VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w97 1/8 api 4-6
  • Nafea ia haapii i to outou haava manaˈo

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Nafea ia haapii i to outou haava manaˈo
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te feruriraa, te mafatu, e to outou haava manaˈo
  • Ia hape anaˈe tatou
  • “Ei haava manaˈo hapa ore â to outou”
  • E nafea ei manaˈo haava maitai noa ˈi to outou?
    Rave noa i te mau mea e here mai ai te Atua
  • E aratai papu anei to outou manaˈo haava?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2015
  • A faaroo i te reo i roto
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
  • Te haava manaˈo—E mea teimaha anei aore ra e mea maitai?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
w97 1/8 api 4-6

Nafea ia haapii i to outou haava manaˈo

“TE HOÊ haava manaˈo mâ, o te turua maitai roa ˈˈe ïa.” Te haamatara maira teie parau tahito i te hoê mea faufaa: Ia haapao maitai anaˈe tatou i to tatou haava manaˈo, e ite ïa tatou i te hau e te mǎrû i roto ia tatou.

E ere râ o te taatoaraa o te na reira nei. Ua faaite o Adolf Hitler i ta ˈna opuaraa e faatiamâ mai i te taata i te manaˈo ino, aore ra te manaˈo hape, oia hoi te haava manaˈo. Ua faaite mai ta ˈna faatereraa riaria ma te hepohepo e mea taehae mau â te taata ia patoi anaˈe ratou i to ratou haava manaˈo. E mea aroha ore atoa e rave rahi o te feia ohipa iino i teie mahana—te feia e mafera nei e e taparahi nei ma te tatarahapa ore. E mea apî roa te feia e rave ra i teie mau ohipa, e te rahi noa ˈtura ratou. No reira e itehia ˈi te upoo parau iti ra Te mau tamarii aita e haava manaˈo (Beretane) i roto i te hoê buka e tuatapapa ra i teie tupuraa.

Aita roa ˈtu te rahiraa o te mau taata e manaˈo e rave i te hoê ohipa ino, area e rave rahi ra, aita ratou e taiâ ra i te taiata, i te haavare, aore ra i te taviri. Ua ino roa te mau faufaa morare na te ao taatoa. Ma te faahiti i te ohipa apotata rahi tei tupu i roto i te haamoriraa mau, ua papai te aposetolo Paulo e ua vare vetahi mau Kerisetiano i te mana o te ao e no reira, ua “pao roa to ratou [“haava manaˈo,” MN].” (Timoteo 1, 4:2) E ua rahi atu â te haamǎtaˈuraa o te ino i teie mahana i teie “anotau hopea.” (Timoteo 2, 3:1) No reira, e tia i te mau Kerisetiano ia tutava rahi i te haapao maitai i to ratou haava manaˈo. E nehenehe tatou e na reira na roto i te haapiiraa e te atuaturaa i te reira.

Te feruriraa, te mafatu, e to outou haava manaˈo

Ua parau te aposetolo Paulo e: “E parau mau hoi ta ˈu i te Mesia, aore au i haavare, te faaite apipiti mai nei te [varua moˈa] e tau [haava manaˈo] ia ˈu.” (Roma 9:1; MN) No reira, e nehenehe te haava manaˈo e riro ei faaite. E nehenehe oia e hiˈopoa i te hoê haerea e e farii aore ra e faahapa i te reira. Na to tatou Poiete i tuu i roto ia tatou i to tatou ite i te mea maitai e te mea ino. No reira, e nehenehe to tatou haava manaˈo e haamatarohia e e haapiihia. Nafea? Na roto i te noaaraa mai te ite papu i roto i te Parau a te Atua. Te na ô ra te aposetolo Paulo e: “Ei huru ê râ to outou i te faahouraa i to outou [“feruriraa,” MN], ia ite outou i taua hinaaro tia o te Atua ra, e te au, e te maitai hoi.” (Roma 12:2) A faaô ai outou i te mau manaˈo e te hinaaro o te Atua i roto i to outou feruriraa, e haamata to outou haava manaˈo i te ohipa ma te hoê huru paieti atu â.

Ua tauturu te mau Ite no Iehova e mau mirioni taata ati aˈe te ao nei ia noaa ia ratou te ‘ite i te Atua ra o Iehova e ia Iesu Mesia.’ (Ioane 17:3) Na roto i ta ratou porotarama haapiiraa Bibilia ma te tamoni ore i te fare o te taata, te haapii nei ratou i te feia aau haavare ore i te mau faaueraa a te Atua ra o Iehova i nia i te taatiraa i te pae tino, te ava, te faaipoiporaa, te mau ohipa tapihoo, e e rave rahi atu â mau tumu parau.a (Maseli 11:1; Mareko 10:6-12; Korinetia 1, 6:9, 10; Ephesia 5:28-33) E tuhaa faufaa roa ia noaa mai teie “ite [“papu,” MN]” no te faatupu i te hoê haava manaˈo paieti. (Philipi 1:9) Parau mau, i muri aˈe atoa te noaaraa mai i te hoê Kerisetiano i te maramarama paari o te Bibilia, e tia ia ˈna ia tamau noa i te faaamu i to ˈna feruriraa i te Parau a te Atua mai te peu e e tia i to ˈna haava manaˈo ia ohipa maitai noa.—Salamo 1:1-3.

Te taai atoa ra te Bibilia i te haava manaˈo i te mafatu taipe, oia hoi to tatou mau huru hohonu e mau manaˈo horuhoru. (Roma 2:15) E tia i te feruriraa e i te mafatu ia ohipa amui ma te au maite mai te peu e e tia i te haava manaˈo ia ohipa maitai noa. Eita ïa e navai noa ia faaô i te mau haamaramaramaraa i roto i to outou feruriraa. E tia atoa ia outou ia haamataro i to outou mafatu—to outou mau manaˈo, mau hinaaro, e mau hiaai i roto ia outou. No reira te buka o te mau Maseli e faaohipa ˈi i teie mau huru parau e “imi to aau,” “haapao maitai [“to aau,” MN],” e “aratai i to aau.” (Maseli 2:2; 23:19; 27:23) Te hoê ravea no te na reira, o te feruri-maite-raa e te feruri-hohonu-raa ïa i nia i te mau Papai. Te na ô ra te Salamo 77:12 e: “E [“feruri maite,” MN] â vau i to mau ohipa atoa ra, e paraparau â vau i ta oe i rave ra.” E tauturu te feruri-maite-raa ia tatou ia fafa i to tatou mau manaˈo hohonu e ta tatou mau opuaraa i roto roa ia tatou.

A feruri na, ei hiˈoraa, e te rave ra outou i te hoê peu viivii mai te puhipuhiraa i te avaava. Mai te rahiraa o te mau taata, eita e ore e ua ite maitai outou i te mau fifi e tupu i te pae o te oraora-maitai-raa. Noa ˈtu râ te mau aˈoraa a te mau hoa e a te utuafare, mea fifi no outou ia faaore i te avaava. Nafea te feruri-maite-raa i nia i te poroi a te Bibilia e nehenehe ai e haapaari i to outou haava manaˈo i roto i teie tuhaa?

Ei hiˈoraa, a tamata i te feruri maite i nia i te mau parau a te aposetolo Paulo i roto i te Korinetia 2, 7:1: “E teie nei, e au mau here e, tei ia tatou taua mau maitai i parauhia maira, e tamâ hua tatou ia tatou iho i te mau viivii atoa o te tino e te varua, ma te faatupu hua i te maitai i te mǎtaˈuraa ˈtu i te Atua.” Ia taa ia outou i te auraa o teie mau parau. A uiui e, ‘Eaha mau â “taua mau maitai i parauhia maira” ta Paulo e faahiti ra?’ Na roto i te taioraa i te mau irava tapiri, e ite outou e te na ô ra te mau irava na mua ˈtu e: “Te na ô maira Iehova, E haere mai outou i rapaˈe au mai roto mai ia ratou ra, ia taa ê outou, e eiaha e rave noa ˈtu i te mea viivii ra; e na ˈu e farii atu ia outou, e ei metua vau no outou, e ei tamarii tamaroa outou na ˈu e ei tamarii tamahine, te parau maira Iehova tei tia ia ˈna te mau mea atoa ra.”—Korinetia 2, 6:17, 18.

