VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w95 1/3 api 25-28
  • Te ohipa maitai aˈe ia rave i roto i to ˈu nei oraraa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te ohipa maitai aˈe ia rave i roto i to ˈu nei oraraa
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • I roto i te taviniraa pionie!
  • Te fenua Irelane i te roaraa o te mau matahiti tamaˈi
  • Te haaputuraa i te mau maa i te pae varua
  • Te haamatararaa i te fifi o te patoiraa
  • Te hoˈiraa i te fenua Beretane
  • Te mau haamaitairaa ia rave tatou i ta Iehova i faaue mai
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2017
  • Te mau haamaitairaa o te taviniraa pionie
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Te mau pionie—e horoa nei e e fanaˈo nei i te mau haamaitairaa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
w95 1/3 api 25-28

Te ohipa maitai aˈe ia rave i roto i to ˈu nei oraraa

FAATIAHIA E BOB ANDERSON

A ahuru matahiti i teie nei, ua parau mai te tahi mau hoa ia ˈu e: “No te aha oe e tamau noa ˈi i roto i te ohipa pionie, e Bob?” “E,” ua ata vau e ua parau atu e, “e nehenehe anei oe e manaˈo e te vai ra te hoê ohipa maitai aˈe ia rave i te ohipa pionie?”

E 23 MATAHITI to ˈu i te matahiti 1931 i te taime vau i ô ai i roto i te taviniraa pionie. I teie nei e 87 to ˈu matahiti e te tamau noa nei au i roto i te ohipa pionie. Ua ite au e aita ˈtu ta ˈu e nehenehe e rave ma te maitai aˈe i roto i to ˈu nei oraraa. E faatia ˈtu vau e no te aha râ.

I te matahiti 1914 ua vaiihohia mai te hoê api parau iti i roto i to matou fare. Ua neneihia hoi e te Feia Haapii i te Bibilia na te ao nei, tei piihia i teie nei Te mau Ite no Iehova. I to te Ite hoˈiraa mai, ua uiui maitai to ˈu metua vahine ia ˈna no nia i te po auahi. Ua haapiihia oia ia au i te haapiiraa etaeta a Wesleyan Methodist aita râ oia e nehenehe e faatuati i te tooma o te haamauiuiraa mure ore e te here o te Atua. A haapii ai oia i te parau no nia i taua tumu parau ra, ua parau oia e: “Ua ite au i te oaoa rahi o ta ˈu i ore i ite aˈenei i roto i to ˈu nei oraraa!”

Ua faaea oioi atura to ˈu metua vahine i te haapii e te haapiiraa Sabati a te mau Méthodistes e ua apiti oia e te pûpû iti o te feia Haapii Bibilia. Ua haamata oia i te poro i roto i to matou oire o Birkenhead, tei mua hoi i te uahu no Liverpool i te tahi atu pae o te anavai Mersey, e ua haere pinepine oia na nia i te pereoo taataahi e poro i te mau oire tapiri mai. Ua poro oia i roto i teie tuhaa fenua rahi mau i te toearaa o to ˈna oraraa e ua matau-maitai-hia oia, ua vaiiho oia i te hoê hiˈoraa nehenehe mau no ta ˈna mau tamarii. Ua pohe oia i te matahiti 1971 e mea ruhiruhia mau oia i te 97raa o to ˈna matahiti, e e Ite itoito mau oia e tae noa ˈtu i te hopea.

Aita ˈtura mâua to ˈu tuahine paari aˈe o Kathleen i haere faahou i te haapiiraa sabati a te mau Méthodistes, ua haere mâua na muri i to mâua metua vahine i ta ˈna mau putuputuraa e te Feia Haapii Bibilia. I muri iho, a apiti atoa mai ai to ˈu metua tane, ua faatupu to ˈu nau metua i te hoê haapiiraa bibilia utuafare i nia i te buka ra La Harpe de Dieu. E ohipa apî taua huru haapiiraa ra i taua tau ra, ua riro mau â ei haamaitairaa rahi mau te ueue-oioi-raa i te mau parau mau matamua a te bibilia, inaha ua ô oioi to ˈu tuahine e o vau i roto i te taviniraa pionie i te roaraa o te tau.

Ua tapea to ˈu metua vahine i roto i to ˈna feruriraa e e tupu te hoê tauiraa i te pae varua ia ite anaˈe matou te mau tamarii i te “Hohoˈa-Darama o te Poieteraa” i Liverpool i te matahiti 1920, e ua tano roa to ˈna manaˈo. E taurearea hoi au, e ua vaiiho mai te hiˈoraa i te Hohoˈa-Darama o te Poieteraa i te hoê huru papu i roto i to ˈu feruriraa. Te vahi tei haaputapû i to ˈu feruriraa o te tuhaa ïa e faataa ra i te oraraa o Iesu, te tuhaa iho â râ e faaite ra ia ˈna o te haere ra i to ˈna poheraa. Ua tauturu te ohipa taatoa i tupu i nia ia ˈna e ia tiatonu vau i to ˈu feruriraa i nia i te ohipa hau atu i te faufaa i roto i te oraraa—te ohipa pororaa!

I te omuaraa o te mau matahiti 1920, ua haamata vau i te opere i te mau api parau iti e to ˈu metua vahine i te mau Sabati avatea. I te haamataraa ua faauehia matou ia vaiiho atu i te reira i roto i te mau fare; i muri iho ua parauhia mai matou ia tuu atu i roto i te rima o te feia e faaea ra i roto i te fare e ia pii faahou i te feia e anaanatae ra. Ua hiˈo noa vau i te reira mai te niu matamua o te hoˈi-faahou-raa e farerei e te ohipa haapiiraa bibilia, e e ohipa o te hotu noa ra i teie nei mahana.

I roto i te taviniraa pionie!

Ua bapetizohia mâua o Kathleen i te matahiti 1927. Te rave nei au i te ohipa ei taata tuatapapa i te mau taoˈa e vai ra i roto i te mau ohipa natura e te mau faanahoraa no te hamani i te mau anoiraa i Liverpool i to ˈu faarooraa i te matahiti 1931, i te faaotiraa e farii i te iˈoa Ite no Iehova. Ua ite noa na vau i te feia afai parau a te Taiete (e piihia i teie nei te mau pionie) e ohipa ra i roto i te tuhaa fenua i te pae tapihooraa i Liverpool, e ua faaara to ratou hiˈoraa i to ˈu faatura hohonu. Nafea vau ia tiamâ mai i te taairaa e teie nei ao, e te faaohiparaa i to ˈu ora i roto i te taviniraa a Iehova!

I te tau veavea o taua noâ matahiti, ua parau mai to ˈu hoa ra o Gerry Garrard e ua farii oia i te hoê tonoraa a te pitiraa o te Peretiteni no te Taiete Watch Tower, o Joseph F. Rutherford, no te poro i te fenua Inidia. Na mua ˈˈe oia e reva ˈi, ua haere mai oia e farerei ia ˈu e ua paraparau mai no nia i te haamaitairaa o te taviniraa ma te taime taatoa. A parau ai oia e parahi, ua faaitoito hau atu â oia ia ˈu ma te parau e, “Ua papu ia ˈu e fatata roa oe i te riro mai ei pionie, e Bob.” E o te ohipa iho â tei tupu. Ua faaô atu vau i taua iho â avae no atopa. Auê hoi te oaoa, auê hoi te tiamâraa, te haereraa na nia i te pereoo taataahi na roto i te mau mataeinaa, ma te poro i te mau tuhaa fenua atea! Ua ite au i reira e ua ô vau i roto i te ohipa hau atu i te faufaa te tia mau â ia ˈu ia rave.

Ta ˈu tonoraa matamua, tei South Wales ïa i reira to ˈu apitiraa e o Cyril Stentiford. I muri iho, ua faaipoipo atura o Cyril raua o Kathleen, e ua faatupu raua i te taviniraa pionie e rave rahi matahiti. Ua ô atoa ta raua tamahine ra o Ruth i muri iho i roto i te taviniraa pionie. I te area matahiti 1937, tei te mataeinaa no Fleetwood, Lancashire au—ei pionie apiti ia Eric Cooke. Tae roa i taua taime ra, ua ohipa noa te mau pionie i roto i te mau tuhaa area beretane i rapae au mai o te tuhaa fenua o te amuiraa. Ua faaoti ra o Albert D. Schroeder, na ˈna e haapao i te piha o te amaa a te Taiete i te fenua Lonedona, e ua faaotihia e faanuu ia mâua i te oire no Bradford, i te Yorkshire. Teie te taime matamua te mau pionie i tonohia ˈi i te fenua beretane no te tauturu i te hoê amuiraa taa maitai.

I te matahiti 1946, ua haere o Eric i te Haapiiraa Bibilia no Gileada a te Taiete Watchtower e ua tonohia oia i te pae apatoa no te fenua Rhodesia, i teie nei o Zimbabwe ïa, e te tavini noa ra oia e ta ˈna vahine ma te haapao maitai ei mitionare i Durban, te fenua afirika no apatoa.

I te matahiti 1938, ua roaa ia ˈu i te hoê tuhaa fenua ê atu, ei tiaau hiˈopoa (e piihia i teie nei tiaau haaati) i te pae apatoerau no Lancashire e te Mataeinaa o te mau pape roto nehenehe mau. I reira to ˈu matauraa ia Olive Duckett, e i muri aˈe i to mâua faaipoiporaa, ua apiti oioi mai oia i roto i te ohipa o te haaatiraa.

Te fenua Irelane i te roaraa o te mau matahiti tamaˈi

I muri aˈe i to te fenua beretane faatupuraa i te parau tamaˈi e te fenua helemani i te avae setepa o te matahiti 1939, ua tauihia ta ˈu tonoraa i te fenua Irelane. Ua haamata aˈera te titauraa e faaô i roto i te nuu tamaˈi i te fenua beretane aita râ i te Repubilita no te pae apatoa no te fenua Irelane, o tei faaea noa ei oire tei ore i faaô ia ˈna i te roaraa o te tamaˈi. Ua riro aˈera te Repubilita no Irelane e te Irelane apatoerau ei hoê haaatiraa. Ua tupu te mau opaniraa, teie nei râ, ua titauhia e ia noaa i te parau faatia no te ratere ia nehenehe e faarue i te fenua beretane no te haere i te tahi noa ˈˈe vahi o te fenua Irelane. Ua parau mai te feia mana e e nehenehe vau e haere, tera râ e tia ia ˈu ia farii no te hoˈi oioi i te fenua beretane ia pii-anaˈe-hia no te tau faehau te pûpû taurearea e hoê â matahiti e to ˈu. Ua farii au na roto noa i te parau, i to ˈu râ maere rahi, i te horoaraahia mai ta ˈu parau faatia, aita hoê aˈe parau i faahepohia i nia iho!

I taua taime ra, e 100 noa Ite i roto i te taatoaraa o te fenua Irelane. I to mâua iho â taeraa i Dublin i te avaˈe Novema o te matahiti 1939, ua haere mai o Jack Corr, e pionie oia mea maoro i teie nei, e farerei ia mâua. Ua parau mai oia ia mâua e e te vai ra e piti â pionie i te hoê oire i pihai iho mai e te tahi atu mau taata anaanatae i Dublin, fatata e 20 te taatoaraa. Ua tarahu o Jack i te hoê piha i Dublin no te putuputuraa i muri aˈe ua farii te rahiraa e farerei tamau i te mau sabati atoa. Ua tamau noa taua faanahoraa tae roa te taime i haamauhia ˈi te hoê amuiraa i te matahiti 1940.

Te faatupu ra ïa te pae apatoerau no Irelane, e tuhaa hoi o te Basileia amui, i te tamaˈi e te fenua Helemani, no reira i to mâua haereraa i te pae apatoerau i Belfast, ua roaa mai te mau buka e te vai ra te mau titeti ia nehenehe e noaa mai i te maa e te mau opaniraa i te po no te aro. Noa ˈtu e te rere noa ra te mau manureva a te mau Nazi i te atearaa e 1 600 kilometera no te haere i Belfast e no te hoˈi i to ratou tauraa i Europa, ua faanaho ratou e topita iho â i te oire. I te tereraa matamua, ua ino roa ta matou Piha no te Basileia e to mâua piha taotoraa ua parari roa ïa i to mâua haereraa e farerei i te mau taeae i roto i te tahi atu tuhaa o te oire, ua ora maitai mâua. I taua noâ po, ua horo aˈera te hoê utuafare Ite i te hoê vahi haapuraa a te oire. I to ratou taeraa i reira, ua ite aˈera ratou e ua î roa e ua hoˈi atura i to ratou fare. Ua taorahia i nia iho i taua vahi haapuraa i te hoê topita e ua pohe te taatoaraa o te mau taata e vai ra i roto, ua ora mai to tatou mau taeae e te tahi noa maa motumotu rii e te tahi maa pepe. I te roaraa o taua mau matahiti tamaˈi fifi mau ra, aita hoê aˈe o te mau taeae i pepe ino roa, no te reira matou i haamauruuru ai ia Iehova.

Te haaputuraa i te mau maa i te pae varua

A tamau noa ˈi te tamaˈi, ua haapaarihia te mau parau opaniraa, e te reira no te mau rata ïa. Oia hoi te auraa e tapeahia Te Pare Tiairaa e aita i faatiahia e ia ô mai i roto i te oire. Noa ˈtu e ua uiui matou eaha ta matou e rave, aita te rima o Iehova i poto roa. I te hoê poipoi, ua tae mai te hoê rata no ǒ mai i te hoê “fetii” i te fenua Kanada o tei papai mai ia ˈu no te tumu parau o te fetii. Aita vau i ite e o vai ra o ˈna, i roto râ i te parau hopea, ua papai oia e e ua tuu mai oia i te hoê “tumu parau bibilia anaanatae mau” no ˈu no te taio. E tuhaa vea o Te Pare Tiairaa, no te mea e aita i ravehia i te api no rapaeau matauhia, aita ïa i tapeahia e te taata i haapaohia no te hiˈopoa.

I taua iho â taime, ua haamata aˈera ta ˈu vahine o vau iho e te tauturu o te mau Ite no te fenua, tae noa ˈtu ia Maggie Cooper i ohipa atoa na i roto te “Hohoˈa-Darama,” i te nenei i te mau tumu parau. Aita i maoro i muri aˈe, ua faanaho aˈera matou no te opereraa e 120 vea i roto i te oire, e ua tae tamau mai i te vea o Te Pare Tiairaa i tauihia i te api i rapaeau no ǒ mai i te mau hoa apî i te fenua Kanada, Auteralia e te nunaa amui. Mauruuru no to ratou itoito e to ratou hamani maitai, aita matou i ere noa ˈˈe i te hoê aˈe vea i te roaraa o te tau tamaˈi.

Ua nehenehe atoa matou e faanaho i te mau tairururaa. Te vahi putapû, o te tairururaa i te matahiti 1941 i te fariiraahia te buka ra Children. Mai te huru ra e aita te taata hiˈopoa i patoi i te hoê buka ta ˈna i manaˈo e no nia i te mau tamarii, ua faanaho aˈera matou e ia noaa mai ta matou i roto i te oire ma te fifi ore! I te tahi atu taime, ua noaa ia matou i te vea iti ra Peace—Can It Last? tei neneihia i reira no te mea aita e nehenehe e afaihia mai i te mau api parau na matou i Lonedona. Noa ˈtu te mau opaniraa atoa i tuuhia i nia ia matou, ua haapao-maitai-hia matou i te pae varua.

Te haamatararaa i te fifi o te patoiraa

Ua afai te hoê orometua faaroo e faaea ra i roto i te hoê fare farii tamarii i Belfast e haapaohia ra e te hoê Ite no Iehova, i te buka ra Riches i ta ˈna vahine e faaea ra i te fenua beretane. Aita oia i farii i te parau mau, e i roto i ta ˈna pahonoraa ua haamaramarama maitai oia i te reira. Ua haapapu atoa oia e e “faanahonahoraa tatou o te ore e turu i te aiˈa.” Ua rave te taata hiˈopoa i te mau rata i taua parau ra e ua afai i te parau i te Piha haapao i te ohipa i te pae o te ture. Ei faahopearaa, ua piihia vau no te haere i te piha ohipa a te mau mutoi no te horoa i te faataaraa e ua anihia vau e afai i te hoê buka ra Riches. Ma te anaanatae mau, i te faahoˈiraahia mai te buka, ua tapao vau e te mau tuhaa atoa i renihia no nia ïa i te haapaoraa katolika no Roma. Ua manaˈo vau e auraa to taua ohipa ra, i te mea e ua matau vau i te mutoi e ohipa ra no te patoi i te ohipa a te IRA (Nuu Repubilita no Irelane).

Ua uiui-maitai-hia vau no nia i to tatou anoi ore i te taime tamaˈi, no te mau mutoi râ e mea fifi ia taa i to tatou tiaraa. Aita roa râ te feia mana o te fenua i rave noa ˈˈe i te tahi ohipa no te patoi ia matou. I muri aˈe, i to ˈu aniraa i te parau faatia no te faatupu i te hoê tairururaa, ua onoono mai te mau mutoi e tono e piti mutoi no te hiˈopoa. Ua parau atu vau e, “E farii-maitai-hia raua!” No reira ua haere mai raua e ua parahi i te roaraa o te putuputuraa o te avatea, ma te rave i te tahi mau tapaopaoraa poto noa. I te hopearaa o te tuhaa, ua ani mai raua e, “No te aha mâua i tonohia ˈi i ǒ nei? Ua au roa mâua i te mau mea atoa!” Ua haere faahou mai raua i te pitiraa o te mahana e ua farii ma te oaoa i te hoê o ta tatou vea iti ra tamoni ore Peace—Can It Last? Ua oti te toea o te tairururaa ma te fifi ore.

A hope ai te tamaˈi e a faaorehia ˈi te mau opaniraa no te ratere, ua haere mai o Pryce Hughes mai te betela no Lonedona i Belfast. Ua haere atoa mai o Harold King na muri ia ˈna, o tei tonohia i muri iho i te fenua Taina ei mitionare. I muri aˈe e ono matahiti i rapae au mai i te piha ohipa a te amaa i Lonedona, ua faaitoitohia matou pauroa e te mau oreroraa parau ta te mau taeae i horoa. I muri iti noa ˈˈe, ua tonohia o Harold Duerden, te tahi atu pionie haapao maitai, mai te fenua beretane no te faaitoito i te ohipa o te Basileia i Belfast.

Te hoˈiraa i te fenua Beretane

Ua atuatu matou i te here hohonu no to matou mau taeae no Irelane, e mea fifi mau i te hoˈi atu i te fenua beretane. Tera râ ua tonohia vau e ta ˈu vahine ia hoˈi i Manchester e i muri iho ua haere atura mâua i Newton-le-Willows, te tahi atu oire o te mataeinaa i reira e titau-rahi-hia i te tauturu. Ua fanau mâua i ta mâua tamahine o Lois i te matahiti 1953, e mea mahanahana mau ia ite atu ia ˈna i te ôraa i roto i te taviniraa pionie i te 16raa o to ˈna matahiti. I muri aˈe i to ˈna faaipoiporaa e te hoê pionie o David Parkinson, ua tamau raua i ta raua taviniraa taime taatoa i te pae apatoerau no Irelane, ma te apee i te taahiraa avae i ravehia na e Olive e o vau. I teie nei, e ta raua mau tamarii, ua hoˈi mai raua i te fenua beretane, e te tavini ra matou paatoa i roto i te hoê â amuiraa.

Noa ˈtu te tauiraa o to matou huru, aita roa ˈtu vau i faarue noa ˈˈe i te taviniraa pionie—aita o Olive i hinaaro noa ˈˈe i te reira e o vau atoa. Ua manaˈonaˈo noa vau e e ere vau anaˈe o ta ˈu atoa ra vahine i faufaa mau ai ta ˈu ohipa pionie no te mea ahiri aita ta ˈna turu tamau e to ˈna here, eita vau e nehenehe e tamau i roto i te taviniraa taime taatoa. E rohirohi oioi noa mâua i teie nei, tera râ ua riro noâ te pororaa ei oaoaraa, mai te peu iho â râ e haere mâua e faatere i te mau haapiiraa bibilia e to tatou mau taata-tupu. I te roaraa o te mau matahiti, ua haamaitaihia mâua i te tautururaa e fatata e hanere taata tei pûpû i to ratou ora e tei bapetizohia ei tavini no Iehova. Auê te oaoa rahi ta te reira i horoa mai! E te manaˈo ra vau e i teie nei e tataipiti e rave rahi taime taua numera ra a rahi noa ˈi te mau utuafare i te toruraa e te maharaa o te ui tei riro mai ei mau Ite atoa.

E faatia pinepine mâua o Olive no nia i te mau haamaitairaa rahi e te mau ohipa ta mâua i farerei i te roaraa o te mau matahiti. Auê hoi mau matahiti oaoa ta mâua i ora na, e ua oioi hoi i te mahaere! Ua ite au aita roa vau e ite i te hoê ohipa maitai aˈe i te rave i roto i to ˈu nei oraraa i te taviniraa i to ˈu Atua ra o Iehova, ei pionie i taua mau matahiti atoa ra. I teie nei, noa ˈtu e hiˈo vau i muri ma te haamauruuru aore e hiˈo i mua ma te ite oioi i te mau ohipa e tupu a muri aˈe, ua ite au i te auraa rahi o te mau parau a Ieremia: “No te aroha o Iehova i ore ai matou i hope ai i te pau, e eita hoi to ˈna hamani maitai e mure; e aroha apî to ˈna i te mau poipoi atoa nei. . . . no reira vau i tiaturi atu ai ia ˈna.”—Oto o Ieremia 3:22-24.

[Hohoˈa i te api 26]

Bob e o Olive Anderson

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono