E hoa anei outou no te Atua?—Na ta outou ïa mau pure e faaite mai
UA FAAROO ê na anei outou ma te hape noa e piti taata e tauaparau ra? Papu maitai e ua ite oioi outou e eaha te huru o to raua taairaa—e taairaa piri anei aore ra e feia ěê raua, e ere raua i te mea matau maitai aore ra e hoa rahi raua e tiaturi ra te tahi i te tahi. Oia atoa, e nehenehe ta tatou mau pure e faaite mai e eaha te huru o to tatou taairaa e te Atua.
Te haapapu maira te Bibilia ia tatou e ‘aita te Atua i atea ê atu ia tatou atoa nei.’ (Ohipa 17:27) Oia mau, te titau maira oia ia tatou ia ite e o vai o ˈna. E nehenehe atoa tatou e riro ei hoa no ˈna. (Salamo 34:8; Iakobo 2:23) E nehenehe tatou e fanaˈo i te hoê taairaa piri mau e o ˈna! (Salamo 25:14) Papu maitai e o to tatou taairaa e te Atua te mea faufaa roa ˈˈe, ta tatou te feia hara e nehenehe e fanaˈo. E te haafaufaa nei te Atua i to tatou auhoaraa. Oia mau iho â, no te mea ua niuhia to tatou auhoaraa e o ˈna i nia i to tatou faaroo i ta ˈna Tamaiti fanau tahi, o tei horoa mai i to ˈna ora no tatou nei.—Kolosa 1:19, 20.
No reira, e tia i ta tatou mau pure ia faaite i te here e te mauruuru hohonu no Iehova. Teie râ, aita anei outou i manaˈo aˈenei e ua erehia ta outou mau pure, noa ˈtu e e mea tura, i te mau manaˈo rotahi mau? E ere te reira i te mea varavara. Eaha ïa te ravea no te haamaitai i te reira? Te atuaturaa ïa i to outou auhoaraa e te Atua ra o Iehova.
E imi anaˈe i te taime no te pure
Na mua roa, e titauhia te taime no te atuaturaa e no te aupururaa i te hoê auhoaraa. Peneiaˈe i te mau mahana atoa, te aroha aore ra te paraparau atoa nei outou i e rave rahi taata—te feia tapiri, te mau hoa ohipa, te feia faahoro faurao, e te mau rave ohipa i te fare toa. Noa ˈtu râ, e ere ïa te auraa e e hoa mau outou no teie mau huru taata. E rahi to outou auhoaraa ia paraparau maoro outou i te hoê taata, no nia i te mau parau ohie noa i te haamataraa e tae noa ˈtu i te faaiteraa ˈtu i to outou mau manaˈo hohonu.
Oia atoa, e tauturu te pure ia tatou ia haafatata ˈtu ia Iehova. E tia râ ia faataa i te taime e au no te reira; te titauhia ra hau atu â i te hoê pure haamauruururaa poto i te taime tamaaraa. Rahi noa ˈtu â outou i te tauaparau ia Iehova, rahi noa ˈtu â outou i te taa i to outou iho mau manaˈo, mau hinaaro, e mau ohipa. E itehia mai te mau ravea no te faatitiaifaro i te mau fifi rarahi a faahaamanaˈo mai ai te varua o te Atua i te mau faaueraa tumu i roto i ta ˈna Parau. (Salamo 143:10; Ioane 14:26) Hau atu â, ia pure anaˈe outou, e riro mai o Iehova ei taata mau no outou, e e rahi atu â outou i te ite i to ˈna anaanatae e to ˈna tapitapi here no outou.
Oia iho â râ ia ite anaˈe outou e te pahonohia maira ta outou mau pure. Inaha, e “hau ê roa ˈtu ta [“Iehova,” MN] ia rave, i te mau mea atoa ta tatou e ani nei e ta tatou e manaˈo nei”! (Ephesia 3:20) E ere te auraa e e faatupu te Atua i te mau semeio no outou. Tera râ, e horoa mai oia na outou i te mau aˈoraa aore ra te aratairaa e hinaarohia, na roto i ta ˈna Parau i papaihia, te mau papai a te pǔpǔ o te tavini haapao maitai, aore ra na roto i te mau parau a te mau taeae e te mau tuahine here. Aore ra e horoa mai o ˈna na outou i te puai e hinaarohia no te faaoromai aore ra no te faaruru i te tamataraa. (Mataio 24:45; Timoteo 2, 4:17) Na roto i teie mau tupuraa, e î to tatou mafatu i te mauruuru no to tatou Hoa i nia i te raˈi!
No reira, e tia i te hoê taata ia faanaho i te taime no te pure. Parau mau, mea iti te taime i teie tau hepohepo. Tera râ, ia haapao mau anaˈe outou i te hoê taata, e ite iho â outou i te taime no ˈna. A tapao na e mea nafea to te papai salamo faaiteraa i to ˈna manaˈo: “Mai te aili e hiaai i te pape rii tahe ra, oia atoa tau [nephe] ia oe, e te Atua e: te poihâ nei tau [nephe] i te Atua, i te Atua ora ra: afea râ vau e tae atu ai a faaite atu ai i mua i te aro o te Atua?” (Salamo 42:1, 2; MN) Mai teie atoa anei to outou hinaaro uˈana e tauaparau i te Atua? A faaherehere ïa i te taime no te reira!—A faaau e te Ephesia 5:16.
Ei hiˈoraa, e nehenehe outou e tamata i te tia oioi i nia i te poipoi no te fanaˈo i te tahi taime o outou anaˈe no te pure. (Salamo 119:147) Te vai ra anei te tahi mau po e eita outou e varea i te taoto? E nehenehe ïa outou, mai te papai salamo ra, e faariro i teie mau huru taime hepohepo ei taime no te faaite i to outou tapitapi i te Atua. (Salamo 63:6) Aore ra e nehenehe noa e faaoti e rave rau pure poto i te roaraa o te mahana. Teie ta te papai salamo i parau atu i te Atua: “Te tiaoro nei au ia oe, aita e mahana tuua.”—Salamo 86:3.
E haamaitai anaˈe i ta tatou mau pure
I te tahi mau taime, e ite atoa outou e mea faufaa ia faaroa ˈtu â i ta outou mau pure. Ia pure poto anaˈe outou, e faahiti noa paha outou i te mau ohipa hohonu ore. Ia faaoti râ outou i te mau pure roa ˈtu â e te hohonu roa ˈtu â, mea ohie roa ˈtu â no outou ia faaite i to outou mau manaˈo e to outou mau huru hohonu. I te hoê taime, ua ao te rui ia Iesu i te pureraa. (Luka 6:12) Papu maitai e e ite outou e mea hohonu roa ˈtu â e mea faufaa roa ˈtu â ta outou mau pure ia ore anaˈe outou e pure ma te ru noa.
E ere ïa te auraa e faahiti outou i te mau parau aita e tuati ra mai te peu e mea poto ta outou pure; e ere atoa ïa te auraa e na nia iho noa te parau ma te faufaa ore. Teie ta Iesu i faaara: “E ia pure outou ra, eiaha ia rahi te parau rii faufaa ore mai ta te mau Etene ra; o tei manaˈo e tei te rahi o te parau e itehia mai ai ratou. Eiaha roa e pee atu ia ratou, ua ite hoi to outou Metua i te mau mea e au ia outou; hou outou i ani atu ai ia ˈna.”—Mataio 6:7, 8.
E rahi atu â te faufaaraa o te pure ia feruri outou na mua ˈˈe i te mau manaˈo ta outou e hinaaro e faahiti. Mea rahi te mau tumu parau—to tatou oaoa i roto i te taviniraa, to tatou mau paruparu e mau hapa, to tatou mau peapea, to tatou mau tapitapi i te pae faanavairaa faufaa, te mau faaheporaa i te vahi raveraa ohipa aore ra i te fare haapiiraa, te maitairaa o to tatou utuafare, e te huru tupuraa pae varua o ta tatou amuiraa, no te faahiti noa i te tahi.
Aita anei to outou feruriraa e nevaneva i te tahi taime ia pure anaˈe outou? No reira, a tutava hau atu â no te haamau i to outou feruriraa. Inaha, ua ineine o Iehova i te ‘haapao mai i ta tatou e tiaoro nei.’ (Salamo 17:1) Eita anei e tia ia tatou ia faaineine i te tutava ˈtu â ma te haavare ore i te haapao i ta tatou iho mau pure? Oia, ‘a haapao i ta te varua,’ e eiaha e vaiiho i to outou feruriraa ia nevaneva.—Roma 8:5.
Te mea faufaa atoa, o ta tatou ïa huru paraparauraa ˈtu ia Iehova. Noa ˈtu e te hinaaro nei oia e ia faariro tatou ia ˈna ei hoa no tatou, eiaha roa ia moehia ia tatou e te tauaparau ra tatou i te Arii Mana hope o te ao nei. A taio e a feruri maite i nia i te ohipa faahiahia i faataahia i roto i te Apokalupo i te mau pene 4 e te 5. Ua ite orama o Ioane i te hanahana o te Taata ta tatou e nehenehe e haafatata ˈtu na roto i te pure. Auê ïa haamaitairaa ta tatou te neheneheraa e haafatata ˈtu e e tauaparau atu i “tei parahi i nia i te terono ra”! Eiaha roa ˈtu tatou e hinaaro e tauaparau atu ma te faatura ore aore ra ma te tano ore. Tera râ, e tia ia tatou ia tutava puai ‘ia tiahia te parau a to tatou vaha i reira, e te manaˈo o to tatou aau e Iehova.’—Salamo 19:14.
E tia râ ia tatou ia taa e eita tatou e haaputapû i te mafatu o Iehova na roto i te mau parau faarahi. E mauruuru oia i ta tatou mau parau faatura, e te haavare ore, noa ˈtu e e mau parau ohie roa.—Salamo 62:8.
Te tamahanahanaraa e te taaraa i te manaˈo i te taime e hinaarohia
Ia hinaaro anaˈe tatou i te tauturu e te tamahanahanaraa, e huri pinepine tia ˈtu tatou i te hoê hoa piri roa no te ani i te tauturu e te taaraa mai i to tatou manaˈo. Inaha, aita ˈtu hoa ohie roa ˈˈe i te haafatata ˈtu maoti râ o Iehova. Ua riro oia ei “tauturu fatata ia roohia e te ati ra.” (Salamo 46:1) Ei “Atua no ˈna anaˈe te mahanahana,” te taa maira ia ˈna e eaha ta tatou e faaruru ra hau aˈe i te tahi atu taata. (Korinetia 2, 1:3, 4; Salamo 5:1; 31:7) E te taa mau ra oia i te huru e te aroha ra oia i te feia i roto i te fifi. (Isaia 63:9; Luka 1:77, 78) Na roto i te iteraa e ua riro o Iehova ei hoa o te taa mai i te manaˈo, e ohie tatou i te tauaparau ia ˈna ma te aau putapû e te hohonu. E turaihia tatou ia faaite i to tatou mau mǎtaˈu e to tatou mau peapea rahi roa ˈˈe. E ite roa ïa tatou e mea nafea te ‘haamahanahana o Iehova e faaoaoa mai ai i to tatou nephe.’—Salamo 94:18, 19.
I te tahi mau taime, e manaˈo paha tatou e eita e tia ia tatou ia haafatata ˈtu i te Atua no ta tatou mau hapa. Teie râ, nafea mai te peu e ua hapa mai te hoê o to outou mau hoa rahi i nia ia outou e ua taparu mai oia ia faaore i ta ˈna hapa? Eita anei outou e turaihia ia tamahanahana e ia tamǎrû ia ˈna? No reira, e tia anei ia outou ia manaˈo e e ore o Iehova e na reira atoa? Te faaore rahi nei oia i te hara a to ˈna mau hoa no te mea e feia hara ratou. (Salamo 86:5; 103:3, 8-11) Na roto i te iteraa i te reira, eiaha tatou e faaea i te ani tahaa ia ˈna ia faaore mai i ta tatou mau hapa; e nehenehe tatou e tiaturi i to ˈna here e to ˈna aroha. (Salamo 51:17) Mai te peu e te hepohepo nei tatou no ta tatou mau hara, e nehenehe tatou e ite i te tamahanahanaraa i roto i te mau parau i faahitihia i roto i te Ioane 1, 3:19, 20: “O te mea teie e ite ai tatou e, no te parau mau tatou, e e mahoru ai to tatou aau i mua ia ˈna ra, Ia faahapa mai hoi to tatou aau ia tatou, e rahi te Atua i to tatou aau, e ua ite oia i te mau mea atoa nei.”
Teie râ, aita e faufaa e ia fifihia tatou no te fanaˈo i te tapitapi here o te Atua. Te anaanatae ra o Iehova i te mau mea atoa o te ohipa ra i nia i to tatou maitai pae varua e i te pae o te mau manaˈo horuhoru. Oia, eiaha roa ˈtu tatou e manaˈo e mea faufaa ore roa to tatou mau manaˈo hohonu, mau opuaraa, e mau tapitapi no te faahiti i roto i te pure. (Philipi 4:6) Mai te peu e to pihai iho outou i te hoê hoa rahi, e paraparau noa anei outou no nia i te mau ohipa rarahi o to outou oraraa? Eita atoa anei outou e faaite ia ˈna i to outou mau tapitapi haihai? Oia atoa, e nehenehe outou e tauaparau ohie no nia i te mau tuhaa atoa o to outou oraraa ia Iehova, i te mea e “te tiai mai [ra oia] ia outou.”—Petero 1, 5:7.
Parau mau, eita te hoê auhoaraa e vai maoro mai te peu e e paraparau noa outou no nia ia outou anaˈe. Oia atoa, eiaha e paraparau noa no tatou anaˈe i roto i ta tatou mau pure. E tia atoa ia tatou ia faaite i to tatou here e to tatou tapitapi no Iehova e no ta ˈna mau faufaa. (Mataio 6:9, 10) E ere noa te pure i te hoê ravea no te ani i te tauturu i te Atua ra, e ravea atoa râ no te haamauruuru e no te arue. (Salamo 34:1; 95:2) Na te “ite” maoti te haapiiraa tamau tataitahi e tauturu ia tatou i roto i teie tuhaa, e tauturu atoa te reira ia tatou ia ite maitai atu â no nia ia Iehova e to ˈna mau eˈa. (Ioane 17:3) E ite iho â râ outou e ua riro te taioraa i te buka a te mau Salamo ei tauturu, e a tapao e mea nafea to vetahi mau tavini haapao maitai faaiteraa i to ratou mau manaˈo ia Iehova.
E ô faufaa roa mau â te riroraa ei hoa no Iehova. Ia faaite ïa tatou e te haafaufaa ra tatou i te reira, ma te faariro i ta tatou mau pure ei mea hohonu roa ˈtu â, e te haavare ore, e no tatou iho. E ite ïa tatou i te oaoa o te papai salamo, o tei parau e: “E ao to te taata i haapaohia e oe, e ua faafatatahia mai e oe.”—Salamo 65:4.
[Hohoˈa i te api 28]
E nehenehe ta tatou e pure i te Atua i te roaraa o te mahana i te mau huru taime atoa