraa ia ohipa i nia i to tatou huru feruriraa, to tatou mau manaˈo hohonu, e to tatou hiˈoraa i te mau mea.
Na oire toopiti e faahitihia ra, o Lonedona ïa e o Paris i te tau arepurepu rahi o te Orureraa Farani. No te huiraatira haavîhia i ora na i Farani i te senekele 18, ua riro mau â te parau faaiteraa i te mau tiaraa mana o te taata i haamauhia e te orureraa, ei “tau tiaturiraa rahi.” Area no te feia turu i te faatereraa politita i faatahurihia ra, ua riro ïa ei “tau otoraa rahi,” tei aratai i te pohe e i te haamouraa.
Manaˈo tiaturi aore ra manaˈo taiâ? Tei te huru ïa o te paeau ta outou i maiti. E hoê â huru i teie nei tau.
E tau hiˈopoaraa ia ˈna iho
E taata manaˈo tiaturi anei outou? Te ite ra anei outou i te paeau oaoa o te oraraa, ma te tiaturi e e maitai atu iho â te mau ohipa? Aore ra e taata manaˈo taiâ anei outou, o te hiˈo noa nei i te paeau ino o te huru tupuraa, ma te hinaaro e ia maitai atu te mau mea e i te hoê â taime, ma te tiaturi râ e e haere noa ˈtu i te inoraa?
Tau 60 matahiti i teie nei, ua haapoto te taata papai aamu Marite ra o James Branch Cabell i na manaˈo patoi e piti: “Te parau nei te taata manaˈo tiaturi e te ora nei tatou i roto i te hoê ao hau atu i te maitai; area te taata manaˈo taiâ ra, te na ô nei oia e ahiri e e parau mau, mea riaria roa ïa.” Mai te peu e te manaˈo ra outou e e hiˈoraa tiaturi ore roa teie, a tuatapapa na i na paeau e piti, te mea maitai e te mea ino, o na tupuraa e toru noa o te ao nei, e faataahia ra i muri nei. I muri iho, a hiˈopoa i to outou iho manaˈo, e a aniani ia outou iho e, ‘E taata manaˈo tiaturi aore ra e taata manaˈo taiâ anei au?’
Te hau e vai tamau: Ehia rahiraa fenua te arepurepu nei o ta outou e nehenehe e faahiti? Irelane, Yugoslavia tahito, te pae Hitia o te râ no Ropu, Burundi, Rwanda—o te mau fenua ïa e puta oioi mai i roto i te feruriraa. E afaro atu anei teie mau arepurepuraa e vetahi atu mau aroraa ia nehenehe te hau e tupu tamau ati aˈe te ao nei? E ite atu anei te ao nei i te hau?
Te papuraa i te pae faanavairaa faufaa: Te opua nei te mau fenua no te Tahoêraa no Europa e haamau i te hoê moni otahi i te matahiti 1999, tera râ, te farerei nei ratou i te mau fifi rahi i te paeau no te maraaraa o te hoo e te mau tarahu a te hau. I te tahi atu mau fenua, te faaino nei te mau ohipa taviri i te faanahoraa faufaa a te mau nunaa e rave rahi no Marite e no Afirika ma, i reira te maraaraa o te hoo e riro ai ei hopoia teimaha roa ia amo e te mau fifi i rotopu i te mau opu taata e faaamahamaha ˈi i te huiraatira. E ite atu anei te ao nei i te papuraa i te pae faanavairaa faufaa?
Te ereraa i te ohipa: I te mau maitiraa rahi i tupu i te matahiti 1997 i te fenua Beretane, ua tahoê te mau ekalesia no te faaitoito i te mau pǔpǔ politita atoa ia faariro i te ohipa ei fa matamua i roto i ta ratou porotarama. Tera râ, fatata e 30 % o te feia rave ohipa o te ao nei o te erehia nei aore ra o te ore e navai nei i te ohipa, e nehenehe anei ïa e tiaturi e e fanaˈo te mau taata i te ohipa maitai—te mau taurearea iho â râ?
Mea ohie roa ia taiâ! Teie râ, e nehenehe e tiaturi i te hoê tau oaoa, e te ani nei matou ia outou ia hiˈo e nafea ia tiaturi e e maitai atu te mau ohipa.
[Hohoˈa i te api 3]
Te Orureraa Farani
[Faaiteraa i te tumu]
From the book Pictorial History of the World