Te farii ra anei te Atua i te mau faaoraraa maˈi semeio?
“E MEA huru ê rahi ta tatou i ite iho i teie nei mahana!” Ua maere mau â te feia mataitai. Inaha, ua faaorahia te hoê taata hapepa i mua i to ratou mata. Ua parau atu te taata faaora i taua taata ra e: “A tia, a rave i to roi, a hoˈi i to utuafare.” Ua tia aˈera oia e ua hoˈi atura i to ˈna fare! Ua ora roa to ˈna hapepa. Eita e maerehia i te mea e “ua haamaitai atura” te feia i tia mai i reira “i te Atua”! (Luka 5:18-26) Mea papu maitai e ua farii te Atua i teie ohipa rapaauraa, tei ravehia e Iesu Mesia tau 2 000 matahiti i teie nei.
E i teie mahana? Ua riro anei te faaoraraa semeio ei ravea maitai no te feia aita e manuïa ra i te rapaau i to ratou maˈi? Ua faatupu Iesu i te mau faaoraraa semeio. Te parau ra te feia rapaau faaroo no teie nei tau e te pee nei ratou i to ˈna hiˈoraa. Eaha to tatou manaˈo no nia i ta ratou mau faaiteraa?
Te faataahia ra te faaoraraa faaroo mai “te hoê ravea rapaauraa i te mau maˈi na roto i te pure e te faatupuraa i te faaroo i te Atua.” Te haapapu ra te Buka parau paari Britannica (beretane) e: “Ua haamata te aamu o te faaoraraa faaroo i roto i te kerisetianoraa e te taviniraa maere mau a Iesu e te mau aposetolo.” Oia mau, ua rave Iesu i te mau ohipa rapaauraa faahiahia mau. Te rave ra anei te feia rapaau faaroo no teie nei tau i te mau semeio mai ta ˈna iho i rave?
Te faaroo—Mea titauhia anei?
Ia au i te Titionare Bibilia a Black (beretane), “ua titau [o Iesu] i te [faaroo] no te rave i ta ˈna mau faaoraraa semeio.” Mai te reira mau anei râ? Ua ani anei Iesu e ia faatupu te taata maˈi i te faaroo hou oia a faaora ˈtu ai ia ˈna? Aita. Ua titauhia te faaroo i te taata faaora eiaha râ i te taata maˈi iho. I te hoê taime, aita te mau pǐpǐ a Iesu i manuïa i te faaora i te hoê tamaiti i roohia i te maˈi hopii. Ua faaora ˈtura o Iesu i teie tamaiti e ua faaite aˈera o ˈna i muri iho i ta ˈna mau pǐpǐ i te tumu aore ratou i nehenehe e faaora ia ˈna. “Ua parau atura Iesu ia ratou, No to outou faaroo ore.”—Mataio 17:14-20.
Ia au i te Mataio 8:16, 17, ua “faaora [Iesu] i te feia atoa i pohe i te maˈi ra.” Oia mau, te vai ra i roto i taua mau taata ra te tahi tiaturi ia Iesu o tei turai ia ratou ia haafatata ˈtu ia ˈna. (Mataio 8:13; 9:22, 29) I roto i te rahiraa o te mau tupuraa, e tia ia ratou ia haere mai e ia ani atu hou oia e faaora ˈi ia ratou. Teie râ, aita te faˈiraa i te faaroo i titauhia ia ravehia te hoê semeio. I te hoê taime, ua faaora Iesu i te hoê pirioi o tei ore roa ˈtu i ite e o vai ra o Iesu. (Ioane 5:5-9, 13) I te po a haruhia ˈi oia, ua faaora o Iesu i te tariˈa motu o te tavini a te tahuˈa rahi, noa ˈtu e tei roto taua taata nei i te pǔpǔ o te mau enemi a Iesu o tei haere mai no te haru ia ˈna. (Luka 22:50, 51) E i te tahi taime, ua faatia atoa mai Iesu i te feia pohe!—Luka 8:54, 55; Ioane 11:43, 44.
Mea nafea to Iesu faatupuraa i teie mau semeio? No te mea ua turui atu oia i nia i te varua moˈa o te Atua, oia hoi to ˈna puai ohipa. Na te reira i rave i te rapaauraa, e ere râ na te faaroo o te taata maˈi. Ia taio outou i te mau faatiaraa a te mau Evanelia, e tapao atoa outou e ua faatupu Iesu i ta ˈna mau faaoraraa ma te ohie roa. Aita oia i rave i te mau faaiteiteraa rahi no te huti i te ara-maite-raa aore ra no te faahoruhoru i te taata. Hau atu, noa ˈtu eaha te maˈi, aita roa ˈtu o Iesu i mairi i te faaora. Ua manuïa oia i te mau taime atoa, e aita roa ˈtu oia i titau i te moni.—Mataio 15:30, 31.
Te mau faaoraraa i teie nei tau—Mai ta Iesu anei i rave?
Ua riro te maˈi ei fifi ino roa, e ia tairi oia ia tatou, e imi iho â tatou i te tamǎrûraa. Teie râ, nafea tatou mai te peu e te ora ra tatou i te hoê vahi i reira “te taata, te feia haihai iho â râ, e rapaauhia ˈi e te feia toroa i te pae rapaauraa mai te mau taoˈa ra te huru eiaha râ mai te mau taata mau”? O ta te hoê taote ïa i ite i roto i te hoê fenua no Marite Latino. E nafea tatou mai te peu e te ora ra tatou i te vahi, i reira, mai taua fenua ra, ‘e 40 % anaˈe o te mau taote o tei noaa i te aravihi no te rapaau i te taata’?
Eita e maerehia i te mea e te tamata nei e rave rahi mau taata, no te mea aita ˈtu ta ratou e ravea, i te mau faaoraraa semeio. Teie râ, te feaa nei te manaˈo no nia i te mau rapaauraa e ravehia nei e te feia faaora semeio. Ei hiˈoraa, tau 70 000 taata o tei haere atu i te hoê rururaa i São Paulo, i Beresilia, i reira e piti taata faaora maˈi ‘o tei taataahi i nia i te mau hanere titia mata i taorahia e te feia i ruru mai, ma te tǎpǔ atu i te feia tiaturi ohie no ratou hoi teie mau titia mata e e ora to ratou mata.’ Ua farii râ te hoê o na feia rapaau maˈi i roto i te hoê anianiraa e: “Eita vau e nehenehe e parau e e ora iho â te taatoraa o te feia maˈi ta matou i pure. Tei te huru ïa o to ratou faaroo. Mai te peu e e tiaturi te hoê taata, e ora ïa oia.” Ia ore noa ˈtu te faaoraraa e manuïa, te faahapa ra ïa oia i te tiaturi ore o te taata maˈi. A haamanaˈo na râ e, mai ta tatou i ite na mua ˈtu, ua faahapa Iesu no te manuïa-ore-raa te rapaauraa i te faaroo ore o te feia na ratou e faaora ra i te maˈi!—Mareko 9:37-42.
Ua tǎpǔ te tahi atu rapaau maˈi e e faaora oia i te mariri ai taata e te paruparu. Eaha te ohipa i tupu? Ia au i te vea Veja, “aita teie parau tǎpǔ i tupu.” E a hiˈo na i te haerea o taua taata ra: “Fatata e piti hora, ua rave [te taata rapaau semeio] i mua i te feia i ruru mai i te mau aˈoraa, te mau pure, te mau tuô, te himene—ua tae roa oia i te tupai, no te tiavaru i te mau demoni e parahi ra i roto i te tino o te feia faaroo. I te pae hopea, ua taora ˈtura o ˈna i to ˈna taamu arapoa e to ˈna horoi i nia i te feia tei oaoa roa e ua opere atura i te hoê farii moni no te titau i ‘te ô.’” Aita roa ˈtu o Iesu e ta ˈna mau aposetolo i ani i te moni no ta ratou mau faaoraraa semeio, e aita ratou i rave noa ˈˈe i teie mau ohipa faaiteiteraa.
Mea papu maitai atura e aita te feia rapaau no teie nei tau e rave ra mai ta Iesu i rave. E mea fifi roa ia manaˈo e te farii ra te Atua i te ohipa ta ratou e rave ra. Teie râ, te farii ra anei oia i te tahi mau faaoraraa semeio i teie mahana? Aore ra, te vai ra anei te tahi ravea e nehenehe ai to tatou faaroo e tauturu ia tatou ia roohia tatou aore ra te feia herehia e tatou i te maˈi?