Te fatata maira te faaoraraa semeio o te huitaata nei
“AITA teie nei peu i itea i ǒ tatou nei.” O ta te feia ïa i ite mata i te faaora-semeio-raahia i taua noa taime ra te hoê hapepa e Iesu, i parau. (Mareko 2:12) Ua faaora atoa o Iesu i te matapo, te vava, e te pirioi, e ua na reira atoa ta ˈna mau pǐpǐ. Mea na roto râ i teihea mana to Iesu faatupuraa i teie mau faaoraraa? Eaha te tuhaa ta te faaroo i hauti? Eaha ta teie mau ohipa tei tupu i te senekele matamua e haamaramarama maira no nia i te faaoraraa semeio i teie mahana?—Mataio 15:30, 31.
“Ua ora oe i to oe faaroo”
Mea au roa na te feia faaora faaroo i teie mahana e faahiti i te mau parau ta Iesu i parau atu i te hoê vahine tei tupuhia i te tapahi 12 matahiti te maoro, o tei haere mai ia ˈna ra ia ora oia: “Ua ora oe i to oe faaroo.” (Luka 8:43-48) Ua faaite anei te mau parau a Iesu e tei to ˈna faaroo i ora ˈi oia? E hiˈoraa anei teie o te “faaoraraa faaroo” mai te ravehia ra i teie mahana?
Ia taio maitai anaˈe tatou i te aamu a te Bibilia, te taa ra ia tatou e i te rahiraa o te mau taime, aita o Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i ani i te feia maˈi ia faahiti e e faaroo to ratou hou ratou i faaorahia ˈi. Mai te vahine i faahitihia i nia nei, ua haere mai oia e, ma te ore e parau i te tahi mea ia Iesu, ua tapea oioi atura oia i to Iesu ahu na muri mai, e “[“ore,” MN] ihora taua tapahi no ˈna ra i reira.” I te tahi atu taime, ua faaora o Iesu i te hoê taata i rotopu i te feia tei haere mai e tapea ia ˈna. Ua faaora atoa oia i te hoê taata o tei ore roa ˈtu i ite e o vai o Iesu.—Luka 22:50, 51; Ioane 5:5-9, 13; 9:24-34.
No reira, eaha te tuhaa ta te faaroo i hauti? I to Iesu e to ta ˈna mau pǐpǐ parahiraa i te mau mataeinaa no Turia e no Sidona, ua haere maira te hoê vahine ati Kanaana e ua pii maira: “E te Fatu, e te Tamaiti a Davida, e aroha mai oe ia ˈu; ua rahi roa te pohe o tau tamahine i te hoê demoni.” A feruri na i to ˈna peapea i to ˈna taparuraa e: “E te Fatu ê! e turu mai oe ia ˈu.” No to ˈna aroha, ua pahono atura o Iesu e: “E teie nei vahine e! e faaroo rahi to oe: o ta oe i hinaaro na, ia na reirahia oe.” Ora roa ˈtura ta ˈna tamahine “i reira ra.” (Mataio 15:21-28) Papu maitai e ua titauhia te faaroo, teie râ, to vai faaroo? A tapao na e o te faaroo o te metua vahine ta Iesu i haapopou, eiaha râ to te tamarii. E te faaroo ia vai ïa? Na roto i to ˈna parauraa ˈtu ia Iesu e “te Fatu, e te Tamaiti a Davida,” te farii tahaa ra taua vahine ra e o Iesu te Mesia i tǎpǔhia. E ere i te hoê noa faaiteraa i te faaroo i te Atua aore ra te faaroo i te mana o te taata faaora. I to Iesu parauraa e, “Ua ora oe i to oe faaroo,” ua hinaaro oia e parau e ahiri e aita te feia mauiui i tiaturi e o te Mesia oia, eita ïa ratou e haere mai ia ˈna ra ia faaorahia ratou.
Na roto i teie mau hiˈoraa a te mau Papai, e nehenehe tatou e ite e mea taa ê roa te faaoraraa ta Iesu i rave, i tei ite-rahi-hia aore ra i tei titauhia i teie mahana. Aita i itehia te tahi faaiteiteraa puai i te pae o te mau manaˈo horuhoru—mai te tutuôraa, te himeneraa, te otoraa, te matapouriraa, e te vai atu â—i nia i te mau taata, e aita i itehia te tahi huru maamaa rahi i nia ia Iesu. Hau atu, aita roa ˈtu o Iesu i erehia i te mana e faaora i te feia maˈi, ma te parau e ua erehia ratou i te faaroo, aore ra mea iti ta ratou moni i horoa.
Te mau faaoraraa na roto i te mana o te Atua
Mea nafea te tupuraa te mau faaoraraa a Iesu e a ta ˈna mau pǐpǐ? “E faaitehia ihora te mana o [“Iehova i nia ia ˈna,” MN] i te faaoraraa ia ratou,” o ta te Bibilia ïa e pahono ra. (Luka 5:17) Te na ô ra te Luka 9:43 e i muri aˈe i te hoê faaoraraa, “ua maere anaˈe ihora ratou i te mana rahi o te Atua ra.” Ma te tano, aita o Iesu i huti i te ara-maite-raa i nia ia ˈna iho ei taata faaora. I te hoê taime, teie ta ˈna i parau atu i te hoê taata o ta ˈna hoi i faatiamâ i te haafifiraa a te mau demoni: “A haere i te utuafare i to oe ra fetii, a faaite atu ai ia ratou i taua mea rahi a [“Iehova,” MN] i rave iho nei i te aroha ia oe.”—Mareko 5:19.
I te mea e ua faaora o Iesu e te mau aposetolo na roto i te mana o te Atua, e mea ohie ia taa e no te aha e ere i te mea titau-noa-hia te faaroo o te taata i faaorahia, ia ora mai oia. Tera râ, ua titauhia i te taata faaora ia faatupu i te faaroo puai. No reira, i te oreraa te mau pǐpǐ a Iesu e nehenehe e tiavaru i te tahi demoni puai mau, ua faaite atu o Iesu ia ratou te tumu: “No to outou faaroo ore.”—Mataio 17:20.
Te tumu o te faaoraraa semeio
Noa ˈtu e ua faatupu o Iesu e rave rahi faaoraraa i te roaraa o ta ˈna taviniraa i nia i te fenua nei, aita oia i faatupu na mua roa i te hoê ‘taviniraa faaoraraa.’ To muri mai te faaoraraa semeio ta ˈna i faatupu—aita roa ˈtu hoi oia i faateimaha i te taata aore ra i titau i te tahi taoˈa pûpû—i ta ˈna tapitapiraa matamua, oia hoi ‘te pororaa i te parau apî maitai o te hau.’ (Mataio 9:35) Te na ô ra te aamu e i te hoê taime, “ua farii atura oia ia ratou, e ua parau atura i te parau o te basileia o te Atua, e faaora ˈtura i te feia maˈi.” (Luka 9:11) I roto i te mau aamu a te mau Evanelia, ua pii-pinepine-hia o Iesu te “Orometua,” aita roa ˈtu râ oia i piihia te “Taata faaora.”
No te aha ïa o Iesu i faatupu ai i te mau faaoraraa semeio? Na mua roa, no te haapapuraa ïa e o o ˈna mau te Mesia i tǎpǔhia. I to Ioane Bapetizo tapea-hape-raahia i te fare auri, ua hinaaro oia e ite i te haapapuraa e ua faatupu oia i te ohipa ta te Atua i faaue ia ˈna ia rave. Ua tono atura oia i ta ˈna iho mau pǐpǐ ia Iesu ra e ua ani atura e: “O oe anei te tae mai, e e tiai atu anei tatou i te tahi ê?” A tapao na i ta Iesu i parau atu i te mau pǐpǐ a Ioane e: “A haere, a faaite atu ia Ioane i ta orua e faaroo nei e ta orua e hiˈo nei: ua faaorahia te matapo, ua haere te pirioi, ua faaroo te turi, ua tamâhia te lepera, ua faatiahia tei pohe, e ua parauhia te parau oaoa i te taata rii.”—Mataio 11:2-5.
Oia, i to Iesu faatupuraa eiaha noa i te faaoraraa anaˈe, i te tahi atoa râ ohipa semeio i faahitihia i roto i te mau Evanelia, ua haapapu maitai te reira e o o ˈna mau “te tae mai,” te Mesia i tǎpǔhia. Aita e faufaa ia ‘tiai atu i te tahi ê.’
E te mau faaoraraa semeio i teie mahana?
E tia anei ïa ia tatou ia tiaturi e e haapapu mai te Atua i to ˈna mana na roto i te mau faaoraraa i teie mahana? Eita. Na roto i te mau ohipa semeio ta ˈna i faatupu na roto i te mana o te Atua, ua haapapu maitai o Iesu e o o ˈna te Mesia ta te Atua i tǎpǔ e e haere mai. Te faatiahia ra te mau ohipa puai a Iesu i roto i te Bibilia ia taio te taatoaraa. Aita e faufaa no te Atua ia haapapu i to ˈna mana na roto i te faatupu-faahou-raa i taua mau huru ohipa ra i tera e tera ui taata.
Te vahi anaanatae, mea papu maitai te mau faaoraraa e te tahi atu mau ohipa semeio i te tahi noa faito. Te feia atoa i ite mata roa i te mau semeio a Iesu, aita ratou i tiaturi e te turu maira to ˈna Metua i nia i te raˈi ia ˈna. “Rave noâ oia i te tapao e rave rahi i mua i to ratou aro ra, aore â ratou i faaroo ia ˈna.” (Ioane 12:37) No reira, i muri aˈe i to ˈna faahitiraa i te mau ô semeio huru rau—te tohuraa, te paraparauraa i te mau reo ěê, te faaoraraa, e te vai atu â—o ta te Atua i horoa na te mau melo huru rau o te amuiraa kerisetiano i te senekele matamua, ua faauruahia te aposetolo Paulo no te parau e: “Area te mau tohu ra, e mou ïa; area te [reo] ěê ra, e ore atoa ïa; area te ite ra, e faaorehia ïa te reira. Te ite pae tahi nei tatou, e te tohu pae tahi nei. Ia tae râ i te mea tia mau ra, ei reira te mea pae tahi noa ra e faaorehia ˈi.”—Korinetia 1, 12:28-31; 13:8-10.
