VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w97 1/8 api 30-31
  • Mau uiraa a te feia taio

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Mau uiraa a te feia taio
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Papai tei tuea
  • Eaha ta outou haamâuˈaraa no ta outou ohipa tapihooraa?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • “Ia vai maite noa to outou feruriraa paari”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2006
  • E tia anei ia ˈu ia tarahu i te moni i to ˈu taeae?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Manaˈo faufaa o te buka a Ieremia
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
w97 1/8 api 30-31

Mau uiraa a te feia taio

Te tutava nei te mau Ite no Iehova i te riro ei feia haerea tia e te tiaturi nei ratou te tahi i te tahi, no te aha ˈtura ïa e mea faufaa ia papai i te hoê parau faaau, ia rave-anaˈe-hia te hoê faaauraa ohipa i rotopu ia ratou?

Ia na reira anaˈe ratou, te au ra ïa te reira i te mau Papai, e mea ohie e e tapao aroha atoa hoi. Mai te aha ïa te huru? E hiˈopoa anaˈe ïa tatou i taua mau tuhaa ra o te mau faaauraa ohipa.

Te vai ra i roto i te Bibilia te hoê parau i papaihia no te mau auraa o te Atua e te nunaa ta ˈna i faaau i te faufaa, te mau ati Iseraela. Te parau ra oia no te mau faaauraa ohipa i rotopu i te feia haamori mau. Te vai ra i roto i te Genese i te pene 23, te hoê tupuraa ta tatou e nehenehe e hiˈopoa. I te poheraa to ˈna hoa here ra o Sara, ua hinaaro o Aberahama e rave mai i te hoê vahi tanuraa. Ua haamata oia i te rave i te faaauraa e te mau ati Kanaana e parahi ra i pihai iho ia Heberona. Te faaite ra te mau irava 7-9 e ua pûpû oia i te hoê hoo papu maitai no te tuhaa fenua ta ˈna e hinaaro ra. Te haapapu ra te irava 10 e taua hooraa ra, ua ravehia ïa i mua i te taata, e ua faaroohia e vetahi pae i te uputa o te oire. Te faaite ra te irava 13 e ua hinaaro te fatu e horoa noa i te fenua no Aberahama, ua pahono atu râ oia e e rave mai oia i te fenua mai te peu e e mea hoohia mai. I te mau irava 17, 18, e te 20, te faataahia ra e ua hoo mai iho â oia i te fenua, e ua haapapuhia te reira “i mua i te aro o te ati Heta, e te feia atoa i na te uputa i te tomo i roto i te oire no ˈna ra.”

Mea taa ê anei mai te peu e, na taata e piti e faaauraa ohipa ta raua, e na taata haamori mau ïa? I te pene 32 a Ieremia ra, te horoahia ra te hoê pahonoraa. Mai te irava 6 e haere atu ai, e ite tatou e ua hoo mai o Ieremia i te fenua o to ˈna taeae fetii. Te faaite ra te irava 9 e e hoo maitai roa tei faaauhia. E taio anaˈe i teie nei i te mau irava 10-12: “Papaihia ihora te parau na ˈu [Ieremia] e ua piahia ihora, e faataa ihora vau i te ite ei ite, e ua faito ihora vau i te moni i roto i te faito. Ua rave ihora vau i te parau hoo ra, i tei piahia ra ma te au i te ture ra e te haapaoraa, e tei ore i piahia. Ua tuu atura vau i taua parau hoo ra ia Baruka, a Neria, a Maaseia, i te aro o Hanameela, i te tamaiti a te taeae o tau metua ra, e i mua atoa hoi i te aro o te feia i ite ra, tei papaihia i roto i te parau hoo ra, e i mua atoa hoi i te aro o te mau ati Iuda atoa ra, tei parahi i roto i te aumoa o te tapearaa ra.”

Oia, noa ˈtu e e faaauraa ta Ieremia e te hoê hoa haamori, noa ˈtu e e fetii, ua rave oia i te tahi mau ohipa au maitai i te pae no te ture. E piti ïa parau tei papaihia—hoê o tei nehenehe e taiohia, area te piti ra e titiro-roa-hia ïa, e faahereherehia e e ravehia ïa ei haapapuraa, ia itea-noa-hia ˈtu te tahi feaaraa no te tia mau o te parau matamua. Pauroa teie mau mea e ravehia ïa, mai ta te irava 13 e parau ra, “i mua i to ratou aro.” No reira, e faaauraa ohipa tei au i te ture tei ravehia i mua i te feia ite mata. Oia mau, ia au i te mau hiˈoraa a te mau Papai i tupu i tahito ra, te rave nei te feia haamori mau i te mau parau faaau ma te haapapu e te nahonaho maitai.

E faaohie atoa teie huru raveraa i te mau ohipa. Ua ite hoi tatou i te tia o te parau ra e “e taime e e tupuraa manaˈo-ore-hia tei roohia ia ratou paatoa.” (Koheleta 9:11, MN) Tei roto atoa te mau Kerisetiano haapao maitai e te aau rotahi. Te na ô ra te Iakobo 4:13, 14 e: “E teie nei, o outou o tei parau e, E haere tatou auanei, e ananahi, i roto i te oire ra o mea, a hoo ai e ia hoê aˈe matahiti i te hooraa, e noaa ˈtu te taoˈa: outou hoi o tei ore i ite i te mau mea e tupu ananahi.” E nehenehe tatou e haamata i te hoê opuaraa, mai te hooraa i te tahi mea, te raveraa e te fariiraa i te hoê ohipa aore ra te hoê tauturu, aore ra te hamaniraa i te tahi mea na te tahi atu. Eaha râ ïa ta ananahi—aore ra te avaˈe i mua nei aore ra te matahiti i mua nei—e hopoi mai? Eaha atoa ïa mai te peu e e farereihia tatou aore ra te tahi aˈe pae, i te hoê ati? Eita paha ïa te parau i faaauhia e nehenehe e faatupuhia. E ahiri e eita ta tatou e nehenehe e rave faahou i te ohipa aore ra e horoa i te tauturu i faaauhia, aore ra eita ta te tahi e nehenehe faahou e aufau aore ra e auraro i ta ˈna mau faaauraa? Ahiri e aita e faaauraa papaihia, e nehenehe mau ïa te fifi e faura mai, o te nehenehe e apehia aore ra e faatitiaifarohia na roto i te hamaniraa i te hoê noa faaauraa iti papaihia.

Hau atu, eiaha ia aramoinahia ia tatou e, no te papu ore o te huru o vetahi mau tuhaa o te oraraa nei, e nehenehe te hoê taata ê atu ia tatou e rave i te hopoia aore ra e faatitiaifaro i ta tatou (aore ra i ta ˈna paha) mau tereraa ohipa. Te na ô faahou ra o Iakobo i te irava 14 e: “E au auahi ïa [outou], no vaivai aˈe e maoro iti aˈera, mou atura.” Oia mau, e nehenehe tatou e pohe i te taime manaˈo-ore-hia. No reira, na roto i te hoê parau papaihia, te hoê faaauraa, e nehenehe ïa e faatia i te tahi pae ia haapao i te mau ohipa, ia tupu noa ˈtu te tahi ohipa manaˈo-ore-hia no tera aore ra te tahi pae.

Oia atoa, e aratai te reira i te toru o te tuhaa—e tapao aroha te mau faaauraa papaihia. Papu maitai e, ia pohe anaˈe te hoê o na pae e piti aore ra e roohia oia i te hoê ati e faahapepa ia ˈna, e tapao aroha mau ïa no te hoê Kerisetiano ia faanaho oia i te hoê parau papai no ta ˈna mau tarahu aore ra te faufaa e tiaihia ra. Aita te reira i riro ei tapao no te tiaturi ore, te faaite ra râ te reira i te here mau i te taeae ta tatou i rave i te faaauraa, ia hamani anaˈe tatou i te hoê faaauraa papaihia ma te haapapu maramarama maitai i te mea e tia ia ˈna ia rave aore ra eaha te noaa mai ia ˈna. E paruru, teie tuhaa tei î i te aroha, ia tatou i te tahi mau tumu o te inoino rahi ia moe-anaˈe-hia i te hoê o na pae e piti, no to ˈna tia ore, vetahi mau mea riirii o te faaauraa aore ra ta ˈna mau hopoia. E o vai hoi i rotopu ia tatou nei e ere i te mea tia ore, te moe ohie noa, aore ra te taa ore i te mau mea riirii aore ra te mea opuahia?—Mataio 16:5.

E rave rahi atu â raveraa e ia hamani anaˈe tatou i te hoê faaauraa ohipa papaihia, te faaite ra ïa te reira i te aroha no to tatou taeae, no to tatou utuafare fetii, e no te taatoaraa o te amuiraa. Taa ê atu râ i te aroha, e mea maitai e te au atoa hoi i te mau Papai, te mau faaauraa papaihia ma te vauvau maitai i te mau tuhaa riirii.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono