VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w97 1/9 api 25-28
  • Te î nei to ˈu mafatu i te mauruuru

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te î nei to ˈu mafatu i te mauruuru
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mauruuru no te mau hiˈoraa maitatai
  • To ˈu tururaa i te parau mau
  • Te mauruuru no ta ˈu taviniraa
  • Te noaaraa mai te hoê apiti haapao maitai
  • Te mauruuru no to mâua oraraa amui
  • Aita vau i faaea i te haapii mai
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2024
  • Te tauiraa i te tuhaa taviniraa i te 80raa o te matahiti
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Tauturuhia ia haavî i to ’u mamahu
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
  • Te ohipa maitai aˈe ia rave i roto i to ˈu nei oraraa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
w97 1/9 api 25-28

Te î nei to ˈu mafatu i te mauruuru

FAATIAHIA E JOHN WYNN

Ua patoi pinepine na vau i te haere i te mau putuputuraa a te mau Ite no Iehova! E haavare mauiui opu vau aore ra e haavare mauiui upoo—te mau ravea atoa no te ore e haere. No te mea râ e mea mau papu te manaˈo o to ˈu metua vahine, e faufaa ore oioi noa ïa teie mau otoheraa, e e haere iho â vau na muri iho ia ˈna i te Piha no te Basileia e 3 kilometera te atea na raro noa, a faarooroo noa ˈi ia ˈna ia tauaparau no nia i te Parau a te Atua e te hoê hoa vahine ruhiruhia.

UA HOROA mai te reira i te hoê haapiiraa faufaa roa: Eiaha roa ˈtu te mau metua ia faaea i te tapea i te manaˈo mau papu, ma te here, no nia i te mea tia i mua i te aro o te Atua. (Maseli 29:15, 17) Eiaha roa ˈtu ratou ia haamoe i te faaueraa no ǒ mai i te Atua ra e ‘eiaha hoi e faarue i ta tatou haaputuputuraa.’ (Hebera 10:25) Ia haamanaˈo anaˈe au i to ˈu oraraa, auê au i te mauruuru e ua turai to ˈu metua vahine ia ˈu ia rave i te mea maitai roa ˈˈe no ˈu!

Te mauruuru no te mau hiˈoraa maitatai

Noa ˈtu e aita to ˈu metua tane i roto i te parau mau, e farii na oia i te mau tiaturiraa a Mama i to ˈna riroraa mai ei vahine Haapii Bibilia, te iˈoa ïa o te mau Ite no Iehova i tera ra tau. I te matahiti 1913 ra, ua haere oia e faaroo i te oreroraa parau “I muri aˈe i te pohe,” i hohorahia e Charles T. Russell, te peretiteni matamua o te Taiete Watch Tower. Tera râ, ua maorohia o ˈna i te taeraa ˈtu e aita e parahiraa vata faahou. Ua anihia ˈtura ïa oia ia parahi e te feia i tae maoro mai i pihai iho i te tahua, i pihai iho roa ia Orometua Russell. Ua haaputapû roa taua oreroraa parau ra ia ˈna. Ua neneihia te reira i te mahana i muri iho i roto i te vea no reira, e ua rave oia i te tahi na ˈna e ua na nia iho noa oia i te taio.

I muri aˈe i te putuputuraa, ua papai atura o Mama i to ˈna iˈoa i nia i te hoê papie, e ua haere oioi maira te hoê o te Feia Haapii Bibilia e farerei ia ˈna. I muri iho, ua haamata oia i te opere i te mau api parau iti o te Bibilia na tera e tera fare i roto i to matou oire tumu no Gloucester, i Beretane. Mai to matou, to ˈu na tuaana e piti e o vau iho nei, apîraa mai â, ua apee noa matou ia Mama i roto i te ohipa pororaa.

I to Harry Francis, te hoê taata Haapii Bibilia itoito, haereraa mai i Gloucester, ua farii maitai o Mama ia ˈna. Ua anaanatae oioi oia ia ˈu, e na ta ˈna mau faaitoitoraa i turu rahi ia ˈu ia riro i muri iho ei pionie, oia hoi ei tavini ma te taime taatoa. Ua horoa mai te hiˈoraa o Taeae Francis i te hoê haapiiraa faufaa: E tia noa i te feia paari aˈe ia imi i te mau ravea no te faaitoito i te feia apî aˈe.

I te riroraa mai to ˈu mama ei vahine Haapii Bibilia, ua na reira atoa vetahi i Gloucester. Tera râ, ua manaˈo rahi roa vetahi mau matahiapo i roto i te amuiraa ia ratou iho, e ua haamata te mau melo o te pǔpǔ—te iˈoa ïa o te amuiraa i tera ra tau—i te pee i te mau taata. I te hoê putuputuraa, ua patupatu noa vetahi ia Mama na muri mai, ma te faaue ia ˈna ia amo i to ˈna rima i nia no te maiti i te tahi mau matahiapo. Ua ite râ o Mama e aita vetahi mau matahiapo e horoa ra i te hoê hiˈoraa e tano, e aita o ˈna i vaiiho ia ˈna ia faahepohia. I taua taime ra, i te hopea o te mau matahiti 1920 ra, e rave rahi tei faarue i te amuiraa e aita ratou i haere faahou na nia i te eˈa o te parau mau. (Petero 2, 2:2) Area o Mama ra, aita roa ˈtu oia i faaea i te turu ma te taiva ore i te faanahonahoraa, ma te horoa mai ïa i te hoê hiˈoraa maitai no ˈu.

To ˈu tururaa i te parau mau

I te pae hopea, i te avaˈe Tiunu 1939 ra, i te 18raa o to ˈu matahiti, ua bapetizohia vau i roto i te Anavai Severn. I taua matahiti ra, ua nomino-atoa-hia vau ei tavini haapao i te haapurororaa. I taua tau ra, e faaohipa na matou i te hoê matini haapurororaa rahi o tei faataˈi i te mau vahi taata i te poroi ra “E marei e e ohipa eiâ te haapaoraa.” Te fa i taua tau ra, o te faaite-tahaa-raa ïa i te haavare e te mau haapiiraa hape a te Amuiraa faaroo kerisetiano.

I te hoê taime, to mua atoa vau i te hoê haereraa a amo noa ˈi i te hoê papai e faaite ra i te hoê pae “E marei e e ohipa eiâ te haapaoraa” e i te tahi atu pae “A tavini i te Atua e te Mesia te Arii.” Ua apee atoa mai te hoê fanauˈa puaarehenua, e te vai ra te mau papie rarahi i na pae e piti o to ˈna tua, o te faaiteite ra i te oreroraa parau huiraatira. Auê ïa haereraa faahiahia mau i roto i te oire faaroo roa no Gloucester!

Noa ˈtu te mau fifi i te pae moni i te fare, ua faaitoito o Mama ia ˈu ia riro ei pionie. No reira, i te avaˈe Setepa 1939 ra, i te haamataraa te Piti o te Tamaˈi Rahi, ua tonohia vau i ta ˈu tuhaa taviniraa pionie matamua i Leamington, te hoê oire iti no Warwickshire. E rave rahi hoi ekalesiatiko tatuhaahia i reira.

Ua faaohipa na matou i te hoê faataˈi pehe mama i roto i ta matou taviniraa na te mau fare, ma te faataˈi i te mau oreroraa parau a Joseph F. Rutherford, te peretiteni o te Watch Tower Bible and Tract Society i taua tau ra. Area ta matou matini haapurororaa ra (o te nehenehe hoi e faaohipahia i mua e rave rahi atu â mau taata) e mea teiaha aˈe ïa, e faauta na matou i taua matini ra na nia i te hoê pereoo tamarii. No to ratou riri i te poroi e faaite tahaa ra i te haapaoraa hape, ua tiahi vetahi mau ekalesiatiko ia matou i rapaeau i to ratou mau fare. Aita râ matou i haaparuparu. Ua haamaitai mai o Iehova i ta matou ohipa, e i teie mahana, te vai ra te hoê amuiraa tei hau atu i te hoê hanere Ite i Leamington.

I te matahiti 1941 ra, a tupu noa ˈi te Piti o te Tamaˈi Rahi, ua haere au i te fenua no Galles, i reira ua tavini au ei pionie i te mau oire no Haverfordwest, no Carmarthen, e no Wrexham. Ei tavini ma te taime taatoa, aita vau i ravehia no te tau faehau, tera râ, aita te taata i au i to matou tiaraa amui ore. No reira, ua parihia mâua to ˈu hoa taviniraa ei mau taata tamoemoe aore ra ei mau taata huna e turu ra i te enemi. I te hoê po, ua haaati te mau mutoi i to mâua pereoo nohoraa. Ua hiˈo atura to ˈu hoa taviniraa, no hoˈi noa maira hoi oia i ta ˈna ohipa ope i te arahu, na te opani e o vai to rapaeau. Ua î hoi to ˈna mata i te rehu arahu, e ua manaˈo aˈera te mau mutoi e au ra e ua ineine o ˈna i te faatupu i te hoê aroraa. Ua tia ïa ia mâua ia faataa i te tupuraa!

Ua haamaitai-rahi-hia mâua i roto i ta mâua tuhaa taviniraa. I te hoê taime, tei te oire no Carmarthen mâua, ua haere mai o John Barr na te amaa mai i Lonedona (e melo oia i teie nei no te Tino Aratai) e farerei ia mâua no te faaitoito mai. I taua taime ra, e piti anaˈe taata poro i Carmarthen; i teie nei, e hau atu ïa i te hoê hanere. I te oire no Wrexham, te vai ra i teie nei e toru amuiraa, e ua fanaˈo mai nei au i te haamaitairaa taa ê e avari i te hoê Piha no te Basileia nehenehe i te oire no Haverfordwest.—Korinetia 1, 3:6.

Te mauruuru no ta ˈu taviniraa

I to mâua faaearaa i te oire no Swansea, i te fenua no Galles Apatoa, aita to ˈu hoa taviniraa, o Don Rendell, i faatiahia ia ore e rave i ta ˈna tau faehau. Ua tuuhia o ˈna i roto i te fare auri noa ˈtu e ua faataa oia e eita ta ˈna e nehenehe, ia au i to ˈna haava manaˈo, e haere i te tamaˈi no te aro i te mau hoa kerisetiano i te tahi atu mau fenua. (Isaia 2:2-4; Ioane 13:34, 35) No te faaitoito ia ˈna, e no te poro atoa i te feia tapiri, ua tuu vau i te matini haapurororaa i pihai iho i te fare auri, e ua faataˈi au i te mau oreroraa parau Bibilia.

Tera râ, aita te mau vahine i reira i au, e ua ani haere ratou i te moni no te aufau i te mau faehau no te taparahi ia mâua to ˈu hoa taviniraa. Ua horo oioi atura mâua—a turai atoa ˈi au i te pereoo tamarii e tei nia iho te matini haapurororaa—e imi i te parururaa i roto i te Piha no te Basileia. I to mâua râ taeraa ˈtu i reira, ua ponaohia te Piha! Auaa râ te mau mutoi i tae oioi mai i ore ai mâua i taparahi-ino-hia.

Papu maitai e ua atutu te ohipa i tupu. I to ˈu pororaa i te mataeinaa i pihai iho i te oire no Swansea tau taime i muri iho, ua parau mai te hoê taata ia ˈu ma te au e: “Te Kerisetianoraa, o ta outou ïa e turu ra, mai te taata apî i Swansea o tei faaite ma te taiâ ore i te mea o ta ˈna i tiaturi e o tei horo e imi i te parururaa.” Ua maere oia i te iteraa e o vau taua taata apî ra!

E ere i te mea ohie te taviniraa pionie i taua mau matahiti tamaˈi ra. Aita i rahi ta mâua mau taoˈa o teie nei ao, tera râ, ua mauruuru e ua oaoa mâua i te mea o ta mâua i fanaˈo. Ua noaa noa ta mâua maa pae varua, e aita roa ˈtu mâua i mairi i te hoê noa ˈˈe putuputuraa, taa ê noa ˈtu e ua maˈihia mâua. Ua hoo mai au i te hoê pereoo tataahi tahito, e ua tamau mâua i te mau afata rarahi i nia iho, no te tuu te faataˈi pehe e te mau papai Bibilia atoa i roto. I te tahi mau taime, e tere au e 80 kilometera te atea i te mahana hoê na nia i te pereoo tataahi! Ua tavini au ei pionie tau hitu matahiti te maoro e te haamanaˈo nei au ma te au i taua mau tau ra.

I te matahiti 1946 ra, i muri aˈe i te hoperaa te Piti o te Tamaˈi Rahi, ua anihia mai au ia haere e rave i te ohipa i te Betela, oia hoi te mau fare pu a te mau Ite no Iehova i to ratou mau fenua. Ta matou Betela i taua tau ra, tei te 34 Craven Terrace ïa, i pihai iho i te fare tei piihia te Sekene no Lonedona. Ua nehenehe au e amuimui e te feia ruhiruhia i reira, mai ia Alice Hart, te tamahine a Tom Hart, te taata i manaˈohia e o ˈna te Ite matamua i Beretane.

Te noaaraa mai te hoê apiti haapao maitai

I te matahiti 1956 ra, ua faarue au i te Betela no te faaipoipo ia Etty, te hoê pionie o ta ˈu i matau i to ˈna haereraa mai Holane mai e hiˈo i to ˈna tuaana i faaea na i taua tau ra i Lonedona. I te pae hopea o te tamaˈi, ua haapii o Etty i te patapata parau e i te papai poto noa i te fare haapiiraa teitei tapihoo i Tilburg, i te pae apatoa no Holane. I te hoê mahana, ua apee te hoê orometua tane haapii ia ˈna na nia i te pereoo tataahi ia tae hoi oia i te fare ma te fifi ore. E Katolika Roma o ˈna. I to raua taeraa, ua tauaparau atura oia e te mau metua Porotetani o Etty. Ua riro atura ratou ei hoa, e ua haere pinepine te orometua haapii i to ratou fare.

I muri noa ˈˈe i te hoperaa te tamaˈi, ua haere teie orometua haapii i te fare o Etty, ma te tuô e, “Ua itehia ia ˈu te parau mau!”

“Ua manaˈo hoi au e tei ia oe ra te parau mau i to oe riroraa ei Katolika Roma!” o ta te metua tane ïa o Etty i parau atu.

“Aita!” o ta ˈna ïa i pahono mai ma te ieie. “Tei te mau Ite no Iehova ra te parau mau!”

I taua po ra e e rave rahi atu â mau po i muri iho, ua tupu te mau tauaparauraa Bibilia rahi. I muri noa ˈˈe, ua riro mai o Etty ei pionie. Ua farerei atoa oia i te mau patoiraa uˈana i roto i ta ˈna taviniraa, oia hoi i Holane, no ǒ mai ïa i te Ekalesia Katolika Roma. Ua turaihia te mau tamarii e te mau perepitero ia tâpû i ta ˈna mau tauaparauraa ia haere anaˈe oia na tera e tera fare, e i te hoê taime, ua vavahi ratou i to ˈna pereoo tataahi. Ua afai atura oia i to ˈna pereoo tataahi i te hoê taata tatâˈi o tei rave hoi i te hoê o ta ˈna buka iti na mua ˈtu. “A hiˈo na e eaha ta te mau tamarii i rave!” o ta ˈna ïa i parau ma te taˈi.

“Eiaha oe e tuu,” o ta te taata tatâˈi ïa i pahono mǎrû atu. “Te rave nei oe i te hoê ohipa maitai. E tatâˈi au i to oe pereoo tataahi ma te tamoni ore.” E ua na reira oia.

Ua ite o Etty e aita te mau perepitero i anaanatae i ta ratou nǎnǎ e tae noa ˈtu i to ˈna haamataraa i te haapii te Bibilia e vetahi o ta ratou nǎnǎ. I reira ïa te mau perepitero e te mau paretenia e haere mai ai e vavahi i te faaroo o te taata i roto i te Bibilia e ia Iehova. Noa ˈtu râ, ua noaa mai ia ˈna e rave rahi haapiiraa Bibilia tei manuïa.

Te mauruuru no to mâua oraraa amui

I muri aˈe i to mâua faaipoiporaa, ua tonohia mâua o Etty no te ohipa ratere i Beretane, e fatata e pae matahiti te maoro, ua ratere mâua na te mau amuiraa no te haapuai i te mau melo i te pae varua. I muri iho, ua anihia mai au ia haere i te 36raa o te pǔpǔ no Gileada, i te pu rahi a te mau Ite no Iehova i Brooklyn, New York. Ua faataa-taa-ê-hia taua haapiiraa ra hoê ahuru avaˈe te maoro, o tei hope i te avaˈe Novema 1961 ra, no te haapii i te mau taeae ia haapao i te ohipa i roto i te mau amaa a te mau Ite no Iehova. I to ˈu haereraa i taua haapiiraa ra, ua faaea o Etty i Beretane i te Betela no Lonedona. I muri aˈe i to ˈu faatuiteraahia, ua tonohia mâua toopiti i reira.

I te roaraa o na 16 matahiti i muri iho, ua rave au i te ohipa i roto i te tuhaa no te taviniraa, ma te haapao i te mau mea atoa no nia i te mau ohipa a te amuiraa. E i te matahiti 1978 ra, i te poheraa te tiaau haapao i te Betela, o Pryce Hughes, ua nominohia vau no te mono ia ˈna. Ua riro te haapaoraa i te maitairaa o te mau melo o to matou utuafare o te Betela o te rahi noa ˈtura—e hau atu i te 260 melo i teie nei—ei hopoia faahiahia i te roaraa o teie mau matahiti e rave rahi.

I te matahiti 1971 ra, ua pohe to ˈu metua vahine here i te 85raa o to ˈna matahiti. Ua hoˈi atura mâua o Etty i Gloucester no te hunaraa, i reira to te hoê taeae paraparau-maitai-raa no nia i te tiaturiraa e haere i nia i te raˈi ta Mama i atuatu na. (Philipi 3:14) Te mauruuru nei au i to to ˈu nau tuaana, o Doris e o Grace, haapaoraa ia Mama ma te here i to ˈna ruhiruhiaraa, e ua nehenehe hoi mâua o Etty e rave tamau i te taviniraa ma te taime taatoa.

Te manaˈonaˈo pinepine nei mâua o Etty i to mâua mau metua e ua rave hoi ratou ia mâua ma te here e ma te manaˈo mau papu. Auê ïa tarahu faito ore ta mâua e faahoˈi na ratou! Ua horoa mai iho â râ to ˈu metua vahine i te hoê hiˈoraa faahiahia no ˈu e no to ˈu mau tuaana, ma te faatupu i te mauruuru i roto ia matou no Iehova e no ta ˈna faanahonahoraa.

Oia mau, te î nei to mâua mafatu i te mauruuru ia feruri anaˈe mâua i te mahana apî tataitahi e tavini i to tatou Metua i nia i te raˈi ra o Iehova. E Atua faahiahia e te here mau â oia! Te faaite ra te papai salamo a te Bibilia i to mâua mau manaˈo, ia ˈna i papai e: “E faateitei â vau ia oe, e tau Atua, e te Arii; e haamaitai â vau i to oe ra iˈoa e a muri noa ˈtu. E haamaitai â vau ia oe i te mau mahana atoa nei; e arue au i to iˈoa e a muri noa ˈtu.”—Salamo 145:1, 2.

[Hohoˈa i te api 26]

E ta ˈu vahine, o Etty

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono