“I hamani oia ia raua, o te tane e te vahine”
“Hamani ihora hoi te Atua i te taata ma to ˈna ihora huru, i hamani oia ia ˈna ma te hohoˈa o te Atua ra; i hamani oia ia raua, o te tane e te vahine.”—GENESE 1:27.
1. Nafea te parau mau ia riro ei haamaitairaa no te mau tane e te mau vahine kerisetiano?
AUÊ te au e i te parahiraa i rotopu i te nunaa o Iehova, e te amuiraa ˈtu i te mau tane e te mau vahine, oia atoa te mau tamaroa e te mau tamahine, tei tuu i te here i te Atua e te faarooraa ia ˈna i te parahiraa matamua o to ratou oraraa! Te faatiamâ atoa mai ra te parau mau ia tatou i te mau huru e te haerea, o te ore e mauruuruhia mai e te Atua ra o Iehova, e te haapii mai ra oia ia tatou ia ora mai tei au i te mau Kerisetiano. (Ioane 8:32; Kolosa 3:8-10) Ei hiˈoraa, i te mau vahi atoa, e peu tutuu aore ra e mau manaˈo to te reira mau taata no nia i ta te mau tane faaiteraa i to ratou huru tane, e te mau vahine i to ratou huru vahine. No te fanauraahia mai anei e noaa mai ai i te mau tane to ratou huru tane, e i te mau vahine to ratou huru vahine? Aore ra, te vai ra anei te tahi atu mau mea e tia roa ia hiˈopoahia?
2. (a) Na te aha e haapapu mai i ta tatou huru hiˈoraa no nia i te huru tane e te huru vahine? (b) Eaha te mau huru hiˈoraa no nia i te tiaraa o te tane e o te vahine?
2 No te mau Kerisetiano, te Parau a te Atua, o te mana ïa ta tatou e auraro, noa ˈtu eaha to ratou iho manaˈo, nunaa, aore ra huru hiˈoraa matauhia tei noaa mai. (Mataio 15:1-9) Aita te Bibilia i tatara mai i te mau tuhaa riirii atoa o te huru tane e o te huru vahine. Area ra, te horoa ra oia i te tiamâraa no te faaite i to ratou huru e rave rau, mai ta tatou e ite atu i roto e rave rau nunaa. No te riroraa mai ta te Atua i poiete mai ia ratou, ia faaea tane noa ïa te tane, e ia faaea vahine noa te vahine, e tia ˈi. No te aha? No te mea ua hamanihia te tane e te vahine, eiaha noa ei tauturu au te tahi no te tahi i te pae tino, i hamani-atoa-hia râ raua ei tauturu au te tahi no te tahi, i roto i te mau huru maitatai o te tane e o te vahine. (Genese 2:18, 23, 24; Mataio 19:4, 5) Tera râ, ua tauihia aore ra ua ruri-ê-roa-hia te huru hiˈoraa i nia iho i te tiaraa o te tane e o te vahine. E rave rahi o te faaau ra i te huru tane i te faatereraa haavî, etaeta, aore ra i te faarahi i te tane. I roto i te tahi mau nunaa, e mea varavara roa aore ra e mea haama atoa ia taˈi te hoê tane, i te vahi taata aore ra o ˈna anaˈe iho. Teie râ, i te taime tei roto oia i te taata i mua mai i te vahi hunaraa o Lazaro, “oto ihora Iesu.” (Ioane 11:35) E ere ïa te reira i te mea au ore ia Iesu, o tei tia roa hoi to ˈna huru tane. I teie mahana, e rave rahi e hiˈoraa tano ore to ratou no nia i te huru o te vahine, ma te faariro i te reira mai te hoê noa umeraa i te pae tino e i te pae taatiraa.
Te huru tane mau e te huru vahine mau
3. Nafea te mau tane e taa ê ai i te mau vahine?
3 Eaha ˈtura ïa te huru tane mau, e te huru vahine mau? Te na ô ra te hoê buka parau paari (The World Book Encyclopedia) e: “Te rahiraa o te mau tane e o te mau vahine, e mea taa ê ïa te tahi e te tahi eiaha noa i te pae o te huru o te tino, i nia atoa râ i te haerea e te mau hinaaro. Vetahi o taua mau taa-ê-raa ra, na te mau tapao no ǒ mai i te mau tupuna e faaoti i te reira. . . . Area ra, e au ra e, e rave rahi taa-ê-raa e ere i to te tino, e mea niuhia ïa i nia iho i te mau ohipa i te pae taatiraa tei haapiihia e te taata tataitahi. Ua fanauhia mai te taata ei tane aore ra ei vahine, e haapii râ ratou i te huru o te tane aore ra i te huru o te vahine.” Noa ˈtu e e rave rahi mea no roto i te mau tapao no ǒ mai i te mau tupuna ra, ua taaihia te faatupuraa i te huru tane mau aore ra huru vahine mau, i nia i to tatou haapiiraa mai i ta te Atua e titau maira ia tatou e i nia i ta tatou tataitahi e maiti no te pee atu i roto i to tatou oraraa.
4. Eaha ta te Bibilia e faaite maira no nia i te tiaraa o te tane e o te vahine?
4 Te faaite maira te aamu Bibilia e, te tiaraa o Adamu, o te aratairaa ïa ei upoo no ta ˈna vahine e ta ˈna mau tamarii. E mea titau-atoa-hia oia ia faatupu i te hinaaro o te Atua ia faaî i te fenua nei, ia haavî ia ˈna, e ia haavî atoa i te mau mea atoa o te fenua nei i poietehia. (Genese 1:28) Te tiaraa vahine i te utuafare no Eva, te riroraa ïa ei “tauturu au” e ei apiti no Adamu, ma te auraroraa i to ˈna tiaraa upoo, te amuiraa ˈtu ia ˈna no te faatupu i te opuaraa ta te Atua i parau no raua.—Genese 2:18; Korinetia 1, 11:3.
5. Mea nafea te inoraa te mau taairaa i rotopu i te tane e te vahine?
5 Aita râ o Adamu i amo maitai i ta ˈna hopoia, e ua faaohipa o Eva i to ˈna huru vahine ei ravea umeraa no te huti ia Adamu ia pee atu ia ˈna i te faaroo-ore-raa i te Atua. (Genese 3:6) I te fariiraa oia iho e rave i ta ˈna i ite e e mea hape, aita o Adamu i manuïa i te faaiteraa i te huru tane mau. Ua maiti oia ma te paruparu e pee atu i te parau a to ˈna hoa tei haavarehia, e aita i faaroo i to ˈna Metua e to ˈna Poiete. (Genese 2:16, 17) Aita i maoro, ua haamata ˈtura na taata faaipoipo matamua i te faaruru i ta Iehova i ite atea ei faahopearaa no te faaroo ore. I te omuaraa, ua faataa o Adamu i te huru o ta ˈna vahine ma te mau parau anaanatae e te pehepehe, i teie nei râ, ma te au ore te faahiti ra oia i te parau no ˈna, mai ‘te vahine ta oe i ho mai na ˈu.’ Ua faaino e ua aratai hape to ˈna huru tia ore i to ˈna huru tane, tei itea mai i to ˈna faatereraa i ta ˈna vahine ‘ei fatu no ˈna.’ E o Eva, i to ˈna pae, e faaite ïa i te hoê “auraro,” aore ra hinaaro rahi, i ta ˈna tane, papu maitai e i te hoê huru tano ore aore ra aita i aifaito.—Genese 3:12, 16.
6, 7. (a) Eaha te faaohipa-hape-raa o te huru tane o tei iteahia mai hou te Diluvi? (b) Eaha te haapiiraa ta tatou e huti mai na roto i te huru tupuraa hou te Diluvi?
6 Te faaohipa-hape-raahia te huru tane e te huru vahine, ua haamata ïa i te itea-maitai-hia hou te Diluvi. Ua rave te mau melahi o tei faarue i to ratou parahiraa i nia i te raˈi, i te tino taata nei, no te fanaˈo i te taatiraa i te pae tino e te mau vahine. (Genese 6:1, 2) Te faahiti ra te Bibilia e e tane anaˈe tei fanauhia mai no roto mai i taua mau taatiraa ra e ore e au i te natura mau. E e au ra e eita teie huaai afa melahi e afa taata, e fanau. Ua itea mai ratou ei mau aito, e Nephilimi, oia hoi Faatopa, no te mea e faatopa na ratou ia vetahi ê. (Genese 6:4, MN; nota i raro i te api) Ua papu maitai e e feia haavî, taehae, e aroha ore ratou.
7 Te itehia ra e, te nehenehe o te tino, te tarairaa o te tino, te rahi, aore ra te puai, eita ïa ia ratou anaˈe e noaa mai ai te huru tane mau aore ra te huru vahine mau. Te mau melahi i haere tino roa mai, eita e ore e e feia haviti mau. E feia rarahi e te ponapona te mau Nephilimi, area to ratou huru feruriraa, ua piˈo roa ïa. Ua faaî roa te mau melahi faaroo ore e to ratou huaai, i te fenua nei i te taiata e te haavîraa uˈana. No reira, ua faatae mai Iehova i te hopea no taua ao ra. (Genese 6:5-7) Aita râ te Diluvi i faaore i te mana o te mau demoni, e aita atoa i faaore i te mau faahopearaa o te hara a Adamu. Ua itea-faahou-hia mai te faaohipa-hape-raa i te huru tane e te huru vahine i muri aˈe i te Diluvi, e te vai ra te mau hiˈoraa i roto i te Bibilia, te mea maitai e te mea ino, ta tatou e nehenehe e huti mai ei haapiiraa.
8. Eaha te hiˈoraa o te huru tane au maitai ta Iosepha i horoa mai?
8 O Iosepha e te vahine a Potiphara tei horoa mai i te hoê hiˈoraa puai mau no te huru tane au maitai o tei faaruru atu i te huru vahine ia au i teie nei ao. Ua riro roa te vahine a Potiphara i te haviti o Iosepha e ua tamata i te faahema ia ˈna. I taua tau ra, aita e ture i papaihia no ǒ mai i te Atua ra, e opani ra i te poreneia aore ra i te faaturi. Teie râ, ua horo o Iosepha ia atea ê i taua vahine taiata ra, e ua faaite oia iho e e taata mau oia no te Atua, o tei faaite i te huru tane fariihia e te Atua.—Genese 39:7-9, 12.
9, 10. (a) Mea nafea to te Arii vahine ra o Vaseti faaohipa-hape-raa i to ˈna huru vahine? (b) Eaha te hiˈoraa maitai roa ta Esetera i horoa mai no tatou?
9 Te horoa maira o Esetera e te Arii vahine ra o Vaseti i te hoê hiˈoraa taa ê faahiahia mau no te mau vahine. Ua manaˈo paha o Vaseti e no te rahi o to ˈna unauna, e farii noa ïa te Arii ra o Ahasueru i to ˈna mau hinaaro. Tera râ hoi, e unauna rapae noa to ˈna. Ua ere-mau-hia oia i te haehaa e te huru vahine, no te mea aore oia i faaite i te auraro i ta ˈna tane ra te arii. Ua faarue te arii ia ˈna e ua maiti atura i te hoê vahine mau, o tei mǎtaˈu ia Iehova, ei arii vahine na ˈna.—Esetera 1:10-12; 2:15-17.
10 Ua riro o Esetera ei hiˈoraa maitai roa no te mau vahine kerisetiano. “E vahine maitai [oia] i te tupuraa e te huru o te mata,” tera râ, ua faaite oia i te faanehenehe o “te taata moe râ o te aau ra te faaunauna, i te mea tahuti ore ra, o te aau mǎrû e te mamahu.” (Esetera 2:7; Petero 1, 3:4) Aita oia i faariro i te faaunauna rapae ei mea matamua. Ua faaite o Esetera i te aravihi e te hitahita ore, ma te auraro i ta ˈna tane ia Ahasueru, e tae noa ˈtu i te taime a fifi ai te ora o to ˈna ra nunaa. Ua mamû noa o Esetera i te taime e au ia na reira, e ua parau râ ma te taiâ ore i te taime e hinaarohia e i te taime au maitai ia na reira. (Esetera 2:10; 7:3-6) Ua farii oia i te aˈoraa a to ˈna taeae fetii e te paari hoi o Moredekai. (Esetera 4:12-16) Ua faaite oia i to ˈna here e to ˈna taiva ore i to ˈna ra nunaa.
Te huru rapaeau noa
11. Eaha te tia ia tatou ia haamanaˈo no nia i te huru rapaeau noa?
11 Eaha ïa te taviri o te huru vahine au maitai? Te na ô ra te hoê metua vahine e: “E mure â te nehenehe, e te purotu e mou ïa, o te vahine râ e mǎtaˈu ia Iehova ra, e haamaitai-rahi-hia ïa.” (Maseli 31:30) No reira, e titauhia te mǎtaˈu faatura i te Atua, e te aroha hamani maitai, te maitai, te faaieie ore, e te mǎrû i te faaohiparaa i te arero, e tauturu hau atu â ïa i te huru vahine, i ta te nehenehe o te tino.—Maseli 31:26.
12, 13. (a) Te mea peapea, eaha te huru paraparau a te taata e rave rahi? (b) Eaha te auraa o te Maseli 11:22?
12 E mea peapea râ ia parau e, e rave rahi tane e vahine, aita e hamama nei i to ratou vaha ma te paari, e aita atoa e aroha hamani maitai i to ratou arero. Ta ratou parau, e mea faaino ïa, e mea faaooo, e mea faufau, e te feruri-ore-hia. Te manaˈo nei vetahi mau tane e, te parau faufau, o te hoê ïa tapao no te huru tane, e mai te maamaa ra, te pee nei vetahi mau vahine ia ratou. Teie râ, mai te peu e e mea nehenehe te hoê vahine, e te erehia ra râ i te haapao e e mea patoitoi, faaooo, aore ra teoteo, e nehenehe mau anei oia e riro ei purotu, o te faaite i te huru vahine mau? “Mai te tapea auro i roto i te ihu o te puaa ra, oia te vahine mata maitai e aita e haapao ra.”—Maseli 11:22.
13 Te haviti ia tapirihia i te parau viivii, faaooo, aore ra haapao ore, aita ïa i au i te hohoˈa o te vahine, te tia i te hoê vahine ia faaite. Inaha, e faariro atoa teie huru haerea paieti ore i te hoê vahine nehenehe i te pae tino, ei vahine hairiiri. Ohie roa tatou ia ite e, te nehenehe i te pae tino o te tane aore ra o te vahine, eita ïa e navai no te mono aore ra no te faatia i te riri uˈana, te maniania, aore ra te parau faaino. E nehenehe e e tia i te mau Kerisetiano atoa ia faariro ia ratou iho ei feia auhia mai e te Atua e to ratou mau hoa, na roto i ta ratou paraparau e to ratou haerea tei niuhia i nia i te Bibilia—Ephesia 4:31.
14. Eaha te huru faaunaunaraa e haapopouhia ra i te Petero 1, 3:3-5, e eaha to outou manaˈo i te reira?
14 I te mea hoi e ua niuhia te huru vahine mau e te huru tane mau i nia iho i te mau huru maitatai i te pae varua, te peu e te huru i te pae tino, oia atoa te ahu o ta tatou e oomo e ta tatou huru ahuraa i te reira, te faaite ra ïa i to tatou huru. Papu maitai e te vai ra i roto i te feruriraa o te aposetolo Petero, vetahi huru ahuraa e faaunaunaraa o te senekele matamua, ia ˈna i aˈo atu i te mau vahine kerisetiano: “E to outou unauna, eiaha o te unauna rapae au anaˈe ra, i te rouru firi ra, e te tatuaraa i te auro ra, e te ahuraa i te ahu ra; o te taata moe râ o te aau ra te faaunauna, i te mea tahuti ore ra, o te aau mǎrû e te mamahu, o te mea taoˈa rahi ïa i mua i te aro o te Atua. I na reira hoi te mau vahine moˈa i tiaturi i te Atua i te faaunauna ia ratou iho i tahito ra, ma te auraro maite i ta ratou iho mau tane.”—Petero 1, 3:3-5.
15. Eaha te tia i te mau vahine kerisetiano ia faaite i te pae no te ahu?
15 I te Timoteo 1, 2:9, 10, te taio ra tatou i te parau a Paulo no nia i te ahu o te vahine: “E te mau vahine ra hoi, ia faanehenehe ia ratou iho i te ahu e au ra, ma te faaieie ore, e te haapao maitai . . . Ma te parau maitai râ, o tei au ïa i te mau vahine i mau i te paieti ra.” Te faahaamanaˈo ra oia i ǒ nei i te faufaaraa ia ore ia faaieie e ia ahu i te ahu mâ o te faaite mai i te feruriraa maitai.
16, 17. (a) Mea nafea to te mau tane e te mau vahine e rave rahi i teie mahana, faaohipa-hape-raa i te ahu? (b) Eaha ta tatou e faaoti na roto i te aˈoraa i roto i te Deuteronomi 22:5?
16 No te hoê tane aore ra e vahine, tamaroa aore ra tamahine, te faaiteraa i te haerea aore ra te ahuraa i te ahu e faaaraara i te hinaaro i te pae taatiraa, aita roa ïa e faateitei ra i te huru tane aore ra huru vahine mau, e e mea papu maitai e aita e faahanahana ra i te Atua. E rave rahi taata o teie nei ao o tei haere roa i te mau faito hopea i te faataneraa aore ra i te faavahineraa na roto i te ahu e i te haerea. Te tahi pae ra, te huna ra ïa i te mau taa-ê-raa i rotopu i te tane e te vahine no te tahi mau tumu taiata. Auê tatou te mau Kerisetiano i te mauruuru e, i te mea e ua faaite mai te Bibilia i te manaˈo o te Atua! Ua parau atu o Iehova i to Iseraela i tahito ra e: “Eiaha te vahine e ahu i te ahu tane ra: eiaha atoa te tane e ahu i te ahu vahine: o te feia atoa hoi e na reira ra, e feia faufau ïa i to Atua ra ia Iehova.”—Deuteronomi 22:5.
17 I roto i teie nei tuhaa, eita e ore outou i te oaoa i te hiˈo-faahou-raa i ta Te Pare Tiairaa no te 1 no Atete 1988 e parau ra i te api 30: “E ere te iteraa e o tera te huru faanehenehe e itehia ra e na reira ïa tatou, te mea râ e tano i te hoê taata e parau ra e e tavini oia no te Atua. (Roma 12:2; Korinetia 2, 6:3) E nehenehe te hoê huru faanehenehe huru ê roa aore ra te tahi mau ahu piri roa i nia i te tino e faaino i ta tatou poroi. Eita roa ˈtu te mau ahu e faavahine i te tane aore ra e faatane i te vahine e tano i te hoê Kerisetiano. (A faaau e te Deuteronomi 22:5.) Parau mau, e nehenehe te mau peu e taa ê ia au i te huru o te fenua, te mau ohipa e ravehia i taua vahi ra, e rave rau atu â. No reira eita ˈtura ïa te amuiraa kerisetiano e haamau i te hoê haapueraa ture e ore e tia ia ofatihia no te fetii rahi o te mau taeae o te ao atoa nei.”
18. Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te faaohipa i te aˈoraa a te Bibilia no nia i te ahu e te faaunauna?
18 Auê ïa aˈoraa aifaito e te au maitai e! Te mea peapea râ, vetahi ïa mau Kerisetiano, te tane e te vahine, e pee matapo noa ra i te mau mea atoa ta te ao nei e faatianiani ra no nia i te ahu e te faaunauna ma te ore e haapao e nafea te reira e nehenehe ai e faaino ia Iehova e i te amuiraa kerisetiano. E nehenehe tatou tataitahi e hiˈopoa ia tatou iho no te iteraa e aita anei tatou e arataihia ra e te manaˈo o teie nei ao. Aore ra e nehenehe tatou e haafatata ˈtu i pihai iho i te hoê taeae aore ra tuahine faaturahia e te aravihi, e ia ani atu i te tahi mau manaˈo e te tahi mau faatitiaifaroraa ta tatou e tia ia rave no nia i ta tatou huru ahuraa, e a faito maitai atu ai i te mau manaˈo tauturu.
Te mau tane e te mau vahine kerisetiano—E mau tane e e mau vahine mau
19. Eaha te mana ino te tia ia tatou ia aro?
19 Te atua o teie nei ao, o te Diabolo ra ïa o Satani, e e nehenehe to ˈna mana e itehia na roto i te huenaneraa o ta ˈna i faatupu i nia i na tino e piti, e aita te reira i faaea noa i nia i te ahuraa. (Korinetia 2, 4:4) I roto i te tahi mau fenua, e rave rahi vahine e tataˈu nei i te mau tane no te riro ei upoo faatere, ma te haamoe-roa-raa i te mau faaueraa tumu a te Bibilia. I te tahi aˈe pae, e rave rahi tane e faarue nei i ta ratou mau hopoia ei upoo faatere, mai ta Adamu i na reira. Te vai ra o te tamata atoa ra i te taui i to ratou tiaraa i te pae taatiraa i roto i te oraraa mai te tahi no te tahi atu, mai ta te mau mahu e rave nei. (Roma 1:26, 27) Aita te Bibilia e haamau ra i te tahi atu â mau huru oraraa fariihia e te Atua. E te feia noa ˈtu, hou a riro mai ai ei Kerisetiano, o tei feaa noa na no to ratou ihotaata aore ra no te mau mea auhia i te pae taatiraa, e nehenehe ïa e tiaturi e e riro te reira ei maitai no ratou e a muri noa ˈtu, ia ora ia au i te aratairaa a te Atua, te hoê aratairaa o te au-maitai-hia mai e te feia atoa e noaa ia ratou te tia-roa-raa o te huitaata nei.
20. Nafea te Galatia 5:22, 23 ia ohipa i nia i to tatou huru hiˈoraa i te huru tane e te huru vahine?
20 Te faaite ra te mau Papai e e tia i te mau tane e te mau vahine kerisetiano ia faatupu e ia faaite i te mau hotu o te varua o te Atua—te here, te oaoa, te hau, te faaoromai, te mǎrû, te maitai, te faaroo, te mamahu e te hitahita ore. (Galatia 5:22, 23) I roto i to ˈna paari rahi, ua horoa mai te Atua i te ravea ia nehenehe te mau tane e haamaitai atu â i to ratou huru tane, e te mau vahine i to ratou huru vahine, na roto i te faatupuraa i teie mau huru maitatai. I te hoê tane e faaite ra i te mau hotu o te varua, e mea ohie ïa ia faatura ˈtu, e i te hoê vahine e na reira atoa, e mea ohie ïa ia here atu.
21, 22. (a) Eaha te hiˈoraa ta Iesu i horoa mai i te pae no te huru oraraa? (b) Mea nafea to Iesu faaiteraa i to ˈna huru tane?
21 Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei, o Iesu Mesia ïa, e to ˈna ïa huru oraraa ta te mau Kerisetiano e pee e tia ˈi. (Petero 1, 2:21-23) Mai ia Iesu, ia faaite ïa te mau tane e te mau vahine i te taiva ore i te Atua e ia faaroo i Ta ˈna ra Parau. I faaite na Iesu i te mau huru maitatai faahiahia mau o te here, te mǎrû, e te aroha. Ei mau Kerisetiano mau, e mea titauhia e ia pee tatou i to ˈna hiˈoraa, e na te reira e faaite e e pǐpǐ mau tatou na ˈna.—Ioane 13:35.
22 E tane mau o Iesu Mesia, e e nehenehe to ˈna mau huru maitatai ei tane e itehia ia tuatapapa anaˈe tatou i to ˈna oraraa i roto i te mau Papai. Aita roa ˈtu oia i faaipoipo, te haapapu ra râ te Bibilia e, ua oaoa oia i te amuiraa ˈtu ma te aifaito i te mau vahine. (Luka 10:38, 39) To ˈna mau auraa e te mau tane e te mau vahine, e mea mâ anaˈe ïa e te tura. O te hiˈoraa tia roa oia o te huru tane. Aita oia i faatia noa ˈˈe i te hoê—tane, vahine, aore ra melahi faaroo ore—ia faaere ia ˈna i to ˈna huru tane paieti e te haapao maitai ia Iehova. Aita oia i feaa noa ˈˈe i te farii i ta ˈna mau hopoia, e ua rave oia ma te amuamu ore.—Mataio 26:39.
23. No nia i te tiaraa o te tane e o te vahine, nafea te mau Kerisetiano mau e haamaitai-taa-ê-hia ˈi?
23 Auê te oaoa i te parahiraa i rotopu i te nunaa o Iehova, e te amuiraa ˈtu i te mau tane e te mau vahine, oia atoa te mau tamaroa e te mau tamahine, tei tuu i te here i te Atua e te faarooraa ia ˈna i te parahiraa matamua o to ratou oraraa! Aita tatou e faateimahahia ra ia faaroo tatou i te Parau a te Atua. E faatiamâhia mai râ tatou mai roto mai i teie nei ao e i to ˈna mau haerea e faaino ra i te unauna, i te opuaraa e i te mau tiaraa taa maitai o te tane e o te vahine. E nehenehe tatou e fanaˈo i te oaoa mau na roto i te raveraa i to tatou tiaraa i roto i te oraraa i horoahia mai e te Atua, e tane anei tatou aore ra e vahine. Oia mau, auê to tatou mauruuru rahi i te Atua ra o Iehova, te Poiete, no ta ˈna mau faanahoraa atoa tei î i te aroha no tatou, e no te poieteraa mai ia tatou ei tane e ei vahine!
Nafea outou ia pahono?
◻ Eaha na tiaraa e au no te tane e te vahine ta te Bibilia e faataa ra?
◻ Mea nafea te huru tane i te faaohipa-hape-raahia hou te Diluvi, e mea nafea te huru tane e te huru vahine i te faaruri-ê-raahia i to tatou nei tau?
◻ Eaha te aˈoraa a te Bibilia no nia i te huru faanehenehe te tano ia outou ia faaohipa?
◻ Nafea te mau tane e te mau vahine kerisetiano ia riro ei mau tane e ei mau vahine mau?
[Hohoˈa i te api 17]
Noa ˈtu e e vahine nehenehe mau oia, te haamanaˈo-taa-ê-hia nei o Esetera no to ˈna haehaa e to ˈna aau mǎru e te hau
[Hohoˈa i te api 18]
A haapao ma te au i te faaunauna, a haapao hau atu râ i te nehenehe no roto ra