Eiaha e faaoti e e manaˈo ino to vetahi ê
UA FAAHAPA uˈana te hoê taata tiaraa teitei e poro evanelia oia na roto i te afata teata, i te tahi atu taata poro evanelia no te mea ua faaturi oia. Teie râ, hoê matahiti i muri iho, ua itehia ˈtu taua taata poro evanelia ra i faahapa i te tahi, e te hoê vahine ori purumu.
I te tahi atu taime, ua tono te hoê nunaa puai o te ao nei i te mau tia, no te titau i na paeau e tamaˈi ra ia faaau i te hau. E i te hoê â taime, ua tono huna ˈtu teie â nunaa i ta ˈna feia hoo mauhaa tamaˈi, i te mau fenua ěê no te hoo atu i te mau miria dala Marite mauhaa tamaˈi.
I te mea e ua pinepine roa te haavare i te itehia, e mea maere anei e, ia mono te manaˈo feaa i te tiaturi? No e rave rahi, ua riro te faahaparaa i te mau manaˈo o vetahi ê ei peu matauhia e ratou.
Ei mau Kerisetiano, e tia ia tatou ia ara ia ore e vaiiho i teie mau huru haerea ia faaino i to tatou mau taairaa e to tatou mau hoa faaroo haapao maitai. Noa ˈtu â ïa e ua faaitoito o Iesu Mesia ia tatou ia ‘paari mai te ophi ra’ ia vai tatou i rotopu i to tatou mau enemi, aita oia i parau e e tia ia tatou ia manaˈo ino i ta ˈna mau pǐpǐ mau. (Mataio 10:16) No reira ˈtura, eaha te atâtaraa ia faaoti tatou e e manaˈo ino to vetahi ê? I roto i teihea mau tuhaa e tia ˈi ia tatou ia ara maitai i te ape i teie huru peu? E nafea tatou e nehenehe ai e paruru i to tatou mau taairaa faufaa roa e to tatou mau hoa kerisetiano?
Te hoê haapiiraa no mutaa ihora
Hoê â huru te faaotiraa ma te tumu ore e e manaˈo ino to vetahi ê, e te haavaraa ia ratou. Mai te mea ra ïa e, te faaoti oioi ra tatou e, ta ratou mau parau aore ra ta ratou mau ohipa, e ravea haavarevare anaˈe ïa e huna ra i te tahi mea tia ore e te ino. E mea pinepine, no roto mai te fifi mau i te hiˈo-hape-raa i te mau tupuraa, mai te nehenehe e itehia i roto i te faatiaraa a te Bibilia i roto i te Iosua pene 22.
Ua upootia mai te mau ati Iseraela i to ratou haruraa i te Fenua Tǎpǔhia, e no opere-noa-hia ˈtura te mau tuhaa fenua i roto i te mau opu fetii. Ua patu te mau opu o Reubena e o Gada e te afa opu o Manase, i te hoê fata “rahi, e vaiiho noa mai ia hiˈo ra” i te pae pape ra o Ioridana. Ua manaˈo hape te tahi atu mau opu e ua riro te reira ei ohipa apotata. Ua manaˈohia hoi e e faaohipa teie na opu e toru, i teie nei paturaa rahi no te tusia maoti i te haere atu i te tiahapa amuiraa i Silo, te vahi i faataahia no te haamoriraa. Aita i maoro, ua faaineine aˈera te mau opu i faahapa no te aroraa.—Iosua 22:10-12.
Auaa râ hoi, ua faaara na mua ratou i to ratou mau taeae ati Iseraela na roto i te tonoraa ˈtu i te tahi mau tia i arataihia e Phinehasa. I to ratou faarooraa e te parihia ra ratou i te taivaraa, te orureraa, e i te ohipa apotata i mua ia Iehova, ua faataa maira teie mau opu i faahapahia i te tumu ratou i faatia ˈi i teie fata rahi. E ere i te fata no te tusia, ua “riro râ ei ite” no te autahoêraa o te mau opu o Iseraela i roto i te haamoriraa ia Iehova. (Iosua 22:26, 27) Ua hoˈi atura te mau tia i tonohia i ǒ ratou, ma te mauruuru e aita hoê aˈe peapea i tupu e to ratou mau taeae. Ua apehia ïa te hoê tamaˈi tivila e te hoê haamaniiraa toto riaria mau.
Auê ïa haapiiraa no tatou e, eiaha roa ˈtu tatou ia faaoti oioi noa e e manaˈo ino to vetahi ê! E mea pinepine, ia hiˈo-oioi-noa-hia te hoê mea, e manaˈo tatou e e parau mau, tera râ, ia hiˈopoa maitai anaˈe tatou, i reira tatou e ite ai e mea taa ê roa i ta tatou i manaˈo na. E parau mau te reira e rave rahi tuhaa o te oraraa o te hoê Kerisetiano.
