Mea nafea te Bibilia i te taeraa mai ia tatou nei—Tuhaa piti
Ua teitei roa te mau ama auahi a hue-noa-hia ˈi te vahie i roto i te auahi ura ra. E auahi taa ê râ teie. Te vahie o teie auahi rahi, o te mau Bibilia ïa tei taorahia ˈtu i roto, a mataitai noa ˈi te mau perepitero e te mau ekalesiatiko. Tera râ, na roto i te hooraa mai i te mau Bibilia ia tutuihia i te auahi, aita ïa te epikopo no Lonedona i ite e, te tauturu atura oia i te taata huri ra o William Tyndale, ia aufau i te hamaniraa i te mau Bibilia apî!
Eaha te tumu i ore ai na pae e piti e aro ra i tuu? I roto i te hoê vea na mua ˈtu, ua tuatapapa mai tatou i te aamu o te piaraahia te Bibilia i te pae hopea o te Anotau no Ropu. I teie nei, ua tae tatou i te omuaraa o te hoê anotau apî, i te taime e faatupu ai te poroi e te mana o te Parau a te Atua i te hoê tauiraa rahi i nia i te totaiete.
Ua tia mai te hoê taata i haamata i te hoê ohipa apî
Ua poro e ua papai o John Wycliffe, e taata faaturahia i haere i te haapiiraa teitei no Oxford, i te parau puai no te patoiraa i te mau peu a te Ekalesia Katolika aita e tu ra e te Bibilia, e ua niu oia i to ˈna mana i nia i ‘te ture a te Atua,’ oia te Bibilia. Ua tono oia i ta ˈna mau taata haapii, te mau Lollard, na te fenua Beretane taatoa no te poro i te poroi a te Bibilia na roto i te reo Beretane i te feia atoa e faaroo mai. Hou oia a pohe ai i te matahiti 1384, ua haamata oia i te huriraa i te Bibilia mai te reo Latino mai na roto i te reo Beretane o to ˈna ra tau.
E rave rahi mau tumu i riri ai te ekalesia ia Wycliffe. A tahi, ua faahapa oia i te mau upoo ekalesia no ta ratou mau peu haama e to ratou haerea taiata. Hau atu, e rave rahi feia turu ia Wycliffe o tei faaohipa hape i ta ˈna mau haapiiraa, no te faatia i ta ratou mau orureraa hau ma te faaohipa i te mauhaa. Ua faahapa noa na te mau upoo ekalesia ia Wycliffe, e tae noa ˈtu i muri aˈe i to ˈna poheraa, noa ˈtu e aita roa ˈtu oia i turu noa ˈˈe i te mau faahuehueraa haavî.
I roto i te hoê rata i faataehia ˈtu i te Pâpa Ioane XXIII i te matahiti 1412, ua faahiti te Arii-epikopo ra o Arundel i te parau no “taua taata vahavaha e te taahoa ra o John Wycliffe, e taata hairiiri roa, e huaai na te ophi tahito, e vea e e tamarii na te anetimesia.” Ei faahoperaa i ta ˈna parau faahapa, ua papai o Arundel e: “No te faaîraa i te faito o ta ˈna hara, ua opua oia e rave i te hoê huriraa apî o te mau papai na roto i to tatou reo tumu.” Oia mau, te tumu i hae roa ˈi te mau raatira o te ekalesia, no to Wycliffe ïa hinaaro e horoa na te nunaa i te Bibilia na roto i to ratou iho reo.
Noa ˈtu râ, ua taio te tahi mau taata tiaraa teitei i te mau Papai na roto i te mau reo o te nunaa. O Anne no Bohême te tahi, o tei faaipoipo i te Arii Richard II no Beretane i te matahiti 1382. Ua fatu o Anne i te mau huriraa o te mau Evanelia na roto i te reo Beretane a Wycliffe, o ta ˈna i tuatapapa ma te tuutuu ore. I to ˈna riroraa mai ei arii vahine, auaa ta ˈna turu i haere ai te mau faufaa o te Bibilia i mua—e eiaha i Beretane anaˈe. Ua faaitoito o Anne i te mau taurearea haapii no te Fare haapiiraa tuatoru no Prague i te fenua Bohême, ia haere mai i Oxford. I reira to ratou tuatapaparaa ma te anaanatae rahi i te mau buka a Wycliffe e ua afai atoa ˈtura ratou i te tahi i Prague. I muri aˈe, ua riro te parareraa o te mau haapiiraa a Wycliffe i te Fare haapiiraa tuatoru no Prague ei turu no Jan Hus, tei riro ei taata haapii e i muri iho ei orometua haapii i reira. Ua rave o Hus i te hoê tatararaa ohie ia taio, mai te huriraa Slavonique tahito na roto i te reo Tekolovakia. Na roto i ta ˈna mau tutavaraa, ua faaitoitohia te faaohiparaa i te Bibilia i te fenua Bohême e i te mau fenua tapiri.
Ua tahoo te Ekalesia
Ua riri roa atoa te mau upoo ekalesia ia Wycliffe e ia Hus no to raua haapiiraa e e mana hau aˈe to te “papai anoi-ore-hia,” oia te mau Papai matamua i faauruahia tei ore i anoihia e te tahi parau, i te mau “haamaramaramaraa,” oia te mau parau tutuu faahiahia rahi i papaihia na te hiti api o te mau Bibilia haamanahia e te ekalesia. O te poroi anoi-ore-hia a te Parau a te Atua ta teie feia poro e hinaaro ra e tufa na te huiraatira.
Tǎpǔhia i te parururaa, e parau haavare râ hoi, haere atura o Hus i mua i te Apooraa Katolika no Constance, i Helemani, i te matahiti 1414 no te paruru i to ˈna mau manaˈo. E 2 933 perepitero, epikopo, e karadino, tei tia ˈtu i taua apooraa ra. Ua farii o Hus i te faˈi e ua hape oia, mai te peu e e nehenehe ta ˈna mau haapiiraa e faahapahia na roto i te mau Papai. Tera râ, no taua apooraa ra, e ere te reira i te parau faufaa. No te mea e ua faahapa o Hus i to ratou mana, ua opua ˈtura ratou e tutui ia ˈna i te auahi i nia i te pou i te matahiti 1415, a pure noa ˈi oia ma te reo puai.
Ua rave atoa teie â apooraa i te tahi ohipa taipe hopea no te faautua e no te haavahavaha ia John Wycliffe na roto i te faaueraa e ia heruhia mai to ˈna mau ivi i Beretane a tutui atu ai i te auahi. No te hairiiri o teie aniraa, aita ïa i ravehia e tae roa ˈtu i te matahiti 1428, na nia ïa i te faaueraa a te pâpa. Mai i mutaa iho atoa râ, aita taua patoiraa uˈana ra i faaiti mai i te itoito o te tahi atu feia i here i te parau mau. Maoti râ, ua rahi atu to ratou hinaaro e haaparare i te Parau a te Atua.
Te turu rahi a te ohipa neneiraa parau
I te matahiti 1450, e 35 matahiti noa i muri aˈe i te poheraa o Hus, ua haamata ˈtura o Johannes Gutenberg i te nenei i te parau e te hoê matini reta parau i Helemani. Ta ˈna buka rahi matamua i nenei, o te iritiraa Latino ra Vulgate ïa, tei oti i te area matahiti 1455. I te matahiti 1495, ua neneihia te Bibilia taatoa aore ra te hoê tuhaa, na roto i te mau reo Helemani, Italia, Farani, Tekolovakia, Holane, Hebera, Catalan, Heleni, Paniora, Slavonique, Potiti, e Serbia—ia au i teie faanahoraa.
Ua faaoti te taata ite Holane ra o Desiderius Erasmus i te neneiraa matamua taatoa o te papai Heleni i te matahiti 1516. Ua hinaaro o Erasmus e ia “hurihia [te mau Papai] na roto i te mau reo atoa o te mau nunaa atoa.” Teie râ, aita oia i hinaaro e haafifi i to ˈna tiaraa na roto i te raveraa oia iho i te huriraa. Noa ˈtu râ, ua tia mai i muri iho te tahi atu feia itoito aˈe. O William Tyndale te tahi taata itoito rahi i rotopu ia ratou.
O William Tyndale e te Bibilia Beretane
Ua haere o Tyndale i te haapiiraa teitei i Oxford e i te area matahiti 1521, ua haere atura oia i te fare o Sir John Walsh ei orometua haapii i te mau tamarii a teie nei taata. I te taime tamaaraa i te utuafare farii maitai o Walsh, e tataˈu pinepine na te taurearea ra o Tyndale e te mau upoo ekalesia o taua vahi ra. Ma te vauvau papu atu, ua faahapa o Tyndale i to ratou mau manaˈo na roto i te heheuraa i te Bibilia e te faaiteraa ˈtu i te mau irava. I muri iho, ua tiaturi atura o Walsh Tane e ta ˈna vahine, i te mau haapiiraa a Tyndale, e ua varavara ˈtura raua i te titau manihini i te mau upoo ekalesia e aita atoa raua i farii popou faahou ia ratou. Te taa ra ia tatou e, ua inoino roa ˈtu â te mau ekalesiatiko ia Tyndale e i ta ˈna mau tiaturiraa.
I te hoê taime aimârôraa, ua parau aˈera te hoê taata faaroo e patoi ra ia Tyndale e: “Mea au aˈe ia haapae i te mau ture a te Atua i ta te Pâpa.” A feruri na i te manaˈo uˈana o Tyndale i to ˈna pahonoraa ˈtu e: “Te tataˈu atu nei au i te Pâpa e i ta ˈna mau ture atoa. Mai te peu e e faatia te Atua ia ora vau, eita e rahi te matahiti, e rave au ia rahi aˈe te ite o te tamaroa arote i te mau Papai, i to oe.” E ua tupu te parau a Tyndale. Ua papai oia a muri aˈe e: “Ua papu ia ˈu na roto i te ohipa i itehia mai ia ˈu e, eita roa ˈtu e nehenehe e faataa ˈtu i te tahi parau mau i te nunaa, maoti râ ia vauvauhia ˈtu te papai i mua i to ratou aro na roto i to ratou reo tumu, ia nehenehe ratou e ite i te tumu, te tupuraa e te auraa o te papai.”
I taua tau ra, aitâ hoê Bibilia i neneihia ˈtura na roto i te reo Beretane. No reira, i te matahiti 1523, ua haere atura o Tyndale i Lonedona no te ani i te tauturu a te Epikopo Tunstall no te hoê opuaraa huriraa. Aita râ i fariihia e ua faarue atura o Tyndale i te fenua Beretane no te rave i ta ˈna huriraa, e aita roa ˈtu oia i hoˈi mai. I te oire no Cologne, i Helemani, ua haruhia ta ˈna vahi neneiraa matamua, e ua horo o Tyndale e te tahi mau api faufaa rahi tei ore i taatihia ˈtura. I Worms râ, i Helemani, ua oti fatata e 3 000 papai o ta ˈna “Faufaa Apî” na roto i te reo Beretane. Ua haponohia ˈtura i Beretane e ua operehia ˈtura i reira i te omuaraa o te matahiti 1526. O vetahi ïa o teie mau Bibilia ta te Epikopo Tunstall i hoo mai no te tutui i te auahi, ma te ore e ite e te tauturu ra oia ia Tyndale ia tamau â i ta ˈna ohipa!
Ua horoa mai te mau maimiraa i te maramarama papu aˈe
Ua au roa o Tyndale i ta ˈna ohipa. Mai ta te hoê buka aamu (The Cambridge History of the Bible) e parau ra, “ua faaoaoa te Papai ia ˈna, e te vai ra te tahi mea oaoa e te oraora i roto i te huru ieie o ta ˈna papairaa, o te faaite ra i to ˈna oaoa.” Te fa a Tyndale, o te tufaraa ˈtu ïa i te mau Papai na te taata o te nunaa na roto i te hoê reo papu e te ohie. Na roto i ta ˈna mau tuatapaparaa, ua itea mai ia ˈna te auraa o te mau taˈo a te Bibilia o tei hunahia e te mau haapiiraa a te ekalesia e mau senekele te maoro. Ma te ore e mǎtaˈu i te pohe aore ra i te mau papai faaino a to ˈna enemi mana ra o Sir Thomas More, ua amui o Tyndale tei iteahia mai ia ˈna i roto i ta ˈna huriraa.
Ua faaohipa oia i te papai Heleni tumu a Erasmus eiaha râ te papai Latino, e ua maiti o Tyndale e rave i te taˈo ra “here” eiaha râ “aroha” no te haamatara ˈtu â i te auraa o te taˈo Heleni ra a·gaʹpe. Ua faaohipa atoa oia i te taˈo ra “amuiraa” eiaha râ “ekalesia,” “tatarahapa” eiaha râ “haapenitenia,” e “matahiapo” eiaha râ “perepitero.” (Korinetia 1, 13:1-3; Kolosa 4:15, 16; Luka 13:3, 5; Timoteo 1, 5:17, Tyndale) Ua vavahi roa teie mau faatanotanoraa i te mana o te ekalesia e te mau peu faaroo tutuu, mai te faˈiraa hara i te mau perepitero.
Ua rave atoa o Tyndale i te taˈo ra “tia-faahou-raa,” ma te parau e e ere te vahi tamâraa hara e te vai-ora-noa-raa i muri aˈe i te pohe no roto i te Bibilia. No nia i te feia pohe, ua papai atu oia ia More e: “Ia tuuhia ratou i nia i te raˈi, aore ra i roto i te po auahi e te vahi tamâraa hara, te faaore ra ïa [oe] i te mau parau a te Mesia e a Paulo e haapapu ra i te tia-faahou-raa.” Te faahiti ra ïa o Tyndale i te Mataio 22:30-32 e te Korinetia 1, 15:12-19. Ua tano hoi oia i to ˈna tiaturiraa e e aramoina te feia pohe e tae roa ˈtu i te tia-faahou-raa a muri aˈe. (Salamo 146:4; Koheleta 9:5; Ioane 11:11, 24, 25) Te auraa ra, aita ïa hoê aˈe tanoraa to te mau pure e faataehia ia Maria e i te mau “peata,” no te mea eita ta ratou e nehenehe e faaroo mai aore ra e riro ei arai inaha, ua aramoina ratou.
Ua huri o Tyndale i te mau Papai Hebera
I te matahiti 1530, ua oti ia Tyndale te neneiraa i Na buka e pae a Mose, na buka matamua o te mau Papai Hebera. Oia ˈtura ïa te taata matamua i huri i te Bibilia mai te reo Hebera mai na roto roa i te reo Beretane. O Tyndale atoa te taata huri Beretane matamua i faaohipa i te iˈoa ra Iehova. Teie ta te taata ite no Lonedona ra o David Daniell i papai: “Eita e ore e ua putapû roa te feia taio a Tyndale i te mea e ua faaite-apî-hia te iˈoa o te Atua.”
I to ˈna tamataraa i te haamaramarama maitai i te parau, ua faaohipa o Tyndale e rave rau mau taˈo Beretane no te huri i te hoê anaˈe taˈo Hebera. Teie râ, ua pee maite oia i te faanahoraa tarame a te reo Hebera. No reira, ua tapea noa mai oia i te puai e te haviti o te reo Hebera. Ua parau oia e: “Mea rahi aˈe te tuearaa i rotopu i te reo Hebera e te reo Beretane, i te reo Latino. Fatata hoê â te huru paraparauraa; no reira, e mea rahi te vahi, e navai noa ia huri i te taˈo [Hebera] tataitahi na roto i te taˈo Beretane.”
I to ˈna tatararaa i te auraa mau o te taˈo, ua faaunaunahia te huriraa a Tyndale i te mau tuuraa parau Hebera. Peneiaˈe, i te taioraa matamua, mea huru ê paha vetahi. Teie râ, no te mea e ua matau roa te taata i muri iho, e rave rahi o taua mau tuuraa parau ra e faaohipahia nei â i roto i te reo Beretane i teie nei tau. Teie te tahi hiˈoraa, “te tahi taata e au i to ˈna ra aau” (ia au i te Samuela 1, 13:14). Hau atu râ, ua matau roa te feia taio i te Bibilia Beretane i te manaˈo Hebera, e ua maramarama aˈe ratou i te mau Papai i faauruahia mai.
Ua opanihia te Bibilia e o Tyndale
E ohipa oaoa mau te neheneheraa e taio i te Parau a te Atua na roto i to ˈna iho reo. Ua farii popou te huiraatira Beretane, na roto i te hooraa mai i te mau Bibilia atoa e nehenehe e faaô-huna-hia i roto i te fenua, hunahia i roto i te mau otaa ahu aore ra vetahi atu mau tauihaa. I taua taime atoa ra, ua papu i te mau upoo ekalesia e e erehia ratou i to ratou tiaraa mai te peu e, o te Bibilia tei faarirohia ei mana hau aˈe. No reira, ua riro maira te huru tupuraa ei ati pohe no te taata huri e no te feia e turu ra ia ˈna.
Auau-tamau-hia e te Ekalesia e te Hau, ua tamau noa o Tyndale i te ohipa ma te tapuni i Antwerp, i te fenua Beletita. Oia atoa, ua horoa oia e piti mahana i te hebedoma no te rave i ta ˈna i parau ta ˈna ohipa i te taime vata—oia te tautururaa i te tahi atu feia Beretane i horo ê, te feia veve, e te feia maˈi. Ua pau fatata ta ˈna mau faufaa atoa i roto i taua ohipa tauturu ra. Hou oia a huri ai i te tuhaa hopea o te mau Papai Hebera, ua horoahia o Tyndale e te hoê taata Beretane o tei haavare faahoa mai ia ˈna no te tahi tino moni. Haapohehia i Vilvoorde, i Beletita, i te matahiti 1536, teie te mau parau putapû hopea o ta ˈna i faahiti, “E te Fatu e! a haamaramarama i te mata o te Arii no Beretane.”
I te matahiti 1538 ra, ua faaue te Arii ra o Henry VIII no ta ˈna iho mau tumu e ia tuuhia te Bibilia i roto i te mau fare pure atoa no Beretane. Noa ˈtu e aita o Tyndale i faahitihia, o ta ˈna râ te huriraa i maitihia. Na roto i teie ravea, ua matau-maitai-hia te tatararaa a Tyndale e ua au-roa-hia atoa, e na te reira ˈtura “i faataa i te aveia no te rahiraa o te mau iritiraa e ravehia i muri iho mai” na roto i te reo Beretane. (The Cambridge History of the Bible) Tau 90 % o te huriraa a Tyndale tei tuuhia ˈtu i roto i te Tatararaa a te Arii Iakobo (Beretane) no te matahiti 1611.
Ua hopoi mai te opereraahia te Bibilia ma te tiamâ, i te mau tauiraa rahi i Beretane. No te uˈana o te mau tauaparauraa no nia i te Bibilia i tuuhia i roto i te mau fare pure, ua tae roa i te tahi taime i te haafifi i te mau oroa pureraa! “Ua haapii aˈera te feia ruhiruhia i te taio ia nehenehe ratou e taio roa i te Parau a te Atua, e ua apiti maira te mau tamarii no te faaroo i te feia paari aˈe.” (A Concise History of the English Bible) I taua area tau ra, ua maraa rahi atoa te opereraa i te Bibilia na roto i te tahi atu mau fenua e te mau reo no Europa. Teie râ, ua faatupu te parareraa o te Bibilia i Beretane i te hoê mana ati aˈe te ao nei. Mea nafea ïa? E eaha te tahi atu mau ohipa apî i itehia mai e te tahi atu mau maimiraa i ohipa i nia i te mau Bibilia o ta tatou e faaohipa nei i teie tau? E faahope tatou i teie faatiaraa i roto i te tumu parau i mua nei o teie anairaa.
[Hohoˈa i te api 26]
Te “Faufaa Apî” a Tyndale no 1526—te papai taatoa otahi i ore i tutuihia i te auahi
[Faaiteraa i te tumu]
© The British Library Board
[Tapura/Hohoˈa i te api 26, 27]
(Hiˈo i te papai)
Mau matahiti faufaa roa i roto i te parareraa o te Bibilia
O TO TATOU TAU
Ua haamata te Bibilia a Wycliffe (hou 1384)
1400
Ua haapohehia o Hus 1415
Gutenberg—Bibilia matamua i neneihia area 1455
1500
Mau Bibilia na te nunaa nenei-matamua-hia
Papai Heleni a Erasmus 1516
“Faufaa Apî” a Tyndale 1526
Ua haapohehia o Tyndale 1536
Ua faaue o Henry VIII ia tuuhia te mau Bibilia i roto i te mau fare pure 1538
1600
Tatararaa a te Arii Iakobo 1611
[Hohoˈa]
WYCLIFFE
HUS
TYNDALE
HENRY VIII