Mauruuru no te hoê oraraa roa i roto i te taviniraa a Iehova
FAATIAHIA E OTTILIE MYDLAND
I te hopea o te senekele 19, ua tutauhia te mau pahi iˈe, te tahi i pihai iho i te tahi, i te uahu no Kopervik, i te pae tooa o te râ no Norevetia. I taua tau ra, e huti na te taata e te puaarehenua i te mau pereoo iti na nia i te purumu. E faaohipa na te taata i te mau lamepa mori arahu, e te vahie e te arahu no te tamahanahana i te mau fare uouo hamanihia i te raau. Ua fanauhia vau i reira i te avaˈe Tiunu 1898, te piti o na tamarii e pae.
I TE matahiti 1905 ra, ua erehia o Papa i ta ˈna ohipa, no reira, ua haere atura oia i te mau Hau Amui no Marite. Ua hoˈi mai oia e toru matahiti i muri iho, e te hoê afata ahu tei î i te mau taoˈa anaanatae na matou e te mau ahu tirita e te tahi atu mau tauihaa na Mama. Ta ˈna râ mau mea faufaa roa ˈˈe i rave mai, o te mau buka ïa Te mau haapiiraa i roto i te mau Papai (Beretane) a Charles Taze Russell.
Ua haamata o Papa i te faatia i te mau mea o ta ˈna i haapii i roto i teie mau buka i to ˈna mau hoa e i te mau fetii. I roto i te mau putuputuraa i te fare pure iti no reira, e faaohipa na oia i te Bibilia no te faaite e aita e po auahi ura. (Koheleta 9:5, 10) I te matahiti 1909 ra, oia hoi hoê matahiti i muri aˈe i to Papa hoˈiraa mai te mau Hau Amui no Marite mai, ua haere mai o Taeae Russell i Norevetia, e ua hohora oia i te mau oreroraa parau i Bergen e i Kristiania, o Oslo i teie nei. Ua haere o Papa i Bergen e faaroo ia ˈna.
Ua pari te rahiraa o te mau taata ia Papa i te tururaa i te mau haapiiraa hape. Ua aroha vau ia ˈna e ua tauturu vau ia ˈna ia opere i te mau api parau iti Bibilia na te feia tapiri. I te matahiti 1912 ra, ua horoa vau i te hoê api parau iti no nia i te po auahi na te tamahine a te hoê ekalesiatiko. Ua parau ino maira oia ia mâua Papa. Ua huru ê roa vau e e parau ino atoa te tamahine a te hoê ekalesiatiko!
I te tahi mau taime, e haere mai na te tahi atu Feia Haapii Bibilia, te iˈoa ïa o te mau Ite no Iehova i tera ra tau, e farerei ia matou i Kopervik, e tae noa ˈtu ia Theodor Simonsen, te hoê taeae orero aravihi. E titau manihini na vau i te taata ia haere mai e faaroo i te mau oreroraa parau o ta ˈna e hohora i to matou fare. Na mua ˈˈe i ta ˈna oreroraa parau, e hauti na oia i te kinura e e himene oia, e ia oti ta ˈna oreroraa parau, e himene oia i te himene faaotiraa. Mea faatura rahi roa matou ia ˈna.
O Anna Andersen atoa tei haere mai i to matou fare, e poro evanelia ratere oia, aore ra e tavini ma te taime taatoa. Ua tere oia na tera e tera oire ati aˈe ia Norevetia, na nia iho â râ i te pereoo tataahi, e opere haere i te mau papai Bibilia na te taata. Na mua ˈˈe, ua rave na oia i te ohipa ma te taime taatoa i roto i te Nuu Faaora, e ua matau oia i te tahi mau ofitie o te Nuu Faaora i Kopervik. Ua faatia ratou ia ˈna ia horoa i te hoê oreroraa Bibilia i roto i ta ratou fare putuputuraa, e ua titau manihini au i te taata ia haere mai e faaroo ia ˈna.
O Karl Gunberg te tahi atu poro evanelia ratere tei haere mai e farerei ia matou i Kopervik. Ua tavini tamau atoa teie taata haehaa, e te hau, e te arearea atoa râ, ei taeae huri i te amaa no Oslo. E mau matahiti i muri iho, ua rave mâua toopiti i te ohipa i reira.
Ua hema vau i te tahi mau manaˈo faaroo
I te omuaraa o teie senekele, aita noa te rahiraa o te mau taata i tiaturi rahi i te Atua e i te Bibilia, ua aa atoa râ te mau tiaturiraa, mai te po auahi e te Toru Tahi, i roto ia ratou. No reira, i to te Feia Haapii Bibilia faaiteraa e aita teie mau haapiiraa e tu ra e te Bibilia, ua tupu te arepurepuraa. Ua hema vau i te mau pariraa uˈana a te feia tapiri e e hairesi o Papa. I te hoê taime, ua parau roa vau ia ˈna e: “E mea hape ta oe haapiiraa. E ohipa hairesi tera!”
“A haere mai na, e Ottilie,” o ta ˈna ïa i faaitoito mai ia ˈu, “e a hiˈo na e eaha ta te Bibilia e parau ra.” I reira, ua taio maira oia i te mau Papai. I te pae hopea, ua rahi atu vau i te tiaturi ia ˈna e i te mea o ta ˈna e haapii ra. Ua faaitoito oia ia ˈu ia taio i Te mau haapiiraa i roto i te mau Papai, no reira, i te roaraa o te tau veavea o te matahiti 1914, e pinepine au i te parahi i nia i te hoê aivi e itehia ˈtu te oire, no te taio.
I te avaˈe Atete 1914 ra, ua pue noa te taata i rapaeau mai i te fare neneiraa vea no reira, e taio ra i te parau o te haamataraa o te Tamaˈi Rahi Matamua. Ua haere maira o Papa e ite atura i te parau apî. “Mauruuru e te Atua e!” o ta ˈna ïa i parau. Ua taa ia ˈna e ua riro te haamataraa o te tamaˈi ei haapapuraa e te tupu ra te mau parau tohu a te Bibilia, o ta ˈna i poro noa na. (Mataio 24:7) I taua tau ra, ua tiaturi e rave rahi Feia Haapii Bibilia e ua fatata ratou i te haere i nia i te raˈi. I te mea e aita te reira i tupu, ua inoino vetahi.
To ˈu tururaa i te parau mau a te Bibilia
I te matahiti 1915 ra, i te 17raa o to ˈu matahiti, ua hope ta ˈu haapiiraa tuarua e ua haamata vau i te rave i te ohipa i roto i te hoê piha toroa. I muri iho, ua haamata vau i te taio tamau i Te Pare Tiairaa. I te matahiti 1918 ra, ua faatupu-tamau-hia te mau putuputuraa i Kopervik. I te haamataraa, e pae anaˈe matou o te haere i te mau putuputuraa. E taio na matou i te mau papai a te Taiete Watch Tower, mai Te mau haapiiraa i roto i te mau Papai, e e tauaparau na matou i nia i te tumu parau na roto i te mau uiraa e te mau pahonoraa. Noa ˈtu e e haapopou na o Mama i te Feia Haapii Bibilia i mua ia vetahi ê, aita roa ˈtu oia i riro ei hoê o matou.
I roto i te piha i reira vau e rave ai i te ohipa, i te omuaraa o te matahiti 1918 ra, ua matau vau ia Anton Saltnes, o ta ˈu i tauturu ia riro mai oia ei taata Haapii Bibilia. I taua taime ra, ua riro mai au ei vahine poro tamau e ua bapetizohia vau i te hoê rururaa i Bergen i te matahiti 1921 ra.
I te avaˈe Me 1925, ua faatupuhia te hoê rururaa no Scandinavia taatoa, i Örebro, Tuete. Ua hau atu i te 500 taata tei putuputu atu, e tae noa ˈtu i te peretiteni o te Taiete Watch Tower ra o Joseph F. Rutherford. Tau 30 o matou tei tere mai Oslo mai na nia i te pereoo auahi i roto i te hoê pereoo horopatete tei faataahia no matou anaˈe.
Ua faaarahia mai i taua rururaa ra e e haamauhia te hoê Amaa no Europa Apatoerau i Copenhague, i Danemata, no te haapao i te ohipa pororaa i Scandinavia taatoa e te mau fenua Balte. O William Dey, no Ekosia oia, tei nominohia no te haapao i te ohipa pororaa. Mea au na te taata ia ˈna, e aita i maoro, ua piihia oia te Taata Ekosia Rahi. I te omuaraa, aita o Taeae Dey i ite i te mau reo Scandinavia, e parahi na ïa oia i muri i te mau taime putuputuraa e i te mau rururaa no te haapao i te mau tamarii, ia nehenehe te mau metua e faaroo maitai i te mea e parauhia maira na mua mai.
Ua vauvauhia te Apokalupo pene 12 i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Mati 1925, e ua faataa teie vea e te faahiti ra teie pene i te parau o te fanauraa o te Basileia o te Atua e ua tupu teie fanauraa i nia i te raˈi i te matahiti 1914 ra. Mea fifi no ˈu ia taa i te auraa, no reira, ua na nia iho noa vau i te taioraa i te tumu parau. I to ˈu râ maramaramaraa i te pae hopea, ua oaoa roa vau.
I te raveraahia te mau tauiraa i roto i to matou maramarama no nia i te mau tumu parau Bibilia, ua turori vetahi e ua faataa ê mai ratou i te nunaa o te Atua. Tera râ, ia ore anaˈe au e maramarama no nia i te tahi tauiraa, e na nia iho noa vau i te taio i te tumu parau no te tamata i te taa i te auraa o te haaferuriraa. Ia ore noâ vau e taa i te faataaraa apî, e tiai na vau i te haamaramaramaraa. Ua haamaitai-pinepine-hia vau no teie huru faaoromai.
Te taviniraa i te Betela
Tau matahiti te maoro, ua rave na vau i te ohipa haapao buka, papai parau, e te hiˈopoa i te mau tabula faufaa moni no te mataeinaa. I te matahiti 1928 ra, ua maˈihia te taeae i haapao na i te tabula faufaa moni a te Taiete, e ua tia ia ˈna ia faarue i te Betela. I te mea e ua ite au e mea nafea ia rave i taua ohipa ra, ua anihia mai ia ˈu ia mono ia ˈna. Ua haamata vau i te taviniraa i te Betela i te avaˈe Tiunu 1928 ra. I tera e tera taime, ua haere mai o Taeae Dey e farerei ia matou e e hiˈopoa i te tabula faufaa moni. Ua rave atoa to matou fetii o te Betela i te upoo i roto i te ohipa pororaa huiraatira i Oslo, i taua tau ra, hoê anaˈe amuiraa ta matou i reira.
Ua tauturu vetahi o matou ia Taeae Sakshammer, o tei haapao na i te tuhaa haponoraa i te Betela, no te puohu e no te opere i te vea ra Te tau auro (A ara mai na! i teie nei). O Taeae Simonsen e Gunberg ma tei tauturu atoa mai ia matou. Ua fanaˈo matou i te mau taime oaoa, e pinepine te mau taeae i te himene i te mau himene a rave noa ˈi matou i te ohipa.
Te tapea-maite-raa i te tiaturiraa o te Basileia
I te matahiti 1935 ra, ua taa ia matou e e ere te “feia rahi roa” i te piti o te pǔpǔ o te haere i nia i te raˈi. Ua haapii matou e te faahohoˈa ra oia i te hoê pǔpǔ taata o te ora ˈtu i te ati rahi, e e ora ratou e a muri noa ˈtu i roto i te Paradaiso i nia i te fenua nei. (Apokalupo 7:9-14) Na roto i teie haamaramaramaraa apî, ua taa ia vetahi o tei rave na i te mau taoˈa taipe o te oroa Haamanaˈoraa e to ratou tiaturiraa, o te oraraa ïa i nia i te fenua nei, e ua faaea ratou i te rave i te pane e te uaina.
Noa ˈtu e aita roa ˈtu vau i feaa no nia i to ˈu tiaturiraa e haere i nia i te raˈi, ua manaˈo pinepine au e, ‘No te aha te Atua e hinaaro mai ai ia ˈu?’ E manaˈo na vau e eita e tia ia ˈu ia fanaˈo i teie haamaitairaa rahi. No to ˈu nainai, e to ˈu mamahu, e mea huru ê ia manaˈo vau e e riro vau ei arii o te faatere e te Mesia i nia i te raˈi. (Timoteo 2, 2:11, 12; Apokalupo 5:10) Tera râ, ua feruri maite au i te mau parau a te aposetolo Paulo e “aita rea e taata mana” tei piihia, “ua maiti hoi te Atua i te mea paruparu o te ao nei, ei faahaamaraa ˈtu i te feia puai.”—Korinetia 1, 1:26, 27.
Te ohipa i te roaraa o te Piti o te Tamaˈi Rahi
I te 9 no Eperera 1940, ua haruhia o Norevetia e te mau nuu Helemani, e aita i maoro, ua apǐ te fenua taatoa. Ei faahopearaa o te tamaˈi, e rave rahi tei farii i te poroi o te Basileia. Mai te avaˈe Atopa 1940 e tae atu i te avaˈe Tiunu 1941, ua opere matou hau atu i te 272 000 buka e buka iti. Oia hoi, ua opere na Ite hau atu i te 470 tataitahi i Norevetia i taua tau ra, i te faito au noa, hau atu i te 570 buka e buka iti i te roaraa o na avaˈe e iva!
I te 8 no Tiurai 1941, ua haere te Gestapo e farerei i te mau tiaau peretiteni atoa, e ua parau atu ia ratou e mai te peu e eita te ohipa pororaa e faaea, e afaihia ïa ratou i roto i te mau aua tapearaa. E pae mutoi Helemani tei haere mai i te Betela e ua tapea ratou e rave rahi tauihaa a te Taiete Watch Tower. Ua afaihia te fetii o te Betela e ua titorotorohia ratou, aita râ hoê o matou i tapeahia. I te pae hopea, i te 21 no Tiurai 1941, ua tapeahia te fare a te Taiete, i te vahi nohoraa ra Inkognitogaten 28 B, e ua opanihia ta matou ohipa pororaa. Ua hoˈi atura vau i Kopervik e ua noaa mai ta ˈu ohipa ei imiraa na ˈu.
I taua taime ra, te tavini ra o Papa ei pionie. I te hoê mahana, ua haere mai te mau Nazi e paheru i te fare o Papa. Ua rave ratou i ta ˈna mau papai atoa, e tae noa ˈtu i ta ˈna mau Bibilia e ta ˈna mau buka faahororaa no nia i te Bibilia. Mea haihai roa ta mâua maa pae varua i taua taime ra. No te vai puai noa i te pae varua, ua na nia iho noa mâua i te tuatapaparaa i te mau buka tahito, mai te buka ra Faatereraa, e ua tamau noa mâua i te poro.
Te vahi peapea râ, ua amahamaha te mau taeae i e rave rahi vahi. Ua manaˈo vetahi e e tia ia matou ia poro i mua i te taata e e haere na tera e tera fare, area vetahi râ, ua manaˈo ratou e e tia ia matou ia poro omoe, ia farerei i te taata na roto i te tahi atu mau ravea. No reira, aita te mau taeae e tiaraa faufaa to ratou, o tei rave amui maitai na i te ohipa na mua ˈˈe e o ta matou i here rahi, i paraparau faahou i te tahi e te tahi. Ua mauiui to ˈu mafatu i te tupuraa te amahamaharaa i rotopu ia ratou, rahi aˈe i te tahi atu ohipa i tupu i roto i to ˈu oraraa ei Ite.
Ua haamata faahou te ohipa i muri aˈe i te tamaˈi
I muri aˈe i te tamaˈi, i te tau veavea o te matahiti 1945, ua haere o Taeae Dey i Norevetia, e ua faatupu i te mau putuputuraa i Oslo, i Skien, e i Bergen. Ua taparu oia i te mau taeae ia faahau faahou e ua ani oia i te feia atoa e hinaaro e na reira ia tia mai i nia. Ua tia pauroa maira ratou! Ua afaro roa te peapea i te avaˈe Titema 1945, i muri aˈe i te tere o Nathan H. Knorr, te peretiteni o te Taiete Watch Tower i taua tau ra.
I taua area taime ra, i te 17 no Tiurai 1945, ua faatae mai te tiaau o te amaa ra o Taeae Enok Öman, i te hoê rata na ˈu e na ô ra e: ‘Afea oe e nehenehe ai e hoˈi mai i te Betela?’ Ua parau mai vetahi e e tia ia ˈu ia faaea mai i te fare e ia haapao i to ˈu metua tane, ua hau atu to ˈna i te 70 matahiti i taua taime ra. Ua faaitoito mai râ o Papa ia ˈu ia rave faahou i ta ˈu taviniraa i te Betela, o ta ˈu ïa i rave. I te matahiti 1946 ra, ua riro mai o Taeae Marvin F. Anderson, no te mau Hau Amui no Marite, ei tiaau haapao i ta matou amaa, e ua faanahonaho-faahou-hia te ohipa pororaa.
I te mau tau faafaaearaa i te tau veavea, e hoˈi na vau i Kopervik e hiˈo i to ˈu utuafare. Aita to ˈu na taeae e piti e to ˈu na tuahine e piti i riro ei Ite, tera râ, mea maitai noa ratou i nia ia mâua Papa. Ua riro mai hoê o to ˈu nau taeae ei raatira uahu, e ei raatira faahoro pahi, area te tahi ra, e orometua haapii ïa. Noa ˈtu râ mea iti roa ta ˈu faufaa materia, ua parau o Papa ia raua e: “Mea ona aˈe o Ottilie ia orua.” E e parau mau iho â! Eita te mau mea i noaa ia raua e nehenehe e faaauhia i te mau taoˈa pae varua o ta ˈu e fanaˈo ra! Ua pohe o Papa i te 78raa o to ˈna matahiti i te matahiti 1951 ra. Area o Mama ra, ua pohe ïa oia i te matahiti 1928 ra.
Te hoê o te mau taime faufaa roa ˈˈe o to ˈu oraraa, o to ˈu ïa haereraa i te tairururaa nunaa a te mau tavini a Iehova, i te oire no New York i te matahiti 1953 ra. I taua matahiti ra, ua hemo e 500 000 taata poro na te ao nei, e hau atu i te 165 000 taata tei haere i te tairururaa! Hou te tairururaa i te matahiti 1953 ra, ua rave na vau i te ohipa hoê hebedoma te maoro i te Betela i Brooklyn, te pu o te faanahonahoraa a Iehova i nia i te fenua nei.
Te raveraa i te maraa ia ˈu
I te mau matahiti i mairi aˈenei, ua ino roa to ˈu mata no te maˈi o te mata. Maoti te titia mata puai e te hoê hiˈo faarahi, e nehenehe noa vau e taio rii i te mau papai orarahi. E e haere mai te mau tuahine kerisetiano e hiˈo ia ˈu e e taio no ˈu e piti taime i te hebedoma, o ta ˈu ïa e haamauruuru rahi nei.
Ua taotia-atoa-hia ta ˈu ohipa pororaa. I te roaraa o te tau veavea, i te tahi mau taime, e haere mai na te mau tuahine kerisetiano e tii ia ˈu e afai na nia i te parahiraa huira i te hoê vahi i reira vau e nehenehe ai e poro rii. E hapono tamau atoa vau i te mau vea e te mau vea iti i te mau fare haapiiraa i Kopervik, mai te fare haapiiraa tuatahi, o ta ˈu hoi fare haapiiraa fatata 100 matahiti i teie nei. Te oaoa nei au e e nehenehe noâ vau e riro ei vahine poro tamau.
Auaa ra te piha tamaaraa e te Piha no te Basileia, tei te tahua ïa to reira atoa to ˈu piha i te Betela, oia hoi i te oire no Ytre Enebakk i rapaeau ia Oslo mai te matahiti 1983 mai â. E nehenehe ïa vau e haere i te haamoriraa poipoi, e tamaa, e i ta tatou mau putuputuraa e te hoê tootoo. E te oaoa nei au e e nehenehe noâ vau e haere i te mau tairururaa e te mau rururaa. Te oaoa nei au i te farereiraa i te mau hoa o ta ˈu i matau e rave rahi matahiti te maoro, e te mau taeae e te mau tuahine apî e e rave rahi mau tamarii maitatai.
Te tapearaa i te faaroo e tae noa ˈtu i te hopea
Ua riro ei haamaitairaa ia haaatihia e te mau taata itoito, oaoa, e te maitai i te pae varua i ǒ nei i te Betela nei. I to ˈu haamataraa i ta ˈu taviniraa i te Betela, te fetii taatoa, o te feia anaˈe ïa e haere i nia i te raˈi. (Philipi 3:14) I teie nei, te tiaturi nei te taatoaraa i te Betela, taa ê atu ia ˈu, e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua nei.
Parau mau, ua tiaturi na tatou e e ohipa oioi mai o Iehova. Tera râ, te oaoa nei au i te iteraa e te rahi noa ˈtura te feia rahi roa. Auê ïa maraaraa o ta ˈu i ite e! I te taime matamua vau i apiti ai i roto i te taviniraa, tau 5 000 noa taata poro na te ao nei. I teie nei, ua hau atu ïa i te 5 400 000! Oia mau, ua ite au i ‘te riroraa te mea iti haihai ei tausani; e o tei riirii ra e riro ei fenua itoito.’ (Isaia 60:22) E tia ia tatou ia tiai ia Iehova, mai ta te peropheta ra o Habakuka i papai e: “Ia maoro iti noâ, e tiai atu â; e tae mau mai ïa, e ore e haamaoro hua.”—Habakuka 2:3.