Ta tatou hiˈoraa i te mau matahiapo
Ia amo ratou i ta ratou hopoia e ‘faaamu i te ekalesia o te Atua,’ i te tahi mau taime, te ite ra te mau matahiapo e e mea titauhia ia aˈo i te tahi mau taata i roto i te amuiraa. (Ohipa 20:28) Ei hiˈoraa, eaha to tatou huru mai te peu e e paraparau mai te hoê matahiapo ia tatou no nia i ta tatou mau tamarii, peneiaˈe no ta ratou mau amuimuiraa iino aore to ratou haerea tano ore e te hoê tamaroa aore ra e te hoê tamahine? E faaoti anei tatou e e manaˈo huna to teie matahiapo, ma te manaˈoraa e, ‘Aita iho â o ˈna i au i to matou utuafare’? Mai te peu e e hema tatou i teie mau huru manaˈo, e nehenehe tatou e tatarahapa i muri iho. Peneiaˈe te fifihia ra te maitairaa o ta tatou mau tamarii i te pae varua, e e tia ia tatou ia haafaufaa i te mau aˈoraa tauturu a te mau Papai.—Maseli 12:15.
Ia aˈo anaˈe mai te hoê matahiapo o te amuiraa ia tatou, eiaha tatou e pari ia ˈna i te manaˈo huna. Area râ, ia aniani tatou ia tatou iho mai te peu e, te vai ra te tahi tuhaa o ta tatou e nehenehe e fanaˈo mai na roto i ta ˈna mau aˈoraa niuhia i nia i te Bibilia. Ua papai te aposetolo Paulo e: “Aita roa hoi e aˈo e riro ei mea oaoa i reira ra, e mea oto râ; area i muri aˈe, o te maitai ra ïa o te parau-tia te tupu i taua aˈo ra, i te feia i haamatarohia i te reira.” (Hebera 12:11) No reira, ia mauruuru e ia feruri maitai tatou i te mau tupuraa ma te manaˈo aifaito, e tia ˈi. A haamanaˈo e mea pinepine, e ere i te mea ohie no te mau matahiapo ia aˈo mai ia tatou, mai no tatou atoa ia farii atu.
Te mau manaˈo no nia i te mau metua
Ia horoa anaˈe mai to ratou mau metua i te tahi mau opaniraa, te faahapahapa nei te tahi mau taurearea i te tumu e na reira ˈi ratou. E riro te tahi feia apî i te parau e: ‘No te aha to ˈu mau metua e horoa mai ai i teie mau rahiraa ture? Aita paha raua e hinaaro ra e ia oaoa vau i te oraraa.’ Maoti i te huti i teie huru faaotiraa, e tia i te mau taurearea ia hiˈopoa i te tupuraa ma te manaˈo aifaito.
E rave rahi matahiti to te mau metua haapaoraa i ta ratou mau tamarii. Ua rave ratou i te mau faaereraa rahi i te pae materia, e i te tahi atu paeau. Eaha ïa te tumu ratou e opua ˈi i teie nei, e faaere i ta ratou mau tamarii taurearea i te oaoa i roto i te oraraa? E ere anei i te mea tano aˈe ia manaˈo e, na te here e turai ra i teie mau metua ia paruru i ta ratou mau tamarii e ia aupuru ia ratou? E ere anei e na teie â here e faaitoito ra ia ratou ia tuu i te tahi mau opaniraa i nia i ta ratou mau tamarii, o te faaruru ra hoi i te mau tupuraa apî i roto i te oraraa? Auê te aroha ore e te mauruuru ore e, ia faaoti e e manaˈo ino to te mau metua here!—Ephesia 6:1-3.
To tatou haerea i nia i to tatou mau hoa kerisetiano
E rave rahi o te haava oioi nei ia vetahi ê, ma te hiˈo pae tahi atu ia ratou. Eaha ïa mai te peu e tera atoa to tatou huru haerea e ua manaˈo ino tatou i te tahi atu mau taata? Ua pee anei tatou i te mau peu a teie nei ao i roto i teie nei tuhaa?
Ei hiˈoraa, e parau anaˈe na e e fare nehenehe roa e e pereoo moni rahi to te hoê o to tatou mau taeae i te pae varua. E faaoti oioi anei tatou e e taata nounou taoˈa oia, e aita o ˈna e tuu ra i te mau faufaa o te Basileia i nia i te parahiraa matamua i roto i to ˈna oraraa? E maraa paha i te tahi mau Kerisetiano ia hoo mai i te mau mea maitatai, e ere râ i te auraa e, e mau manaˈo iino to ratou, aore ra aita ratou e “imi na mua [ra] i te Basileia.” Te rohi ra paha ratou i roto i te mau ohipa i te pae varua, ma te faaohipa maitai i ta ratou mau taoˈa materia no te turu i te mau faufaa o te Basileia, peneiaˈe ma te ite-ore-hia mai e vetahi ê.—Mataio 6:1-4, 33, MN.
I roto i te amuiraa kerisetiano no te senekele matamua, ua itehia te mau huru taata atoa—te feia moni e te feia veve. (Ohipa 17:34; Timoteo 1, 2:3, 4; 6:17; Iakobo 2:5) Eita te Atua e faito i te mau taata ia au i to ratou tiaraa i te pae moni, e eiaha atoa tatou e na reira. E tia ia tatou ia here i to tatou mau hoa haapao maitai e tei tamatahia, “eiaha te faatia pae tahi.”—Timoteo 1, 5:21.
I roto i teie nei ao i raro aˈe i te mana o Satani, te itehia ra e rave rau huru o te manaˈo pae tahi e te hiˈo ino. Ei hiˈoraa, e faarirohia paha te hoê taata ei taata ino aore ra ei taata nounou taoˈa, no to ˈna noa huru i mutaa iho. Teie râ, ei mau Kerisetiano, eita e tia ia tatou ia pee i teie mau huru haerea. Aita e parahiraa i roto i te faanahonahoraa a Iehova no te manaˈo etaeta e te hiˈo ino. E tia i te mau Kerisetiano mau atoa ia pee i te hiˈoraa o te Atua ra o Iehova, ‘aita hoi e vahi hapa, aore e haapaoraa i te huru o te taata.’—Paraleipomeno 2, 19:7; Ohipa 10:34, 35.
Ia turaihia tatou e te here
Te faaite papu ra te mau Papai e “ua rave paatoa hoi i te hara, e ua ere i te haamaitai a te Atua ra.” (Roma 3:23) No reira, e tia ia tatou ia hiˈo i to tatou mau hoa haamori mai te feia e tahoê nei ia tatou no te tutavaraa i te faatae i te hoê taviniraa fariihia ia Iehova. Mai te peu e ua vaiiho tatou i te manaˈo hiˈo ino aore ra te mau manaˈo tano ore, ia faaino i to tatou mau taairaa e te hoê taeae aore ra te hoê tuahine i te pae varua, e pure ïa tatou ia tauturu mai te Atua ia tatou ia aro i teie huru feruriraa, ia ore tatou ia topa i roto i te marei a Satani. (Mataio 6:13) Ua faatiaturi oia ia Eva e e mau manaˈo iino to Iehova, aita oia e tapitapi ra no to ˈna maitairaa, e te faaere ra oia ia ˈna i te mau tiamâraa o te faaoaoa mau ia ˈna. (Genese 3:1-5) Ia faaoti anaˈe tatou e e manaˈo ino to to tatou mau taeae, te turu atura ïa tatou i te mau opuaraa a Satani.—Korinetia 2, 2:11; Petero 1, 5:8.
Mai te peu e te ite ra tatou e e peu tera na tatou te faaotiraa e e manaˈo ino to vetahi ê, a feruri ïa i nia i te hiˈoraa o Iesu Mesia. Noa ˈtu e e Tamaiti tia oia na te Atua, aita oia i imi i te mau manaˈo iino i roto i ta ˈna mau pǐpǐ. Area râ, ua imi o Iesu i te mea maitai i roto ia ratou. I to ta ˈna mau pǐpǐ tatamaˈiraa no te hoê tiaraa teitei, aita oia i faaoti oioi noa e e mau manaˈo iino anaˈe to ratou, e aita oia i mono ia ratou e 12 aposetolo apî. (Mareko 9:34, 35) Ei mau taata tia ore, peneiaˈe ua hema ratou i roto i te tahi faito, i te mau peu tumu a te faaroo ati Iuda apotata, o tei haafaufaa rahi na i te teoteo e te taa-ê-raa i rotopu i te mau pǔpǔ taata. Ua ite o Iesu e te manaˈo matamua e turai ra i ta ˈna mau pǐpǐ, o te here ïa ia Iehova. No to ratou faaiteraa i teie huru here e to ratou piriraa ˈtu ia Iesu, ua haamaitai-rahi-hia ratou.—Luka 22:28-30.
Mai te peu e e hiˈo ino tatou i to tatou mau hoa faaroo haapao maitai, mai te huru ra ïa e te hiˈo ra tatou i te mau mea na roto i te hoê hiˈo hape. Ta tatou e ite ra, e ere ïa i te mea mau. No reira, ia hiˈo tatou na roto i te hiˈo o te here. E rave rau haapapuraa e te here ra to tatou mau hoa kerisetiano taiva ore ia tatou, e e tia ia tatou ia faatura ˈtu ia ratou ma te aroha. (Korinetia 1, 13:4-8) Ia faaite atu ïa tatou i te here i nia ia ratou e eiaha tatou e faaoti e e manaˈo ino to ratou.
[Hohoˈa i te api 26]
Nafea outou ia hiˈo ia vetahi ê o te haamori ra i te Atua ma te haapao maitai?
[Hohoˈa i te api 27]
Te faariro ra te tiaturi e te faatura i te mau Ite no Iehova ei hoê utuafare fetii oaoa