Te hoê haapiiraa utuafare o te hopoi mai i te oaoa
Te na ô ra te Bibilia e: “E î hoi te mau piha atoa ra i te ite, i te mau taoˈa maitatai i hinaarohia ra.” (Maseli 24:4) Teie mau taoˈa maitatai e parauhia ra, e ere noa ïa te mau taoˈa materia, area ra, o te here mau, te mǎtaˈu i te Atua, e te faaroo puai. Te faatupu mau nei teie mau huru maitatai i te hoê oraraa utuafare hau aˈe i te faufaa. (Maseli 15:16, 17; Petero 1, 1:7) Ia noaa mai râ teie mau huru, e tia ia tatou ia hopoi mai i te ite o te Atua i roto i to tatou mau utuafare.
TEI te upoo utuafare te hopoia e haapii maite i teie ite i roto i te mau melo o te utuafare. (Deuteronomi 6:6, 7; Ephesia 5:25, 26; 6:4) Hoê o te mau ravea maitatai roa ˈˈe no te na reira, o te haapiiraa utuafare tamau ïa. Auê te oaoa e no te mau melo utuafare ia faaterehia te haapiiraa ia maramarama ratou e ia anaanatae atoa ratou! E hiˈo anaˈe na i te tahi mau tuhaa faufaa roa no te faatere i te hoê haapiiraa utuafare o te manuïa.a
E manuïa aˈe te haapiiraa utuafare mai te peu e e mea tamau. Mai te peu e e rave-noa-hia ia tae anaˈe te manaˈo aore ra i te taime hopea, e ere roa ˈtu ïa i te mea tamau. E tia râ ia ‘faaherehere i te taime’ no te haapiiraa. (Ephesia 5:15-17) E ere i te mea ohie ia maiti i te hoê taime e tano no te taatoaraa. Te faˈi ra te hoê upoo utuafare e: “Mea fifi roa ia rave tamau noa i ta matou haapiiraa utuafare. Ua tamata matou e rave rau mau hora e tae noa ˈtu i te taime i itea mai ai ia matou i te hoê hora i te ahiahi, o tei tano ia matou pauroa. I teie nei, e mea tamau ta matou haapiiraa utuafare.”
Ia itea mai te hoê hora e tano, a haapao maitai ia ore e vaiiho i te tahi atu mau ohipa ê ia haafifi i te haapiiraa. “Ia haere anaˈe mai te tahi mau taata i te taime haapiiraa,” o ta Maria ïa e haamanaˈo ra,b e 33 matahiti to ˈna i teie nei, “e ani na o Papa ia ratou ia tiai rii e tae noa ˈtu i te hopea o te haapiiraa. E ia taniuniu mai te taata, e parau noa ˈtu oia e na ˈna e taniuniu atu i muri iho.”
E ere râ te auraa e e tia ia faaetaeta roa. E nehenehe te tahi mau ohipa ru aore ra te tahi tupuraa manaˈo-ore-hia e fa mai, e peneiaˈe e titauhia ia faaore aore ra ia faataime i te haapiiraa i te tahi mau taime. (Koheleta 9:11) Tera râ, e tia ia ara ia ore ia vaiiho i teie mau huru tupuraa ia faahuehue roa i ta outou porotarama matauhia.—Philipi 3:16.
Eaha te maororaa o te haapiiraa? Te na ô ra o Robert, o tei haapii ma te manuïa i te hoê tamahine e i te hoê tamaroa, e: “I te rahiraa o te taime, hoê hora ïa ta matou haapiiraa. I to raua nainairaa, e tamata na mâua i te faaara i te anaanatae o ta mâua nau tamarii i taua hora ra, na roto i te tauiuiraa i te mau tumu parau, oia hoi te tahi mau paratarapha o te haapiiraa o Te Pare Tiairaa, te tahi mau irava maitihia o te Bibilia, e vetahi mau tuhaa o te tahi atu mau papai.” Te haamanaˈo ra o Maria e: “I to matou nainairaa, oia hoi o vau e to ˈu e piti nau tuahine paari aˈe, tau 20 minuti ta matou haapiiraa e piti aore ra e toru taime i te hebedoma. A paari mai ai matou, ua naeahia ˈtura ta matou haapiiraa utuafare hebedoma, i te area hoê hora.”
Eaha ta tatou e haapii?
Ia ferurihia i teie nei uiraa i te taime tei reira pauroa te utuafare no te haapiiraa, e faatupu ïa te reira i te hepohepo e e mâuˈa noa te taime haapiiraa faufaa roa. Mai te peu e mai te reira ra, eita ïa te mau tamarii e ite e eaha te mea e tuatapapahia, e eita ratou e anaanatae faahou. No reira, a maiti na mua ˈˈe i te papai a te Taiete e tuatapapahia.
Ua horoa mai “te tavini haapao maitai e te paari” e rave rahi mau papai e nehenehe e maitihia. (Mataio 24:45-47) Peneiaˈe e nehenehe outou e faaohipa i te hoê buka ta te utuafare i ore i haapii aˈenei. Auê te oaoa e ia hiˈopoa i te tahi mau tuhaa o te buka ra Ite aravihi ia au i te mau Papai (Beretane) mai te peu e te vai ra teie mau buka na roto i to outou reo! Ei hiˈoraa, e nehenehe outou e hiˈopoa faahou i te tumu parau no nia i te Oroa a te Fatu i te mau hebedoma na mua ˈˈe i te oroa Haamanaˈoraa. E rave rahi mau utuafare o te oaoa nei i te faaineine i te Haapiiraa o Te Pare Tiairaa no te hebedoma. Tera râ, ua riro atoa te mau tumu parau ê atu o Te Pare Tiairaa ei mau tumu parau haapiiraa maitatai roa. O te upoo utuafare, o ˈna hoi tei ite i te mau hinaaro pae varua o te utuafare, te taata tano maitai aˈe no te faaoti eaha te mau papai e haapiihia.
“I te mau taime atoa, ua haapii matou i te hoê papai o tei maitihia na mua ˈˈe i te taime haapiiraa,” o ta Maria ïa e haamanaˈo ra. “Tera râ, ia hiti mai te hoê uiraa aore ra ia tupu te tahi ohipa i te fare haapiiraa, e taui ïa matou no te tuatapapa i te tahi atu papai e tano.” E fa mai hoi te tahi mau tupuraa taa ê, mai te mau fifi ta te mau taurearea e farerei nei i te haapiiraa, te faahoaraa i te tamahine aore ra te tamaroa, te mau ohipa ê atu i te haapiiraa, e vetahi atu. I reira ra, a maiti i te tahi mau tumu parau aore ra i te tahi mau papai o te vauvau ra i te fifi e farereihia ra. Mai te peu e e ite outou i te tahi mau haamaramaramaraa i roto i Te Pare Tiairaa aore ra i te A ara mai na! hopea o ta outou e hinaaro ra e tuatapapa e te utuafare i reira iho, eiaha e haamarirau i te faanaho i te reira. Parau mau, e tia ia outou ia faaara oioi i te mau melo utuafare i teie nei tauiraa. A ara râ i te hoˈi faahou i nia i te tumu parau i faanahohia ia titiaifaro anaˈe taua huru tupuraa ra.
Ia vai hau noa te taime haapiiraa
Mea ohie aˈe ia haapii i te taime hau. (Iakobo 3:18) No reira, a atuatu i te hoê huru haapeapea ore e te faatura atoa râ. Te na ô ra te hoê upoo utuafare no Marite e: “Noa ˈtu e e faatere matou i te haapiiraa i roto anei i te piha rahi aore ra i nia i te taupee, e tamata noa iho â matou i te tapiripiri i te tahi e te tahi, eiaha râ ia faaatea ê i roto i te hoê piha rahi roa. No matou nei, te faatupu nei te reira i te hoê huru mahanahana.” Te haamanaˈo ra o Maria ma te putapû rahi e: “Na to ˈu nau tuahine e o vau iho nei i maiti e ihea matou e faatupu ai i te haapiiraa i taua hebedoma ra. Ua au roa ïa matou i te taime haapiiraa.” A haamanaˈo atoa e, te hoê vahi maramarama maitai, te parahiraa au maitai, e te hoê vahi oaoa e te nahonaho, e faaitoito te reira i te hau. E tauturu atoa te opereraa i te tahi maa inuinuraa na te utuafare i muri aˈe i te haapiiraa, ia riro taua ahiahi ra ei taime oaoa.
Te maiti atoa nei vetahi mau utuafare i te ani i te tahi atu mau utuafare ia apiti mai i roto i ta ratou haapiiraa i te tahi mau taime, e faarahi atu hoi teie raveraa i te anaanatae o te haapiiraa e e tauiui atoa i te pae no te mau pahonoraa. Ia anihia te mau taata apî i roto i te parau mau, ia apiti atoa mai i roto i teie faanahoraa, e nehenehe ïa ratou e faufaahia na roto i te hiˈoraa i te hoê upoo utuafare aravihi ia faatere i te hoê haapiiraa utuafare.
A faaoraora i te Bibilia
Ia riro te mau haapiiraa ei mau taime oraora maitai no te mau tamarii, e tiai rû ïa ratou i taua mau taime ra. E nehenehe outou e na reira, na roto i te faaitoitoraa i te mau tamarii nainai ia papai i te hohoˈa o te mau hautiraa Bibilia. Mai te peu e e tano, a ani i te mau tamarii ia hauti roa mai i te mau tupuraa e te mau darama Bibilia. E te mau tamarii nainai, aita e faufaa ia pee i te hoê haapiiraa matauhia ma te mau uiraa e te mau pahonoraa. Ua riro hoi te taioraa aore ra te faatiaraa i te mau aamu no nia i te mau taata o te Bibilia, ei ravea oaoa mau no te haapii maite atu i te mau faaueraa tumu a te Atua. Te haamanaˈo ra o Robert, tei faahitihia na mua ˈtu, e: “I te tahi mau taime, e taio na matou i te mau irava Bibilia, te tahi i muri aˈe i te tahi, ma te taio i te mau ‘reo’ faataahia no te taata tataitahi.” E nehenehe e ani i te mau tamarii ia maiti i te taata o ta ratou e hinaaro ra e hauti i roto i te taioraa.
E tauturu te faaohiparaa i te mau hohoˈa fenua e te mau tabula i te mau tamarii paari aˈe ia ite papu aˈe i te mau tuhaa e te mau huru o te fenua i reira te mau ohipa e tuatapapahia ra i te tupuraa. Oia mau, na roto i te feruriraa i te tahi mau ravea, e nehenehe te haapiiraa utuafare e riro ei taime oraora maitai e te huru rau. E e tupu mai i roto i te tamarii te hiaai i te Parau a te Atua.—Petero 1, 2:2, 3.
A tauturu i te mau melo atoa ia apiti atoa mai
Ia oaoa te mau tamarii i te haapiiraa, e tia ia ratou ia ite e e tuhaa atoa ta ratou. E ere râ i te mea ohie ia aratai i te mau tamarii e ere hoê â matahiti, ia apiti atoa mai. Te na ô ra râ te hoê faaueraa tumu a te Bibilia e: “O tei [peretiteni] ra, ia [peretiteni] ïa ma te haapao maitai.” (Roma 12:8; MN) E mea faufaa roa ia faaite i te manaˈo ieie, no te mea e ieie-atoa-hia ïa te tahi pae.
Te faaô atoa nei o Ronald i ta ˈna tamahine e pae matahiti ra o Dina i roto i te haapiiraa, ma te vaiihoraa e na ˈna e taio i te mau upoo parau iti o te tumu parau e haapiihia ra, e ma te aniraa ia ˈna ia faatia mai i te mau hohoˈa. A fatata mai ai te oroa Haamanaˈoraa o te poheraa o te Mesia i te matahiti i mairi aˈenei, ua haamatara oia i te tahi mau hohoˈa tano maitai o te buka ra Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei.c Te na ô ra oia e: “Ua tauturu te reira ia ˈna ia taa i te faufaaraa o teie oroa.”
E ta ˈna tamahine ra o Misha, 10 matahiti, ua haere â o Ronald i mua. “Ua naeahia ia Misha i te faito e papu ai ia ˈna, eiaha noa i te mau hohoˈa, oia atoa râ i to ratou auraa,” o ta Ronald ïa e parau ra. “No reira, i to matou haapiiraa i te buka ra Te Apokalupo: Ua fatata roa to ˈna tatararaa rahi hopea nei!,d ua haamatara maitai matou i te auraa o te mau hohoˈa, e ua tauturu te reira ia ˈna.”
Ia taurearea mai te mau tamarii, a ani ia ratou ia horoa mai i te manaˈo no te faaohipa i te tumu parau e tuatapapahia ra. Ia hiti mai te mau uiraa i roto i te haapiiraa, a horoa i te tahi mau tuhaa maimiraa na ratou. O ta Robert ïa i rave i te taime a ani mai ai ta ˈna tamaiti o Paul, 12 matahiti, no nia i te hoê pǔpǔ apî i te fare haapiiraa e rave ra i te hoê hauti piihia Pare e Teni. Ua imi o Paul e te tahi atu mau melo o te utuafare i te mau haamaramaramaraa i roto i te Buka faahororaa no nia i te mau Papai a te Taiete Watch Tower (Farani), e ua hiˈopoa faahou ratou i te reira i roto i ta ratou haapiiraa utuafare. Te na ô ra o Robert e: “E te faahopearaa, ua taa oioi noa ia Paul e e mea ino taua hauti ra no te mau Kerisetiano.”
Ua horoa atoa o Robert i te tahi ohipa maimiraa i te tahi atu mau taime. Te haamanaˈo ra ta ˈna vahine ra o Nancy e: “I to matou raveraa i te mau maimiraa no nia i te mau aposetolo a Iesu, ua anihia mai matou tataitahi ia maimi no nia i te hoê aposetolo i te hebedoma hoê. Auê te oaoa e ia ite i te mau tamarii ia vauvau mai i ta ratou mau maimiraa i rave ma te manaˈo ieie i te taime haapiiraa utuafare!” Ia rave ratou i ta ratou iho mau maimiraa e ia tufa ratou i te mau haamaramaramaraa e te utuafare, na te reira e tauturu i te mau tamarii ‘ia tupu i mua i te aro o Iehova.’—Samuela 1, 2:20, 21.
Ua riro atoa te uiuiraa—e mau uiraa manaˈo aore ra e mau uiraa aratai—ei ravea maitai roa no te tahoê mai i te mau tamarii. Ua ani na te Orometua Rahi, o Iesu, i te mau uiraa manaˈo, mai teie, “Eaha to oe manaˈo?” (Mataio 17:25) “Mai te peu e e uiraa ta matou, eita to matou mau metua i horoa roa mai i te pahonoraa,” o ta Maria ra e haamanaˈo ra. “Ua ani noa mai râ raua i te mau uiraa aratai, no te tauturu ia matou ia feruri i nia i taua tumu parau ra.”
A tauaparau—Eiaha râ e faariri atu!
E rahi atu â te oaoa o te haapiiraa utuafare mai te peu e e nehenehe te mau melo utuafare atoa e horoa i to ratou mau manaˈo e to ratou huru hohonu ma te ore e mǎtaˈu e ia faaooohia mai ratou. Te na ô nei râ te hoê metua tane e: “E tupu te tauaparauraa maitai i roto i te haapiiraa utuafare, mai te peu noa e e matara noa te tauaparauraa i te tahi atu mau taime. Eita e nehenehe e faahua faatupu i te tauaparauraa i te taime haapiiraa anaˈe.” Oia mau, a haapae i te mau parau taora-taue-hia o te haamauiui mai teie, ‘Tera noa anei? Ua manaˈo hoi au e e parau faufaa roa ta oe’; ‘E maau’; ‘Eaha hoi ta oe i manaˈo? E tamarii noa hoi oe.’ (Maseli 12:18) A hamani maitai e a aroha ˈtu i ta outou mau tamarii. (Salamo 103:13; Malaki 3:17) Ia oaoa outou ia ratou, e a turu atu ia ratou a tutava ˈi ratou i te faaohipa i te mea o ta ratou e haapii ra.
E tia i te taime haapiiraa utuafare ia faaitoito i te feruriraa o te tamarii ia apo mai i te haapiiraa. Te faataa ra te hoê metua tane manuïa e maha tamarii ta ˈna, e: “Mai te peu e e haamata oe i te aˈo i te mau tamarii, e inoino rii mai ratou.” Mai te peu e mai tera aˈe te huru, eita paha te mau haapiiraa e apohia e ratou. No reira, eiaha e faariro i te mau haapiiraa ei taime aˈoraa aore ra faautuaraa. Mai te peu e e titauhia, a horoa i te reira i muri aˈe e i te tamarii tataitahi.
E hoonahia te tutavaraa
E titau te paturaa i te hoê utuafare puai i te pae varua i te taime e te mau tutavaraa. Tera râ, te na ô ra te papai salamo e: “Inaha hoi te tamarii ra, e tufaa ïa no ǒ ia Iehova ra; e ta te opu i fanau ra, e utua [“maitai,” MN] ïa.” (Salamo 127:3) E ua horoahia i te mau metua ra te hopoia e ‘haapii [i te tamarii] ma te aˈo e te faatitiaifaroraa a Iehova i te pae feruriraa ra.’ (Ephesia 6:4, MN) No reira, a faaaravihi ia outou no te faatere i te hoê haapiiraa utuafare manuïa e te oaoa. A imi i te mau ravea atoa no te tufa i “te û anoi-ore-hia ra i te parau,” ia nehenehe ta outou mau tamarii “ia paari” a ora ˈtu ai.—Petero 1, 2:2; Ioane 17:3.
[Nota i raro i te api]
a Noa ˈtu e e rave rahi mau manaˈo e vauvauhia ra i roto i teie nei tumu parau, no te tautururaa ïa i te mau tamarii i roto i te haapiiraa utuafare, e nehenehe atoa e faaohipahia i roto i te hoê haapiiraa utuafare aita e tamarii.
b Ua tauihia vetahi mau iˈoa.
c Neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
d Neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.