Parau mau, e mea faufaa roa te faaroo i te Atua no to tatou maitai. Teie râ, e faatupu noa te niuraa te hoê taata i to ˈna faaroo i nia i te mau parau tǎpǔ haavare no nia i te mau faaoraraa, i te inoinoraa. Hau atu â, teie te faaararaa ta Iesu i horoa no nia i te tau hopea: “E Mesia haavare hoi te tia mai i nia, e te peropheta haavare, e ua rave i te tapao e te semeio rahi, e tae noa ˈtu te vare i te feia maitihia ra, ahiri i tia.” (Mataio 24:24) Taa ê atu i te haavare e te ohipa taviri, e tupu atoa te tahi mau ohipa puai demoni. Ei faahopearaa, eiaha tatou e maere i te mau faatiaraa no nia i te mau ohipa taa-ore-hia, e e ere roa ˈtu te reira i te niu no te faaroo mau i te Atua.
I te mea hoi e aita hoê aˈe taata e faatupu ra i teie mahana i te mau faaoraraa mai ta Iesu i rave na, te erehia ra anei tatou i te tahi mea? Aita roa ˈtu. Inaha, ua maˈi-faahou-hia te feia o ta Iesu i faaora. Ua ruauhia e ua pohe ratou paatoa. E mea poto roa te mau haamaitairaa faaora ta ratou i fanaˈo. Teie râ, e auraa mure ore to te mau faaoraraa semeio a Iesu, i te mea e te faahohoˈa ra ratou i te mau haamaitairaa e tupu a muri aˈe.
No reira, i muri aˈe i te tuatapaparaa i te Parau a te Atua, te Bibilia, aita o Alexandre raua o Benedita, i faahitihia na mua ˈˈe, i tiaturi faahou i te mau faaoraraa faaroo e i te mau faaoraraa tahutahu i teie tau. Te tiaturi papu nei râ raua e e ere te mau faaoraraa semeio i te mau ohipa tei tupu noa i mutaa iho. No te aha hoi? Mai te mau mirioni taata na te ao nei, te tiai nei raua i te mau haamaitairaa faaora i raro aˈe i te Basileia o te Atua.—Mataio 6:10.
Aita e maˈi e e pohe faahou
Mai ta tatou i ite mai na, te tapao matamua o te taviniraa a Iesu, e ere ïa te faaoraraa i te feia maˈi e te faatupuraa i te tahi atu mau semeio. Teie râ, o te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua ta ˈna ohipa matamua. (Mataio 9:35; Luka 4:43; 8:1) Mea na roto i taua Basileia ra e faaora semeio ai te Atua i te huitaata nei e e faaore ai oia i te mau ino atoa o ta te hara e ta te huru tia ore i faatupu i nia i te fetii taata. Mea nafea e afea oia e faatupu ai i te reira?
Ma te faaite atea i te mau senekele a muri aˈe, ua horoa o Iesu Mesia i ta ˈna aposetolo ra o Ioane i te hoê orama parau tohu: “Teie mai nei te ora, e te puai, e te basileia o to tatou Atua, e te mana o ta ˈna ra Mesia.” (Apokalupo 12:10) Te faaite maira te mau haapapuraa atoa e mai te matahiti 1914 mai ra te huriraahia mai te patoi rahi o te Atua, o Satani, na te hiti o te fenua, e i teie nei, te ohipa mau nei te Basileia! Ua haamauhia o Iesu ei Arii no te Basileia Mesia e ua ineine oia i teie nei i te rave i te mau tauiraa rarahi i nia i te fenua nei.
Fatata roa i mua nei, e faatere mai te faatereraa no te raˈi a Iesu i nia i te hoê totaiete taata parau-tia apî, oia hoi te hoê “fenua apî.” (Petero 2, 3:13) Mai te aha râ te huru o te oraraa? Teie te tahi hiˈoraa hanahana no a muri aˈe: “E ite atura vau i te raˈi apî e te fenua apî; ua mou hoi tei mutaa iho raˈi, e tei mutaa ihora fenua . . . E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra.”—Apokalupo 21:1, 4.
E nehenehe anei ta outou e feruri e mai te aha te huru o te oraraa ia tupu mau anaˈe te faaoraraa semeio o te huitaata nei? “E ore hoi to reira e parau e, Ua paruparu vau i te maˈi; te mau taata e parahi i reira, ua faaorehia te utua o ta ratou hara.” Oia, e faatupu te Atua i te mea o ta te feia faaora faaroo e ore roa ˈtu e nehenehe e rave. “E na ˈna e haamou roa i te pohe e a muri noa ˈtu.” Oia mau, “na te Fatu ra, na Iehova, e horoi i te roimata i te mau mata atoa ra.”—Isaia 25:8; 33:24.
[Hohoˈa i te api 7]
E faaora-semeio-hia te huitaata nei i raro aˈe i te Basileia o te Atua