I teie nei, e mea puai atu â te faaueraa a Paulo ia “tamâ hua tatou ia tatou iho i te mau viivii”! Mai te hoê faaitoitoraa puai e turai ia tatou ia na reira, te tǎpǔ maira te Atua e e ‘farii oia ia tatou,’ oia hoi e paruru oia ia tatou. ‘E fanaˈo anei au i te hoê taairaa piri e o ˈna—mai te hoê tamaroa aore ra te hoê tamahine e to ˈna metua tane?’ o ta outou paha ïa e uiui. E ere anei i te mea anaanatae roa ia ‘fariihia’ aore ra ia herehia tatou e te hoê Atua paari e te here? Mai te peu e e ere i te mea papu maitai taua manaˈo ra no outou, a hiˈo ïa e mea nafea te mau metua tane here ia faaite i te here e te aroha i nia i ta ratou mau tamarii. A feruri na ïa i teie nei i teie huru taairaa i rotopu ia outou e o Iehova! Rahi noa ˈtu â outou i te feruri maite i nia i te reira, rahi noa ˈtu â outou i te hinaaro e faatupu i teie huru taairaa.

A tapao na râ: “Eiaha e rave noa ˈtu i te mea viivii ra,” tera anaˈe te ravea e nehenehe ai outou e faatupu i te taairaa piri e te Atua. A uiui e: ‘E ere anei te puhipuhiraa i te avaava i te hoê o te “mau mea viivii” ta te Atua e faautua ra? E “viivii” anei “te tino” ia faaohipahia te reira, e nehenehe atu ai au e roohia i te mau huru fifi atoa i te pae o te oraora-maitai-raa? I te mea e Atua mâ, aore ra “moˈa” o Iehova, e farii anei o ˈna ia opua vau i te haaviivii ia ˈu iho mai teie te huru?’ (Petero 1, 1:15, 16) A tapao e te faaara atoa ra o Paulo ia ore ia ‘viivii te varua,’ aore ra te hinaaro o te feruriraa. A uiui e: ‘Te faatere ra anei teie peu ino i to ˈu feruriraa? E imi anei au i te mau ravea atoa no te haamâha i to ˈu hiaai, noa ˈtu paha e nehenehe to ˈu oraora-maitai-raa, to ˈu utuafare, aore ra to ˈu atoa tiaraa i mua i te Atua e fifihia? Ua vaiiho vau i te puhipuhiraa i te avaava ia faaino i to ˈu oraraa i nia i teihea faito?’ E riro mau â te uiuiraa i teie mau uiraa peapea i te horoa i te itoito no outou ia faaore!

Parau mau, e hinaaro paha outou ia tauturu e ia turu mai vetahi ê ia outou no te faaore i te avaava. No reira, e nehenehe te feruri-maite-raa i nia i te Bibilia e haapii e e haapaari roa ˈtu â i to outou haava manaˈo ia nehenehe outou e tiamâ mai i teie peu ino.

Ia hape anaˈe tatou

Noa ˈtu ta tatou mau tutavaraa maitatai roa ˈˈe e rave i te mea maitai, i te tahi mau taime, e na nia ˈˈe to tatou mau huru tia ore ia tatou e e hape tatou. I reira ïa to tatou haava manaˈo e haapeapea ˈi ia tatou, tera râ, e nehenehe tatou e turaihia ia ore e tâuˈa ˈtu i te reira. Aore ra e paruparu roa paha tatou e eita tatou e hinaaro faahou e tutava no te tavini i te Atua. Tera râ, a haamanaˈo na i te hiˈoraa o te Arii ra o Davida. I muri aˈe i to ˈna faaturiraa ia Bate-Seba, ua haapeapea to ˈna haava manaˈo ia ˈna. Te faataa ra oia i to ˈna mauiui e: “Te teiaha maira hoi to rima i nia ia ˈu, i te rui e te ao; ua mǎrô atura vau mai te mǎrô o te tau poai ra.” (Salamo 32:4) Mea mauiui anei? E! Ua turai râ teie oto e au i te Atua, ia Davida ia tatarahapa e ia faahau faahou e te Atua. (A faaau e te Korinetia 2, 7:10.) Te haapapu maitai ra to Davida taparuraa ma te mauiui ia faaorehia mai ta ˈna hara e te tatarahapa ra oia ma te haavare ore. No te mea e ua faaroo oia i to ˈna haava manaˈo, ua tauturuhia o Davida ia taui e i te pae hopea, ia oaoa faahou.—Salamo 51.

E nehenehe teie huru ohipa e tupu i teie mahana. Ua haapii vetahi i te Bibilia e te mau Ite no Iehova i mutaa iho, tera râ, ua faaea ratou i to ratou iteraa e aita to ratou oraraa e tu ra e te mau faaueraa teitei a te Atua. Peneiaˈe te faaea ra ratou i te hoê vahine aore ra i te hoê tane ma te ore e faaipoipo aore ra ua rave na ratou i te tahi mau peu viivii. Ua haapeapea to ratou haava manaˈo ia ratou!

Mai te peu e to roto outou i teie huru tupuraa, a hiˈo na ïa i te mau parau a te aposetolo Petero i te mahana o te Penetekose. I to ˈna faaite-tahaa-raa i te mau hara a te mau ati Iuda o to ˈna fenua, “putapû atura to ratou aau.” Aita râ ratou i faarue, ua pee ratou i te aˈoraa a Petero ia tatarahapa, e ua fariihia ratou e te Atua. (Ohipa 2:37-41) E nehenehe atoa outou e na reira! Eiaha e faarue i te parau mau no te mea te haapeapea nei to outou haava manaˈo ia outou, a vaiiho râ i to outou haava manaˈo ia turai ia outou ia ‘tatarahapa e ia fariu mai.’ (Ohipa 3:19) E nehenehe outou e rave i te mau tauiraa e titauhia ia fariihia mai outou e te Atua na roto i te opua-maite-raa e te tutavaraa.

“Ei haava manaˈo hapa ore â to outou”

Noa ˈtu e no haamata noa ˈtura outou i te haapii i te mau eˈa o Iehova aore ra e rave rahi matahiti to outou riroraa ei Kerisetiano paari, mea tano maitai te aˈoraa a Petero e: “Ei [“haava manaˈo,” MN] hapa ore â to outou.” (Petero 1, 3:16) E mea maitai te reira, e ere i te mea teimaha. A haapii atu na roto i te faatamaaraa i to outou feruriraa e to outou mafatu i te paari e vai ra i roto i te Parau a te Atua, te Bibilia. A faaroo i to outou haava manaˈo ia faaara mai oia ia outou. A fanaˈo i te hau o te feruriraa i roto ia outou, o te noaa mai ia faaroo anaˈe te hoê taata i to ˈna haava manaˈo.

Parau mau roa, e ere i te mea ohie ia haapii e ia haamataro i to outou haava manaˈo. Noa ˈtu râ, e nehenehe outou e pure i te Atua ra o Iehova ia tauturu mai ia outou. Na roto i ta ˈna tauturu, e nehenehe outou e tavini i te Atua ma “te [“haava manaˈo,” MN] maitai, e te faaroo haavare ore.”—Timoteo 1, 1:5.

[Nota i raro i te api]

a A ani i te amuiraa a te mau Ite no Iehova o to outou vahi aore ra a papai i te feia i nenei i teie vea mai te peu e e anaanatae outou i te fanaˈo i te hoê haapiiraa Bibilia tamoni ore i to outou fare.

[Hohoˈa i te api 6]

E tauturu te taioraa e te feruri-maite-raa i nia i te Parau a te Atua ia tatou ia haapii i to tatou haava manaˈo

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono