VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w97 1/7 api 30-31
  • Mau uiraa a te feia taio

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Mau uiraa a te feia taio
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Papai tei tuea
  • Eaha te huru oraraa no a muri aˈe o te mau mamoe e te mau puaaniho?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • E turu ma te taiva ore i te mau taeae o te Mesia
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2015
  • Eaha to outou tiaraa na mua ˈˈe te tupuraa o te haavaraa?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Ia haere mai te Mesia, e haava oia i te mamoe e te puaaniho
    Iesu te eˈa, te parau mau, te ora
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
w97 1/7 api 30-31

Mau uiraa a te feia taio

E oaoa rahi to tatou i to tatou haapiiraa i te parabole a Iesu no nia i te mamoe e te puaaniho. Ia au i te tatararaa apî i vauvauhia i roto i “Te Pare Tiairaa” o te 15 no Atopa 1995, e nehenehe anei tatou e parau faahou e te apiti ra te mau Ite no Iehova i te ohipa faataa-ê-raa i teie mahana?

Oia ïa. Papu maitai e, e rave rahi tei manaˈonaˈo i te reira, no te mea te parau ra te Mataio 25:31, 32 e: “Ia tae maira te Tamaiti a te taata ma ta ˈna hanahana, e te mau melahi moˈa atoa ra, ei reira oia e parahi ai i nia iho i to ˈna terono hanahana; e e haaputuhia to te mau fenua atoa i mua i to ˈna aro: e na ˈna e faataa ia ratou mai te tiai mamoe e faataa i te mamoe i te puaaniho ra.” Te faaite ra Te Pare Tiairaa o te 15 no Atopa 1995 e no te aha teie na irava e faaohipahia ˈi i muri aˈe i te omuaraa o te ati rahi. E haere mai o Iesu ma ta ˈna hanahana e ta ˈna atoa ra mau melahi e e parahi oia i nia iho i to ˈna terono haavaraa. I reira oia e faataa ê ai i te mau taata. I roto i teihea auraa? E rave oia i te mau faaotiraa ia au i ta te mau taata i rave aore ra i ore i rave na mua ˈˈe i taua taime ra.

E nehenehe tatou e faaau i te reira i te mau tuhaa o te hoê titorotororaa i te pae no te ture e aratai tia ˈtu i te haavaraa i mua i te tiribuna. E haaputuhia te mau haapapuraa i roto i te hoê roaraa tau hou te tiribuna e haava ˈi e e faaoti ai i te faautuaraa. Te mau haapapuraa no nia i te mau taata e ora nei, o te riro mai ei mamoe aore ra ei puaaniho, ua haaputuhia mai ïa i te hoê taime roa. E te haaputu-noa-hia ra. Ia parahi anaˈe râ o Iesu i nia i to ˈna terono, ua oti ïa te ohipa haaputuraa i te mau haapapuraa. Ua ineine oia i te faaoti i te haavaraa. E faataa-ê-hia te mau taata no te haamouraa mure ore aore ra no te ora mure ore.

Teie râ, i te mea e tei muâ ia tatou nei te faataa-ê-raa o te taata no te ora aore ra no te pohe i faahitihia i roto i te Mataio 25:32, e ere ïa te auraa e eita te tahi ohipa faataa-ê-raa, aore ra vahiraa, e tupu na mua ˈˈe i te reira. Te faahiti ra te Bibilia, i roto i te Mataio pene 13, i te hoê ohipa faataa-ê-raa e tupu na mua ˈˈe. Ma te anaanatae mau, te vauvau ra te buka ra Tahoêhia i roto i te haamoriraa o te Atua mau hoê roa, i te mau api 179-180, i raro aˈe i te upoo parau iti ra “Te faataa-ê-hia nei te mau taata,” i teie nei tumu parau.a Te na ô ra te buka e: “Te vai nei â te tahi mau ohipa papu maitai e te maere hoi o ta Iesu i faatuati i nia i te hopea o te amuiraa o te mau mea e vai nei. Te hoê o taua mau ohipa ra oia hoi ïa te faataa-ê-raahia te mau ‘tamarii o te basileia’ e te mau ‘tamarii a te varua ino.’ Te parau ra o Iesu no taua faataa-ê-raa ra i roto i te hoê o ta ˈna mau parabole, i reira to ˈna faahitiraa i te hoê aua sitona ta te hoê enemi i haere mai e ueue na nia iho i te zizania.”

Te faahiti ra te buka i te parabole a Iesu faahitihia i roto i te Mataio 13:24-30 e tei faataahia i te mau irava 36-43. A tapao na i te irava 38 e te faahohoˈa ra te huero sitona maitai i te mau tamarii o te Basileia, area te zizania ra, o te mau tamarii ïa a te varua ino. Te faaite ra te mau irava 39 e 40 e, e haaputuhia te zizania i “te hopea o teie nei ao,” aore ra faanahoraa o te mau mea—o te tau ïa ta tatou e ora nei. E faataa-ê-hia e i muri iho, e tahuhia i te auahi, oia hoi e haamouhia.

Teie parabole, no te mau Kerisetiano faatavaihia ïa (tei piihia te mau taeae o Iesu i roto i te parabole o te mamoe e o te puaaniho). Noa ˈtu râ, e mea papu maitai e te tupu nei te hoê faataa-ê-raa faufaa roa i teie nei tau inaha, te faataa-ê-hia nei te feia faatavaihia i te feia e faahua parau nei e e Kerisetiano ratou tera râ e au ratou i te mau ‘tamarii a te varua ino.’

Ua horoa mai o Iesu i te tahi atu mau hiˈoraa o te mau taata e vahihia ra, aore ra e faataa-ê-hia ra. A haamanaˈo na e ua parau oia no nia i te eˈa aano e aratai i te haamouraa e: “E rave rahi tei na reira i te tomo.” (Mataio 7:13) E ere noa i te hoê parau no nia i te ohipa e tupu i te pae hopea roa. E parau râ no nia i te hoê ohipa e tupu ra, mai te tupu ra i teie nei a itea mai ai i te tahi pae te eˈa pirihao e aratai i te ora. A haamanaˈo atoa e, i to ˈna tonoraa i te mau aposetolo, ua parau o Iesu e e itea mai ia ratou te feia e au. Eita vetahi atu e au, e e tia i te mau aposetolo ia ueue i te repo o to ratou avae “ei faaite atu” i taua mau taata ra. (Luka 9:5) Aita anei te hoê ohipa mai te reira te huru e tupu ra i teie nei tau, a rave ai te mau Kerisetiano i ta ratou taviniraa i mua i te taata? Te farii maitai nei vetahi, area vetahi ra, te patoi nei ïa i te poroi a te Atua o ta ratou e afai atu nei.

Te na ô ra te mau tumu parau a Te Pare Tiairaa no nia i te mau mamoe e te mau puaaniho e: “Noa ˈtu e ua fatata roa te haavaraa mai tei faataahia i roto i te parabole, te haamau-atoa-hia ra i teie nei te hoê ohipa faaora. Tei roto tatou te mau Kerisetiano i te hoê ohipa faaoraraa no te faaite i te hoê poroi o te faatupu i te amahamaharaa i rotopu i te mau taata. (Mataio 10:32-39).” I roto i teie mau irava o te Mataio pene 10, te na ô ra o Iesu e e faatupu te peeraa ia ˈna i te amahamaha i rotopu i te metua tane e te tamaiti, i te tamahine e te metua vahine.

I te pae hopea, ua rave te mau taeae faatavaihia a te Mesia i te upoo no te ohipa pororaa i te poroi o te Basileia na te ao nei. Ia faaroo te taata e ia farii maitai ratou aore ra ia patoi mai, te faaite nei ïa ratou i to ratou huru. Eita tatou te taata nei e nehenehe, e eiaha roa ˈtu, e parau e, ‘E mamoe tera taata; e puaaniho tera,’ ia au i te auraa e horoahia ra i roto i te Mataio pene 25. Teie râ, na ta tatou parauraa ˈtu i te taata i te parau apî maitai, e nehenehe ai ratou e faaite i to ratou tiaraa—o vai ratou e eaha to ratou huru i nia i te mau taeae o Iesu. No reira, mai te haapapuraa e haaputuhia e te hoê tiribuna, te maramarama noa ˈtura te vahiraa i rotopu i te feia e turu nei i te mau taeae o Iesu e te feia e patoi nei i te turu atu ia ratou. (Malaki 3:18) Mai ta Te Pare Tiairaa i faaite na, fatata roa o Iesu i te parahi i nia i to ˈna terono e horoa ˈi i te utua, e faataa ê ai ia au i te ture i te mau taata, i te hoê auraa hopea no te ora aore ra no te pohe.

[Nota i raro i te api]

a Neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc. i te matahiti 1990.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono