A tapi i te hau a te atua i roto i te oraraa utuafare
“Ho atu ia Iehova, e te mau fetii o te taata atoa nei, ho atu ia Iehova i te hanahana e te puai.”—SALAMO 96:7.
1. Eaha te haamataraa ta Iehova i horoa no te oraraa utuafare?
UA HOROA o Iehova i te oraraa utuafare te hoê haamataraa hau mau e te oaoa, i to ˈna taatiraa i te tane matamua e te vahine matamua na roto i te taairaa o te faaipoiporaa. Inaha, ua tae roa o Adamu i te faaite i to ˈna oaoa rahi na roto i te pehepehe matamua i papaihia na: “I teie nei, e ivi teie no to ˈu nei ivi, e iˈo hoi no to ˈu nei iˈo: e parauhia oia e, e vahine, no te mea, no roto oia i te taata i te noaaraa mai.”—Genese 2:23.
2. Eaha te manaˈo o te Atua no nia i te faaipoiporaa, taa ê noa ˈtu i te faaoaoaraa i ta ˈna mau tamarii taata nei?
2 I te taime a haamau ai te Atua i te faaipoiporaa e te utuafare fetii, to ˈna manaˈo, e ere noa ïa i te faaoaoaraa i ta ˈna mau tamarii taata nei. Ua hinaaro râ oia e ia rave ratou i to ˈna hinaaro. Ua parau atu hoi te Atua i te tane e te vahine matamua e: “Ia fanau orua, e ia rahi roa, e faaî i te fenua nei, e e haavi iho; e ia mana orua i nia iho i te iˈa o te tai, e i nia iho i te mau manu o te reva, e i nia iho i te mau mea atoa e nee haere i nia iho i te fenua nei.” (Genese 1:28) E ohipa hoona mau â teie. Auê o Adamu, o Eva, e ta raua mau tamarii a muri aˈe i te oaoa e, ahiri e ua faaroo na feia faaipoipo matamua e ua rave noa i te hinaaro o Iehova!
3. Eaha tei titauhia ia ora te mau utuafare ma te paieti?
3 I teie atoa nei tau, e mea oaoa aˈe te mau utuafare ia tahoê anaˈe ratou no te rave i te hinaaro o te Atua. E e mau tiaturiraa faahiahia mau te vai ra i mua i teie mau utuafare faaroo! Ua papai te aposetolo Paulo e: “Te paieti ra, e faufaa ïa to te reira i te mau mea atoa nei, e maitai tei faaitehia mai no te reira i teie nei ao e te ao a muri atu.” (Timoteo 1, 4:8) Te mau utuafare e ora mau nei ma te paieti, te pee ra ïa ratou i te mau faaueraa tumu a te Parau a Iehova e te rave nei ratou i to ˈna hinaaro. Te tapi nei ratou i te hau a te Atua e te ite nei ïa ratou i te oaoa “i teie nei ao.”
Te faainohia ra te oraraa utuafare
4, 5. No te aha e nehenehe e parau e, te faainohia ra te oraraa utuafare i teie nei na te ao nei?
4 Oia mau, aita te mau utuafare atoa e ite nei i te hau e te oaoa. Ma te faahiti i te hoê titorotororaa i ravehia e te pu maimi demotarafia ra Apooraa Huiraatira, ua parau te vea ra The New York Times e: “I roto i te mau fenua ona e te mau fenua veve atoa, te faaruru nei te faanahoraa o te oraraa utuafare i te mau tauiraa hohonu.” Ua parau te hoê vahine titorotoro e: “E nehenehe e parauhia e, e aai te manaˈo o te utuafare mau papu e te autahoê, i reira te metua tane e faaamu ai i te utuafare e na te metua vahine ïa e aupuru ia ˈna. Te ohipa mau râ e itehia ra na te ao atoa nei, . . . o te mau metua vahine faaipoipo-ore-hia ïa, te maraaraa o te mau faataaraa, [e] te mau utuafare nainai aˈe.” No teie mau ohipa e tupu nei, e mau mirioni utuafare o te erehia nei i te mau-papu-raa, te hau, e i te oaoa, e o te amahamaha atoa nei. I te fenua Paniora, ua maraa te faito faataaraa, 1 faaipoiporaa i nia i te 8 tei faataa i te omuaraa o te mau matahiti 1990—e maraaraa rahi ia faaauhia i te faito ra 1 i nia i te 100 tau 25 matahiti noa na mua ˈtu. Tei te fenua Beretane te faito faataaraa teitei roa ˈˈe i Europa—e 4 faaipoiporaa i nia i te 10 o te faataa nei. Ua ite atoa teie nei fenua i te hoê maraa-taue-raa o te numera o te mau utuafare hoê anaˈe metua.
5 E au ra e te ru nei vetahi i te faataa. E rave rahi o te haere rahi nei i te “Fata no te Faataaraa” i pihai iho i te oire no Tokyo, i te fenua Tapone. Te farii nei teie hiero a te faaroo Shinto i te mau aniraa no te faataa e no te haamutu i te tahi atu mau taairaa hinaaro-ore-hia. E papai te taata haamori tataitahi i ta ˈna aniraa i nia i te hoê iri raau rairai, e faatautau atu i roto i te aua o te fata, e e pure oia ia pahonohia mai ta ˈna aniraa. Te na ô ra te hoê vea no Tokyo e, i te taime a haamauhia ˈi teie fata hoê hanere matahiti i teie nei, “e papai na te mau vahine a te feia hoo taoˈa moni no taua vahi ra, i te mau pure no te ani e ia faarue ta ratou mau tane i ta ratou vahine faaturi no te hoˈi mai ia ratou ra.” I teie nei râ mahana, te rahiraa o te mau pure, no te faataa ïa, eiaha faahou râ no te faaafaro. Oia mau, te faainohia ra te oraraa utuafare na te ao atoa nei. E maere anei râ te mau Kerisetiano? Eita, no te mea te faataa maitai ra te Bibilia i te tumu e roohia ˈi te utuafare i te ati i teie nei tau.
No te aha te utuafare e roohia ˈi i te ati?
6. Eaha te tuhaa a te Ioane 1, 5:19 i roto i te ati o te utuafare i teie nei mahana?
6 Hoê tumu e roohia ˈi te utuafare i te ati i teie nei mahana, no te mea ïa e: “Te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra.” (Ioane 1, 5:19) Eaha hoi ta teie varua ino, ta te Diabolo ra o Satani, e faatupu mai? E haavare ino oia e te faufau. (Ioane 8:44) Eita ïa e maerehia ia au roa ta ˈna ao i te haavare e te taiata, e mau peu hoi e faaino nei i te oraraa utuafare! I rapaeau i te faanahonahoraa a te Atua, te haamǎtaˈu nei te mana o Satani, i te vavahi roa i te faanahoraa o te faaipoiporaa ta Iehova i haamau, e i te faahuehue i te hau o te oraraa utuafare.
7. Nafea te mau utuafare e faainohia ˈi na roto i te mau huru o te taata e rave rahi i teie nei anotau hopea?
7 Te tahi atu tumu o te mau fifi o te utuafare e faaino ra i te huitaata nei, tei roto ïa i te Timoteo 2, 3:1-5. Te faaite ra teie mau parau i tohuhia mai e Paulo e, te ora nei tatou i te “anotau hopea.” Eita te hau e te oaoa e tupu i roto i te utuafare, mai te peu e e riro to ˈna mau melo “ei miimii, e nounou moni, e faaahaaha, e teoteo, e faaino, e faaroo ore i te metua, e mauruuru ore, e te viivii, e aroha ore, e tahemo parau au, e pari haavare noa, e haapao ore, e iria, e te au ore i te taata maitatai ra, e haavare, e mârô, e faateitei, e te hinaaro i te mau mea e navenave ai ra aore hinaaro i te Atua, e hohoˈa paieti hoi to ratou, o te puai râ o te reira ra, ua hunahia ïa ia ratou.” Eita te hoê utuafare e nehenehe e oaoa mau, mai te peu e e mea aroha ore e te taiva te hoê o to ˈna mau melo. Nafea te utuafare ia fanaˈo i te hau, mai te peu e e iria noa te tahi e eita oia e farii i te faahau? Te mea ino roa ˈtu â, nafea te hau e te oaoa ia tupu, ia hinaaro te mau melo utuafare i te mau mea e navenave ai ra aore hinaaro i te Atua? E mau huru anaˈe teie o te feia no teie nei ao i faaterehia e Satani. Eita ïa e maerehia ia erehia te oaoa i roto i te utuafare i teie nei anotau hopea!
8, 9. Eaha te faahopearaa o te haerea o te mau tamarii i nia i te oaoaraa o te utuafare?
8 Te tahi atu tumu e erehia ˈi te mau utuafare e rave rahi i te hau e te oaoa, o te haerea ino ïa o te mau tamarii. I to Paulo tohuraa mai i te mau huru tupuraa i te anotau hopea, ua tohu atoa oia e mea rahi te tamarii o te faaroo ore i te metua. Mai te peu e e taurearea outou, na roto i to outou haerea, te turu ra anei outou i te hau e te oaoa o to outou utuafare?
9 Aita vetahi mau tamarii e faaite ra i te haerea maitai. Ei hiˈoraa, ua papai atu te hoê tamaroa i teie rata au ore mau i to ˈna ra metua tane: “Ia ore oe e afai atoa ia ˈu i Alesanederia, eita vau e papai faahou ia oe i te rata, aore ra e paraparau faahou ia oe, aore ra e aroha faahou ia oe, e ia haere noa ˈtu oe i Alesanederia o oe anaˈe, eita vau e tapea faahou i to oe rima aore ra e aroha noa ˈtu ia oe. O te ohipa ïa e tupu mai te peu e eita oe e afai ia ˈu . . . A hapono mai râ i te hoê [kinura]. Ia ore oe e hapono mai, eita vau e tamaa faahou e eita vau e inu faahou. Tirara ˈtu ai!” Aita anei teie mau huru parau e faaroo-pinepine-atoa-hia ra i teie nei tau? Inaha hoi, e rata teie i papaihia e te hoê tamaroa i to ˈna metua tane i Aiphiti i tahito ra, hau atu i te 2 000 matahiti i teie nei.
10. Nafea te mau taurearea ia tauturu i to ratou utuafare ia tapi i te hau a te Atua?
10 Aita te haerea o teie tamaroa Aiphiti i turu i te hau i roto i to ˈna utuafare. Parau mau, e mea ino roa ˈtu â te mau ohipa i roto i te mau utuafare i teie nei anotau hopea. Teie râ, o outou te mau taurearea, e nehenehe ta outou e tauturu i to outou utuafare ia tapi i te hau a te Atua. Nafea? Na roto ïa i te auraroraa i teie aˈoraa a te Bibilia: “E te mau tamarii ra, e faaroo i to outou mau metua i te mau mea atoa nei, e mea mauruuru hoi te reira i te Fatu nei.”—Kolosa 3:20.
11. Nafea te mau metua ia tauturu i ta ratou mau tamarii ia riro mai ei mau tavini haapao maitai a Iehova?
11 E o outou ïa, te mau metua? Ma te here, a tauturu atu i ta outou mau tamarii ia riro mai ratou ei mau tavini haapao maitai a Iehova. “E haapii i te tamaiti i tana eˈa ia haere ra,” o ta te Maseli 22:6 ïa e parau ra. “E ia paari oia ra, e ore e faarue i taua eˈa ra.” Auaa te haapiiraa papu a te mau Papai e te hiˈoraa maitai o te mau metua, e rave rahi tamaroa e tamahine o te ore e faarue i te eˈa maitai ia paari anaˈe mai ratou. Tera râ, tei te huru maitai ïa e te rahiraa o te haapiiraa Bibilia i horoahia, e tei te huru atoa o te mafatu o te tamarii.
12. No te aha te utuafare kerisetiano e fanaˈo ai i te hau?
12 Mai te peu e te tutava pauroa ra te mau melo o to tatou utuafare i te rave i te hinaaro o Iehova, eita e ore e te fanaˈo ra tatou i te hau a te Atua. E tia hoi i te utuafare kerisetiano ia î i te mau “hoa no te hau.” Te faaite ra te Luka 10:1-6 e, o teie mau huru taata ta Iesu e manaˈo ra ia ˈna i tono i na pǐpǐ e 70 e poro e ua parau atu oia ia ratou e: “E te fare ta outou e tomo ra, e mata na i te parau atu, Ei hau to teie nei utuafare. E tei reira te hoê [“hoa,” MN] no te hau, e vai â taua hau ra i nia iho ia ˈna.” Ia haere anaˈe te mau tavini a Iehova i tera fare, i tera fare ma te hau no te poro i “te parau maitai i te hau,” te imi ra ïa ratou i te mau hoa no te hau. (Ohipa 10:34-36; Ephesia 2:13-18) Papu maitai, te utuafare kerisetiano o te tahoê mai i te mau hoa no te hau, e fanaˈo atoa ïa oia i te hau.
13, 14. (a) Eaha ta Naomi i hinaaro no Ruta e no Oraphe? (b) E riro te utuafare kerisetiano ei vahi haapuraa mai te aha te huru?
13 Te utuafare, e vahi haapuraa ïa e te hau. Ua hinaaro te vahine ivi ruhiruhia ra o Naomi e ia horoa mai te Atua na ta ˈna nau hunoa vahine ivi apî, o Ruta e o Oraphe, i te haapuraa e te maitai ia itea mai ia raua te hoê tane maitai e te hoê fare. Ua parau o Naomi e: “E ia horoa mai hoi Iehova i te [“vahi haapuraa,” MN] no orua, i te utuafare o ta orua ra pue tane.” (Ruta 1:9) No nia i teie aniraa ta Naomi, ua papai te hoê taata tuatapapa e, i roto i teie mau fare, e itea mai ia Ruta e ia Oraphe “te parururaa i te ahoaho e te hepohepo. E itea mai ia raua te haapuraa. E fare ïa e parahi ai raua, i reira to raua mau manaˈo putapû roa ˈˈe e to raua hinaaro tura roa ˈˈe e mâha ˈi, e vai hau ai. Te itehia ra te puai taa ê o te parau Hebera . . . i roto i te mau parau tuea i roto i [te Isaia 32:17, 18].”
14 A tapao na i teie irava i te Isaia 32:17, 18. Te na ôhia ra e: “E o ta te parau-tia ra ohipa, o te hau ïa, e te hopea o te parau-tia ra, o te peapea ore ïa, e te ora e a muri noa ˈtu. E parahi hoi to ˈu ra mau taata i roto i te fare mau e te peapea ore, e tia i roto i te parahiraa ora, e te vahi [“haapuraa,” MN].” E tia hoi ia riro te utuafare kerisetiano ei vahi haapuraa no te parau-tia, te peapea ore, te vai-maitai-raa, e te hau a te Atua. E mai te peu e e fa mai te mau tamataraa, te mau peapea, aore ra vetahi atu mau fifi? I reira ïa tatou e hinaaro ai e ite i te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare.
E maha faaueraa tumu faufaa roa
15. Nafea outou ia faataa mai i te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare?
15 No ǒ mai te iˈoa i mairihia i te utuafare tataitahi i nia i te fenua nei, i te Atua ra o Iehova, oia te Poiete o te mau utuafare fetii. (Ephesia 3:14, 15) No reira ˈtura, e tia i te feia atoa e hiaai ra i te oaoa i roto i te utuafare ia imi i ta ˈna aratairaa e ia arue ia ˈna, mai ta te papai salamo i rave na: “Ho atu ia Iehova, e te mau fetii o te taata atoa nei, ho atu ia Iehova i te hanahana e te puai.” (Salamo 96:7) Tei roto te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare i te mau api o te Parau a te Atua, te Bibilia, e i te faaohiparaa i ta ˈna mau faaueraa tumu. Te utuafare e faaohipa i teie mau faaueraa tumu, e oaoa ïa oia e e fanaˈo atoa oia i te hau a te Atua. E hiˈo anaˈe e maha o teie mau faaueraa tumu faufaa roa.
16. Eaha te tuhaa a te hitahita ore i roto i te oraraa utuafare?
16 Teie hoê o teie mau faaueraa tumu: E mea faufaa roa te hitahita ore ia itehia te hau a te Atua i roto i te oraraa utuafare. Ua parau te Arii ra o Solomona e: “Mai te oire aua ore e te parari ra, oia atoa te taata aore i aˈo i to ˈna iho aau.” (Maseli 25:28) Te aˈoraa i to tatou aau—oia hoi te faatupuraa i te hitahita ore—e mea faufaa roa ïa mai te peu e e hinaaro tatou e fanaˈo i te hoê utuafare hau e te oaoa. Noa ˈtu e e feia tia ore tatou, e tia ia tatou ia faatupu i te hitahita ore, e hotu hoi no te varua moˈa o te Atua. (Roma 7:21, 22; Galatia 5:22, 23) E faahotu te varua i te hitahita ore i roto ia tatou, mai te peu e e pure tatou ia noaa mai teie huru maitai, e faaohipa tatou i te mau aˈoraa a te Bibilia no nia i te reira, e e amuimui atu tatou e te feia e faaite nei i teie huru. E tauturu ïa teie huru raveraa ia tatou ia “maue ê atu i te faaturi.” (Korinetia 1, 6:18) E tauturu atoa te hitahita ore ia tatou ia patoi i te haavî uˈana, ia haapae aore ra ia faaea i te inu-hua-raa i te ava, e ia faaruru atu i te mau fifi ma te hau aˈe.
17, 18. (a) Nafea te Korinetia 1, 11:3 e tano ai i roto i te oraraa utuafare kerisetiano? (b) Nafea te fariiraa i te tiaraa upoo ia turu i te hau a te Atua i roto i te utuafare?
17 Teie te tahi atu faaueraa tumu faufaa roa: E tauturu te fariiraa i te tiaraa upoo ia tatou ia tapi i te hau a te Atua i roto i to tatou utuafare. Ua papai o Paulo e: “Teie râ to ˈu hinaaro, ia haapao outou, e o te Mesia te upoo o te taata atoa nei, e o to te vahine ra upoo, o te tane ïa, e o to te Mesia ra upoo, o te Atua ïa.” (Korinetia 1, 11:3) Te auraa ra, na te tane e rave i te upoo i roto i te utuafare, e e turu mai ta ˈna vahine ia ˈna ma te taiva ore, e e faaroo te mau tamarii i to ratou mau metua. (Ephesia 5:22-25, 28-33; 6:1-4) E turu teie huru haerea i te hau a te Atua i roto i te oraraa utuafare.
18 E tia i te hoê tane kerisetiano ia haamanaˈo e te tiaraa upoo ia au i te mau Papai, e ere ïa te faatereraa haavî. E tia ia ˈna ia pee i te hiˈoraa o Iesu, to ˈna Upoo. Noa ˈtu â hoi e, o ˈna te “upoo i nia iho i te mau mea atoa,” ‘aita [o Iesu] i haere mai ia tavinihia o ˈna, ei tavini râ.’ (Ephesia 1:22; Mataio 20:28) Mai te reira atoa, e faaohipa te tane kerisetiano i to ˈna tiaraa upoo ma te here, ia nehenehe oia e atuatu i te maitairaa o to ˈna utuafare. E papu maitai, e hinaaro te vahine kerisetiano e ohipa amui e ta ˈna tane. O ˈna hoi to ˈna “tauturu au” e to ˈna apiti, e na ˈna e faaite i te mau huru maitatai tei erehia i ta ˈna tane, e mea na reira ïa oia ia horoa ˈtu i te turu e hinaarohia ra. (Genese 2:20; Maseli 31:10-31) E tauturu te faaohipa-maitai-raa i te tiaraa upoo i te mau tane e te mau vahine ia faaite i te faatura i nia i te tahi e te tahi, e e turai atoa i te mau tamarii ia faaroo i to ratou mau metua. Oia mau, e turu te fariiraa i te tiaraa upoo i te hau a te Atua i roto i te oraraa utuafare.
19. No te aha e mea faufaa roa te tauaparauraa maitai ia tupu te hau e te oaoa i roto i te utuafare?
19 Teie te toru o te faaueraa tumu faufaa roa: E mea faufaa roa te tauaparauraa maitai, ia tupu te hau e te oaoa i roto i te utuafare. Te na ô maira te Iakobo 1:19 ia tatou e: “Ia ru te taata atoa i te faaroo, ia haere maine i te parau, ia haere maine hoi i te riri.” E tia i te mau melo o te utuafare ia faaroo e ia paraparau i te tahi e te tahi, no te mea e mea titauhia teie na tuhaa e piti. Noa ˈtu e ua tano iho â tatou, mai te peu râ e e paraparau tatou ma te etaeta, te teoteo, aore ra te aroha ore, e rahi atu ïa te ino ta tatou e faatupu i te maitai. Ei parau au mau ia faaroo ta tatou e tia ˈi, tei “rapaauhia i te miti ra.” (Kolosa 4:6) Te mau utuafare e pee nei i te mau faaueraa tumu a te mau Papai e te vai ra te tauaparauraa i roto ia ratou, te tapi mau ra ïa ratou i te hau a te Atua.
20. No te aha outou e parau ai e mea faufaa roa te here ia noaa mai te hau i roto i te utuafare?
20 Teie te maha o te faaueraa tumu: E mea faufaa roa te here ia noaa mai te hau e te oaoa i roto i te utuafare. Parau mau, e tuhaa faufaa atoa to te here i te pae tino i roto i te faaipoiporaa, e e nehenehe te here hohonu e tupu i rotopu i te mau melo o te hoê utuafare. Te here faufaa roa ˈˈe râ, o te here ïa i piihia a·gaʹpe na roto i te reo Heleni. E here teie ta tatou e faatupu no Iehova, no Iesu, e no to tatou taata-tupu. (Mataio 22:37-39) Ua faaite te Atua i teie huru here i nia i te huitaata nei ia ˈna i horoa “i ta ˈna Tamaiti fanau tahi, ia ore ia pohe te faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore.” (Ioane 3:16) Auê te faahiahia e, ia faaite anaˈe tatou i teie huru here i nia i te mau melo o to tatou utuafare! Ua riro teie here teitei aˈe ei “tatua nehenehe roa.” (Kolosa 3:14) Na ˈna e taati i na hoa faaipoipo e na ˈna e turai ia raua ia rave i te mea maitai aˈe no te tahi e te tahi, e no ta raua mau tamarii. Ia tupu anaˈe te fifi, na te here e tauturu ia ratou ia faatitiaifaro i te reira ma te tahoê. E nehenehe tatou e papu i te reira, no te mea “eita [te here] . . . e imi i te maitai no ˈna iho . . . e tapoˈi [oia] i te mau mea atoa ra, e faaroo i te mau mea atoa ra, e tiai i te mau mea atoa ra, e haamahu i te mau mea atoa ra. E ore roa te [here] e mou.” (Korinetia 1, 13:4-8) E mea oaoa mau te mau utuafare ua haapaarihia to ratou here i te tahi e te tahi, na roto i te here ia Iehova!
A tamau noa i te tapi i te hau a te Atua
21. Na te aha e faarahi i te hau e te oaoa i roto i to outou utuafare?
21 Ua vauvauhia te mau faaueraa tumu i faahitihia ˈtu na e vetahi atu no roto mai i te Bibilia, i roto i te mau buka ta Iehova i horoa mai ma te hamani maitai na roto i te arai o “te tavini haapao maitai e te paari.” (Mataio 24:45) Ei hiˈoraa, te vai ra teie mau haamaramaramaraa i roto i te buka 192 api ra Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare, i matara mai i te mau Tairururaa Mataeinaa a te mau Ite no Iehova “Te mau vea o te hau a te Atua” i tupu na te ao nei i te mau matahiti 1996/1997. E nehenehe te haapiiraa tataitahi aore ra e te utuafare o te mau Papai turuhia mai e teie huru buka, e horoa mai i te mau haamaitairaa e rave rahi. (Isaia 48:17, 18) Oia mau, e faarahi mau â te faaohiparaa i te mau aˈoraa a te mau Papai i te hau e te oaoa i roto i to outou utuafare.
22. E tia ia niuhia to tatou oraraa utuafare i nia i te aha?
22 Ua faaineine o Iehova i te mau mea faahiahia mau no te mau utuafare e rave nei i to ˈna hinaaro, e e tia mau â ia tatou ia arue e ia tavini ia ˈna. (Apokalupo 21:1-4) Ia niu to outou utuafare i to ˈna oraraa i nia i te haamoriraa i te Atua mau, e tia ˈi. E ia haamaitai mai to tatou Metua here i te raˈi ra o Iehova, ia outou i te oaoa, a tapi ai outou i te hau a te Atua i roto i to outou oraraa utuafare!
Nafea outou ia pahono?
◻ Eaha tei titauhia ia ora te mau utuafare ma te paieti?
◻ No te aha te utuafare e roohia ˈi i te ati i teie nei mahana?
◻ Eaha te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare?
◻ Eaha vetahi mau faaueraa tumu e tauturu ia tatou ia turu i te hau e te oaoa i roto i te oraraa utuafare?
[Hohoˈa i te api 24]
E tauturu te tauaparauraa maitai ia tatou ia tapi i te hau a te Atua i roto i te oraraa utuafare